Page 3 - 1897-12

Nr. 267—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

D-l Ferechiăe regretă, oă Mortun nu decursul conversaţiei, împăratul amintind uugar din Oraiova feoe ounosout. oă linia mai mult în direcţia asta, oăol 4' de 4^
ae
respeotâză libertatea cuvântului. Deolară de visita lui la Budapesta 4’ » l’& sur­ parţială Piteşti — Argeş a căii ferate, oare au prilej de a vedea şi au4i poporul
din nou, oă guvernul u’a putut împedeoa prins ffirte mult însufleţirea Maghiarilor, de lâgă Buouresoii peste CălimănescI (în le­ manifestându-şî gândirile şi oredinţele, oul-
duelul aoesta. Sunt legi impuse de sooietate, oa^e tot-dâuna îşi aduce aminte ou drag.— gătură ou linia — Râmnic — Vîloea — Rîu- tivându-şî cu sfinţenie datinele strămo-
prin ele însă nu se pot împedeoa neno­ „Situaţia Maghiarilor este ffirte favorabilă Vadului) cu Turnul roşu. e deja gata, dâr Ş68Cl.
rocirile. aoum în monarohiă, (fise mai departe Wil- oă din oausa lipsei de clădiri şi magazine Dâoă e daol, oa să avem ooleoţii oom*
helm. Ei să-şi dea silinţa a şi-o pă«tra cu la staţiuni nu se va pute deschide, d e o f t plete de folklor, numai cu ajutorul preo­
moderaţiune. Aud, oă şi în parlamentul un­ în vara viitfire. ţilor şi învăţătorilor putem avâ, — oo-
S C 9 H I L E K J I L E L gar va fi obstruoţinne. Aoâsta ar fi paş
0 espediţiă măcelărită. Din Afrioa so­ leotii, oarl să le punem pe urmă la dis-
11
greşit. A-ţl perde mult! — Foile unguresc! posiţia învăţaţilor noştri spre înţelâptă
— 1 (13) Decemvre v. sesoe soirea, oă espediţiă franoesă de pe
guvernamentale fao oapital din aoâstă enun- apreoiare.
Prelegeri publice în Braşov. Aflăm, oă ţermurii Nilului, condusă de majorul Mar-
1
oiaţiune a „iubitului împărat * şi o toloseso Rugăm deci pe harnicii noştri preoţi şi
la iniţiativa Comitetului „Reuoiunei femei­ ohant, a foair atacată de indigeni şi măoe-
drept armă ooutra kossuthiştilor. învăţători, să aibă în vedere acăstă împreju­
lor române pentru ajntorarea văduvelor să- lăritâ. Nouă ofioerl, 9 subofioerl şi la vre-o
Elevii şi profesorii din oraşele Româ­ rare, să grăbăscă a desvolta o activitate ze-
raoe din Braşov şt Săoele se va ţină în 400 de Negri au oă4ut jertfă. Dâoă şi
tt
niei. După o luorare fâoută de biuroul sta- lăsă şi în direcţia acăsta, a constitui astfel la
viitfirele Dumineol ale aoestui post o nouă Marehaut a fost omorît, Snoă nu se soie
tistio al ministerului de instruoţie publioă, desăvârşirea literaturei năstre şi. ce e mai
serie de prelegeri publioe, al oăror venit sigur.
s’a constatat, oă reoeusemâatul şoolar al anu­ vresus a apăra comâra năşiră naţională.
va fi destinat pentru fondul amintitei reu­ Gununiă. ErI s’a săvîrşit la Călăraşi
lui acestuia a dat 103,764 copii în oraşele Avem însă o rugare specială oătră
niuni şi pentru cumpărarea unui steg pen­
din ţâră, în verstă de a freouenta şoolile. cununia d-lui Constantin Dudescu ou d-ra preoţii şt învăţătorii noştri.
tru studenţii români din loo. Seria prelege­
Din aoeştia s’au înscris 68,951 în şoolile Bena Demetrescu. — Felicitările nfistre! Vă este pfite ounosout, oă distinsul
rilor o va înoepe Dumineca viitfire d-l pro­
din t6te oraşele României! In Bucuresol au literat român şi laureat al Aoademiei din
fesor Dr. Iosif Blaga, vorbind despre: „Ces■
fost în cursul aoestui an 13,852 de copii NECROLOG, lacob Calian, proprietar Buoureso*, d-l Tnliu Zanue a soos de ourând
tiunea emancipării femeilor, privită prin legile
în verstă de a visita şofila. Dia aoeştia au în Şeulia de Câmpiă, după sourte suferinţe de sub tipar monumentala sa operă „Pro­
biologiei, fisiologiei şi psihologiei*. Prelegerile
freouentat şoolile 11.002 oopii; âr restul a răposat în 6 Deoemvre n. o. în anul al verbele Românilor*. Opera aoâsta însă este
se vor ţină în sala festivă a g'mnasiului
şi-a motivat absenţa invooând lipsa de îm­ 59-lea al etăţii. ’L jăleaoe întristata-i soţiă numai un început, tractând numai proverbe
român din loo, înoepând în tot-dâuna la
brăcăminte şi cele trebuit6re pentru a visita Ana n. Romonţian ou trei fii şi trei fiioe de dinoolo de Caroaţî. D-l Zaune, după
firele 3y d. a. In aoest post se vor ţină
2 şofila. Repartisându-se numărul profesorilor ale sale, preoum şi alte numărfise rudenii.—
trei prelegeri. — Nu ne îndoim, oă pu­ oum suntem informaţi, are intenţia a-şl în­
pe numărul elevilor, s’a oonstatat, că din Dumne4eu să-l odihnesoă în paoe 1 tinde studiul său şi asupra proverbelor nfis­
blicul român din Braşov va soi şi de astă-
t6te şoolile, oele din Buouresol au cel tre din Transilvania si Ungaria, e9te însă
dată să aprecieze după merit aoâstă nobilă
mai restrîns număr de profesori proporţio­ împedeoat în luorarea sa prin faptul, oă-i
11
iniţiativă şi se va grăbi a oeroeta în număr Dela Societatea „Petru Maior .
nal ou numărul elevilor. In momentul da lipseso ooleoţii de proverbe de pe la noi.
oât mai mare viitfirele prelegeri, ohiămate
faţă sunt în Buouresol 95 de institutori pri­ Sooietatee aoademioă „Petru Maior * a
1
a-i prooura momente de distraoţiă plăoută e l
mari şi 144 institutfire. In total 239 profe­ tinerimei române din B.-Pesta a hotărît în
şi folositfire. cătră preoţii şi învăţătorii români.
sori la 11.002 elevi. Ia afară de Buouresol şedinţa sa din 4 Deoem. a faoilita luorarea
Aniversarea luărei Plevnei. In zorii mai sunt încă 19 oraşe în România, cari au Ne adresăm preoţilor si învăţătorilor aoestui literat român, dându-t tot oonour-
di'ei de 28 Noemvre v. 21 tunuri au anun­ număr insuficient de institutori şi insti­ români în o afaoere de importanţă pentru 8ul posibil. Pentru a-i putâ deol da ajuto­
ţat capitalei României împlinirea a 20 de tutfire. evoluţiunea nfistră culturală. rul nostru, f-ioem apel la preoţii şi învăţă­
ani, de când vitejii soldaţi români au cu­ Preoţii şi învăţătorii români, cari trăeso torii români, la ounosouta dragoste oe o
Redeschiderea şcolelor în Bucurescî. în nemijlocită atingere ou poporul român,
cerit în şanţurile Plevnei idependenţa ţării. au şi trebue să aibă faţă de orî-oe între­
Consiliul san’tar superior s’a întrunit şi a
La 6rele 8 oapitala era frumos pavoazată. cari înălţătfire menire au de a’l povătui şi prindere literară românâsoă, şi îi rugăm ou
desbătut oestiunea redesohiderei şofilelor.
T6te magazinele au arborat drapele. Deta­ conduoe şi a-i croi oalea spre progres şi tfită oăldura, oa să ne sprijinâsoă trimiţân-
00
Consiliul, cj' „Drapeiul“, a hotârît redes­
şamente din trupele oapitalei trec spre bi- deşteptare culturală, — s’au oonvius la t6tâ du-ne nonă, la adresa societăţii „Petru
chiderea tuturor şofilelor pe c^ina de Luni
serioa Spirea-Veohe, din Dâlu-Spirei, unde întâmplarea de oolosalul oapital spiritual 1
8 Decembre. In acelaşi timp se vor lua Maior * (Budapesta molnâr-nteza Nr. 20)
se ofioieză Tedeum-ul. La 6rele 10y Re­ oe ’l are asouus în sine poporul român, oa
2 măsuri pentru oa şo61e!e să fie aprOvisio- ooleoţii de proverbe românesol din tfite
gele Carol însoţit de oasa militară, sosesoe un tesaur lăsat drept soumpă moştenire de satele, din t6ţe ţinuturile românesol.
nate ou filtre sistematice, âr acolo unde
la biserică, unde este întîmpinat de Mitro­ protopărinţii noştrii.
şofilele nu vor pută să-şi prooure filtre, apa Aoei prea stimaţi d-nî, oarl vor da
politul Primat, în fruntea înaltului cler, de Adese-orî aoest tesaur ne-a fost unica
servită elevilor să fie mai întâiu fiârtă. nfistră oorotire, unioa nfistră pavăză. . ascultare rugărei nfistre, să binevoâsoă a ne
miniştri, de ofioerii generali şi superiori eto. indigita provincia, satul şi înţelesul prover­
Ori oât de negre şi de orgolifise au
După ofioiarea serviciului divin, Suveranul Febra tifoidă. Etă mersul febrei tifoide belor. îndeosebi atragem atenţia asupra
urime8ce, în sunetele musioei militare, defi­ pe 4'ua de 28 Noemvre în Buouresol : To­ fost vâcarile pentru noi, orcanele ori oât dioerilor istorioe, adecă dioerî, în cari se
de turbate, ele n’au avut forţă de-a ne
larea detaşamentelor din t6te trupele din talul bolnavilor din spitale 277. Totalul găseso nume de fimenl, localităţi eto. — Ca
despoia de aceste sfinte proprietăţi puse la
garnizfină, Săra, la 6rele 7. la Palat mare bolnavilor tifoi4l din Capitală, la un loo la tot oe să oulege din popor, astfel are şi
adăpostul geniului bun al nâmului nostru.
prânz de gală, la oare au luat parte: d-nii ou cei din spitale şi oei particulari, este dâr aoi deosebită importanţă limba. Rugăm pe
Datinele şi oredinţele, frnmfisele nfis-
ofioerl generali şi superiori, precum şi ata­ de 408. Numărul bolnavilor a soă4ut la oei ce să pun în servioiul acestei oause, a
tre poveşti şi basme, imensa mare de poesii
şaţii militari străini aflaţi în Capitală; în jumătate şi caşurile mortale devin tot sorie proverbele în chiar graiul poporului, ou
poporale, de laoriml si dureri oristalisate,
total peste 70 persfine. După terminarea mai rare. tfite provinoialismele şi nuanţele dialeotioe,
baladele, depositarele tradiţiunilor, prover­
prânzului, la oare a luat parte şi M. S.
Universitarii maghiari şi — politica cji- bele şi oiumiliturile, ou .notele lor variate, oarl de sine au însămnătatea lor.
Regina, Majestăţile Lor bine-voiră a oon-
lei. Studenţii universitari maghiari din Bu­ — cari t6te împreună aloătueso tesaurul Coleoţiile primite noi le vom trimite
vorbi ou persfinele învitate, pănă la 6rele
dapesta au înaintat o rugare cătră rectorul amintit „au fost fântâna din oare şi astă4l d-lui Zanue spre a-şl putâ oontinua acea
9 şi jum., oând s’au retras în aparamen-
universităţii, să le dea o sală de întrunire înoă sfirbem duh de vieţâ şi de conservare operă de valfire pentru literatura română.
tele Lor.
pentru a discuta oestiunile politioe dela or­ naţională *. Avem nădejde mare, oă aoest apel al
1
dinea 4ilei. Rectorul însă li-a refusat cere­ nostru nu va rămâne fără favorabile resul-
Maghiarisărî de nume în massă. Moni­ Deşi aoest tesaur niol oâud nu va dis-
rea. In nrma aoâsta ei s’au adresat oătră tate, oăoî preoţii şi învăţătorii vor soi
torul ofioial ungnreso publioă de-odată roa- părâ, deşi va rămânâ veolnio jeratic de
căpitanul poliţiei, dâr şi aoesta i-a refusat apreoia ponderositatea oestiunei şi îşi vor
ghiarisarea a 110 de nume streine, oe le înoăl4ire în vatra poporului, totuşi — vă-
şi i-a oprit de a-se aduna. ţinâ ohiar de dstorinţă a-şl da concur­
purtau impiegaţii dela oficiul statistic un- 4§nd oum valurile oivilisaţiunei, preoum şi
sul lor.
gureso. — Inspeotorul soolastio din comi­ Oficerii bnlgarl refugiaţi în Rusia în­ alte împrejurări, oe nu atârnă dela noi, ne
Inoheiăm ou observarea, oă ceea oe
tatul StrigOniului, a adresat un apel cătră dată după atentatul oomis contra vieţii prin- răpesc câte un obioeiO, ne falsifică oâte-o va faoe fiă-oare peutru op°ra urmărită de
toţi învăţătorii, să-şi maghiariseze numele. oipelui Alexandru de Battenberg, vor fi credinţă, ne îngr6pă proverbe: trebue să ne
d-l Zanue, va fi făout pentru naţiunea ro­
Sunt 60 de învăţători, cari pfirtă nume ne­ primiţi âră-şl în armata bulgară în rangul ridicăm glasul într'o apărare a acestor pro­ mână.
maghiare. Inspectorul li-a servit şi o’o listă oare le compete, adecă li-se consideră şi prietăţi. Budapesta, din şedinţa oomisiei literare
de nume maghiare. Inspeotorul faoe în ape­ servioiul din armata rnsâsoă. Cei 40 de ofi­ învăţaţii neamului nostru au înţeles a societăţii aoademioe „Petru Maior**, ţinută
lul său propagandă şi pentru întroduoerea oerl — afară de Benderev — se vor reîn- deja de mult imensa valfire a aoestui oa­ în 7 Deoemvre 1897.
limbei maghiare în servioiul divin. târoe âr în Bulgaria, unde-i aştâptă po- pital spiritual, au pornit de timpuriu a-i Ilarie Cliendi, Vasile Yirgil Moisil,
siţii şi raugurl însămuate. aduna t6te părţile oonstitutive, din t6te preş. comisiei lit. refer. corn. lit.
„România Jană“, sooietatea academi­
unghiurile loouite de Români, şi le-au tăl­
cilor români din Viena, şi-a constituit noul Felicitări la adresă greşită. Săptămâna măcit ou multă pricepere. Cu ajutorul aces­
■oomitet pe Bnul administrativ 1897/98 în trecută am aDunţat logodna d-lui Ioan ULTIME SOIRI.
tor învăţaţi şi în deosebi la impulsul fal­
modul următor: Preşedinte: Când. med. Stoian, student universitar în Buouresot,
nicei nfistre „Academii Române*, oare an de Deva, 1 (13) Decemvre. (Telegr.
Alexandru Crăciunescu; Vioe-preşed : Stud. ou d-ra Dido Nemesou. La universitatea
an desgropâ oâte-o oomâră de aoâsta, avem part. a „Gaz. Trans.** In congregaţia
-forest. Aurelian Ţurcan; Seoretar I: Stud. din Buouresol însă, pe lângă d-l Ioan Stoian, astâ4l o foXkloristică română, ou oare din de ac}i a comitatului, membrii români
mech. A. Traian Pascuţiu-, Seoretar II: logodnioul, oare este originar din Românis,
tfite punctele de vedere ne putem mândri. au adus în discusiune şi au luptat CU
Stud. iur. Mihaiu Popovicî; Ca9sar: Stud. o mai află însoris şi d-l Ioan 1. Stoian, stu­
Avem ooleoţii de folklor, a căror valfire multă demnitate în contra noului pro­
forest. Aroadie Procopovici; Controlor: dent în filosotiă, de nascere din Bran. In
din punct de vedere literar soienţifio şi na­ iect pentru maghiarisarea numelor co­
Stud. med. Iuliu Malinasiu; Bibliotecar: urma anunţului publioat în „Gaz. Trans.“,
ţional este ffirte mare. Insă de desăvârşire munelor. Votarea a fost nominală.
forest. Teofil Ivanovicî; Econom: Stud. med d-l Ioan I. Stoian, fiind luat drept logod- suntem departe încă. Nu sunt esploatate încă Membrii români au remas în mino­
Ilie Ganea. Comisia literară: Stud. forest nio, a şi fost surprins ou felicitări din par­
tfite păturile poporului, nu snnt adunate ritate, cum nici nu se putea altfel
Aurelian Ţurcan, Stud. iog. Gheorge Vodă, tea mai multor amici ai d-sale din Ardâl.
înoă tfite petrioelele oele soumpe depuse în caşul de faţa, dâr nici un moment
Stud. teeh. A. Traian Pâscuţiu, Stud. iuris. Din nenorocire însă, felicitările fiind la
îu aceste pături. descuragiaţî.
Mihaiu Popovicî, Stud. med. Cornel Crăciu­ adresă greşită, d-l Ioan I. Stoian ne r6gă
Astă4î oând loziuoa vieţei nfistre cul­ Cracovia, 12 Decemvre. Astăcjl
nescu. a constata, că d-sa se buourâ numai de turale este: „să păstrăm ce avem*, cuvine-se s’a ţinut aici o mare întrunire, în
nume identio cu logodnicul, nu şi de feri-
împăratul Wilhelin despre Maghiari. oa să ne îndreptăm atenţia nfistră şi asu­ care s’a serbat frăţietatea ceho-po-
oirea densului. Amioii d-sale să-şi reserve
împăratul Germaniei a primit dilele treoute pra aoestor mărgăritare şi să ne nisuim a-le lonă. întrunirea s’a pronunţat pentru
deci felicitările oeva-şl pe mai târ4iU| oâcî
pe oontele Eugen Zichy, oare i-a oferit un strînge din loourile oele mai ascunse şi a egala îndreptăţirea a naţionalităţilor
de-ooamdată nu-i logodnioă oa ’n palmă.
volum din cartea sa despre călătorule, oe oompleota astfel oununa, podfiba literaturei slave. Socialiştii făcură demonstra-
le-a făcut prin Asia. Wi'helm a primit afa­ Joncţiune de drum de fier între Ro­ nfistre. ţiunî, der fură împrăştiaţi de miliţiă.
bil pe Ziohy şi l’a invitat şi ia masă. Iu mânia şi Transilvania. Yioe-consulnl austro- Preoţii şi învăţătorii noştri pot presta