Page 10 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 48—1889'.

„Farodni Listy“ spune, că comisiunea de cărbuni din Westfalia ministrului lucră­ tote foile românesc!, se facă propagandă condolenţe dela monarchul nostru si dela
parlamentară a dreptei a ţinut o şedinţă rilor publice, s’a intrat în. ordinea cjilei, pentru sărbare.oConducătoiâi români se vor împăratul Germaniei.
în care a hotărît, ca faţă de noul guvern .primind cuvântul d-1 N. Fleva pentru â-şî aduna la 18 Martie într’o conferenţă la
să observe deocamdată atitudine binevoi- desvolta interpelarea sa. Sibiiu, unde vâr stabili, că . ce atitudine să Regele Belgiei în Viena. Din Bruxella
tore. Jaivorshy a declarat, că guvernul are D-1 N. Fleva cjice, că se simte forte ia la sărbarea, ce se va ţine îh BlaşitU. se telegrafeză,. că regele Leopold al Belgiei
un program forte scurt: de-a face capabil emoţionat, vădend primejdia, ce ameninţă şi principesa Clementina Yor sosi la finea
a
de lucrare „Reichsrath. -ul şi de a guverna partidul, principiile, ideile liberale. Ne aflăm, lui Martie la Viena. Acestă călătorie să
în mod constituţional. Dâcă/acâsta nu-i vit dice. în faţa unei stăpânit! de fapt; âr nu nică" ă universitarilor' români, cari cu tote aduce-în legătură 'cu n'isce diferenţe fami­
succede, atunci va guverna altfel. în faţa unui guvern de drept. Nu pote că se pregătesc în „cea mai mare taină“ liare de natură discretă, ivite între prin­
esista un guvern liberal fără liberalism, şi pentru memorabila di, totu-şî a putut să cipele Ferdinand de Coburg şi.între soţia
s
actualul guvern liberal e un guvern anti . lui prinoipesa Luisa. i
7 . cetâsoă un esemplar- • -din apelul ce li-s’a
Din a f a r ă . liberal. S’a hotărît să lase la o parte răb­ trimis societăţilor „România * din Munchen Catastrofe pe mare. -Din. Firme se
1
u
Raporturile încordate dintre Spania şi darea şi a început campania, căci, dice d-1 şi „România Jună din Viena, din care anunţă, că în Italia au bântuit dilele tre­
Statele-Unite ale Americei nu ■ s’au îmbună­ Fleva, „decă am avut curagiul să lupt în a aflat „multe de tote"'. 'Mai "spune „Eşti cute mari vifore. O mulţime . de năi. au
u
tăţit de loc. Dimpotrivă s’ar părâ, că ces- potriva gigantelui Ion Brătianu, cum n’aşî Ujsâg , că în legătură cu serbarea visată avut nenorociri pe mare. Multe vieţi ■ ome­
tiunea insulei Cuba va da încă mult de lupta contra piticului de pe banca minis­ de ea, se vor. arangea şl-în,- Bueuresel şi nesc! skni stins şi -averi--mari" s’au pierdut
1
lucru diplomaţiei. terială? * (Sgomot şi vociferări în sînul ma­ JaşI demonstraţiunl antimaghiare. — Evi­ în furia valurilor. Intre Catania şi - Messina
t
jorităţii; se tropăie din piciore.) •' dent, că tote âc'este soiri ale foiei şoviniste s’a cufundat naia „Âutbînetta *. Căpitanul
1
u
Lui „Newyorlc Herald i-se anunţă
Filipoiu: Pitic, pitic, der e mare! sunt luate diii vânt. Der scornirea lor mai Sersa şi matei o tul Paragalli s’au pustiit îm­
din Washingthon, că bănuiala Spaniei, că
N. Fleva: Mare între pitici! .(Aplause are şi o altă parte: partea, care ne arătă preună cu naia.
America susţine răscola din insula Cuba, r - ••
i-a iritat aşa de mult pe americani, încât în partea Fleviştilor şi Aurelianiştiler. Sgo­ tendinţa de-a denunţa mereu şi fără între­ Scire teatrală'. Ciclul de representa-
aceştia nu mai vor sâ scie de o aplanare mot pe băncile majorităţii.) rupere pe Români. îşi uită dor pressa ma­ ţiunl teatrale, ce se vor da aici.sub direc­
!
N. Fleva continuă a vorbi despre or- ghiară, că în aceste dile de mari serbări,
a conflictului pe cale paclnică. Se cjice ţiunea Leo Baicer, va consta din 20 piese,
1
ganisaţia partidului liberal. Congresul libe- ce le arangâză Ungurii în totă ţâra, e mai
chiar, că preşedintele Mac-Kinley are in­ atât opere cât şi operettfi din, cele njai nouă,
ral dela Iaşi. s’a ocupat cu programul' par­ mult decât imoral Şi detestabil a-şî umple
tenţia de-a propune proclamarea indepen­ între cari amintim: „Enoch Ardent operă
tidului. Der unde e acest program? Nu colâliele cu scornituri mincinose asupra
denţei insulei Cuba. de Raimann, Waldmeister operetă de
u
Yede nici un program. •*' unor lucruri despre cari'nu pot aduce nici
u
Tot acel diar publică o altă scire Strauss, „ Wunderhnabe operetă de Taund,
Spune, că. nu scie, de unde şi-a luat cea mai mică dovadă?
u
sensaţională despre 6 convorbire a preşe­ d-1 Sturdza titlul de şef al partidului, căCI „Karlsschiilerin operetă de Weinberger,
dintelui Mac-Kinley cu ambasadorul en- „Cavaleria rusticana operă de Mascagni,
u
n’a fost ales şef al partidului, ci da unul Instituţia juriilor în Rusia. In foia ru­
gles din Washington Panucefote. Mac-Kinley „Heimchen am Herd“ operă do Goldmark,
u
dintre cei mai bătrâni, a fost proclamat sescă ,Regierung‘sl)ote s’a publicat un ucaz
7
a
se fi declarat, că îndată ce se va regula de preşedinte al comitetului esecutiv. La al Ţarului, care ordonă, ca în guvernamen- „Modell , „Dona Jugniltaţ, „Ixichte Cuval-
1
afacerea năii de răsboiă „Mâine *, care, nu 1895, când Regele a făcut apel la partidul tele ’Olaneţf Astrahan, Orenhurg' şi Ufu se fiă lcric“, operete de Suppe, „Zigeuncrbaron ,
11
se scie încă din ce causă a fost aruncată liberal, d-1 Sturdza a consultat comitetul introduse curţile' cu juraţi şi sistemul ad- „ Flcdermaus“, Nacht in Venedig , operete de
11
r
în aer, America va cere independenţa in­ Strauss, y,Bip-liip . de Planqnette ş. a.
a
esecutiv asupra formării cabinetului. Atunci ministrativ-justiţiar • de sub Alexandru II.
sulei în schimbul unei rescumpărărl în
d-1 Sturdza slăvea acest comitet, cum a De-odată cu publicarea acestui ucaz, minis­ „IVloda Ilustrată" se numesce cel mai
preţ de 750 miliâne, care sumă ar fi să se
venit însă la putere, l’a nesocotit şi dis­ trul de justiţiâ face cunoscut, că amintitele' nou diar de-modă, care apare în Bueuresel
plătâscă Spaniei. Dâcă Spania n’ar primi trus chiar. fi patru guvernamente vor primi cât de cu­ ar
acâstă propunere, Statele-Unite ale Ame­ rând şi constituţie provincială. Se dice, că în fie-cai-e Sâmbătă. Acest cb ) forte va­
ricei vor recunosce independenţa insulei Arată apoi, că la început’ guvernul â riat şi bine redigiat, conţine afară de-o
comis atâtea greşeli, încât a' trebuit să Ţarul Nicolae II va estinde regimul liberal mulţime de ilustraţiunl, carlrepresintă cele
chiar şi cu preţul unui resboiu. 1
cadă după sduvc timp. Cabinetul Aurelian asupra întregei Rusii europene. Foile ru­ mai nouă mode -atât la pălării; jachete,
Tot „Newyork Herald * are scirea, sesc! îşi esprimă bucuria pentru introduce­
1
a moştenit situaţiunea încurcată, der îndată bluse, • diferite rochi pentru totă etatea
că între Anglia, Japonia şi Statele-Unite rea acestor reforme salutare.
ce a descurcat’o, au început să se ţese in­ precum şi lucruri de mână, chiar şi tipare
a
s’a încheiat un fel de triplă alianţă. tj'lJflâCj :li • • ■ .........................
trigile. D-1 Aurelian s’a retras, ca să înles- de mărime naturală,: ce se adaug gratuit
* De-ale „Kulturegylet‘*-ului. Din CluşiQ
nâscă concentrarea, der etă concentrarea la fie-care număr," Afară de acâşta Moda
se scrie, că alaltăieri d. a. ' comitetul ceri:
Nu mai puţin rău stau lucrurile între d-lui Sturdza. (Aplause pe băncile Fleviş­ Ilustrată mai conţine şi o parte diaris-
trai al „Kulturegylet**-ului a ţinut şedinţă
Rusia şi Anglia din causa pretensiunilor, ce tilor şi Aurelianiştilor.) In continuarea cu­ tică-literară, în care se ofere abonentei, pe
le-a ridicat imperiul moscovit faţă cu vântării sale, d-1 Fleva afirmă, că primul- sub preşidânţia lui’Beldi Akos. Preşedin­ lângă articuli beletristici, şi tratate instruc-
u
China. „Agenţiei Reuter i-se comunică din ministru a călcat angajamentele luate şi tele a raportat, că episcopul romano-catolic tive-practice. Acest diar se pote abona la
Peking, că Anglia a ridicat protest conti’a îşi bate joc de opinia publică. Reveuind din Alba-Iulia, contele Gustav Majldth a Redacţia din Pasagiul Maca Bueuresel şi
intrat în şirul membrilor fundatori cu 500 fi.,
cedărei Portului Arthur Rusiei, motivân- apoi asupra programului liberal dela 1892, costă pentru România 10 lei, âr pentru
du-1 cu aceea, că un astfel de pas ar tur­ se ocupă de acele puncte, cari vorbesc de er Deak Lukacs, care a decedat în Zenta, străinătate 13 lei la au.
bura echilibrul european în Orient. Guver­ o imediată realisare. Au trecut trei pi-imă- a lăsat societăţii o avere imobilă în valore
nul ckines a declarat, că nu-i în stare a-se verl şi nu se vede nimic. de 10,000 fi. Averea întrâgă a „Kultur-
opune pretensiunilor Rusiei. Privitor la Gestiunea naţională d-nul egylet“-ului este de 1,227,000 fi. Comitetul Petrecerea oficerilor. Serata â la Ro-
* Fleva dice: Unul dintre marile puncte ale a decis, în fine, să înfiinţeze' în Blaşiu un nacher, aranjată Sâmbăta sâra de Casina
nou yhisăedovo^. 1 oficerilor din loc, a fost cercetată de un
Lui „Franlcfurter Zeitung“ i-se comu­ programului este cestiuncă naţională'. Ce ai
nică din Constantinopol, că Turcia a ajuns făcut d-le prim-ministru cu acâstă mărâţă Doue dueluri. In Budapeşta s’au în­ public forte număfos, cum arare-orl. s’a
vădut. Fără îndoâlă a contribuit la acâsta
ârăşl într’o sîtuaţiune forte strîmtorată. Am­ cestiune? Voi răspunde eu: In Macedonia tâmplat . şŞptemâna trecută două dueluri
şi împrejurarea, că de astă-dată au luat
basada rusâscă din Constantinopol a cerut avem pe un Apostol Mărgărit; er în Transil­ între „patripţl *. Unul între fişpanul Sza- parte la petrecere şi ospeţii români mili­
1
din nou, ca Porta să plătescă Rusiei â conto vania decorarea lui Jeszcnszky (Aplause fur- lavszky şi deputatul oposiţional Ivanha, al­
i / milion funţî sterlingl din despăgubirea tunose). tul între conţii Bethlen Balâzs şi Klebels- tari dela Ploesci. Producţiunea â la Ro-
i
de rSsboiă. Ministrul de esterne Tcvfilc-paşa Şedinţa se continuă. berg Zdenlco. Duelul prim s’a petrecut în nacher â’a început după 9 ore sâra. Pro­
gramul a fost ales şi variat. El fu intro­
s’a presentat la ambasadorul rusesc Sinov- casarma arehiducelui Iosif. Pricina lui a 1
jev şi l’a rugat, ca având în vedere situa­ fost un discurs ce' l’a ţinut Ivanka în ca­ dus cu-o uvertură din opera „Mignon * es-
celent esecutată de musica regimentului de
ţia grea financiară a Turciei, să renunţe meră, atacând .vehement pe fişpanul Sza- infant. din loc. D-na Krones a cântat apoi
dela pretensiunea ca Turcia se plătescă lavszky. Adversarii ş’au ales pistolul. Cel
— 2 (14) Martie. câte-va cântece, între cari -două compuse
acum suma restantă dela despăgubirea de dintâiîi a descărcat Szalăvszky, der n’a ni­ de Edgar Krones după frumosele poesii
resboiă din 1878. Sinovjev înse a refusat Reuniunea femeilor române din Blaşiu, merit. După acesta a descărcat Ivanka. germane de Carmen Sylva „Die Bitfe * şi
1
1
acestă cerere, declarând, că Turcia a răs­ după cum comunică „Unirea *, şi-a ţinut Glonţul acestuia a găurit pantalonul dela
plătit bunăvoinţa şi pacienta Rusiei prin adunarea generală Duminecă în 6 Martie n., piciorul drept al fişpanului, şi a pătruns în „Dimbovitza". Composiţiile sunt reuşite, âr
o atitudine neleală. Ambasadorul rusesc a luând parte la adunare şi Escelenţa Sa fluerul piciorului stâng aprope de genun­ d-na Krones a cântat admirabil c’un sopran
mai declarat, că la cas când Turcia n’ar co­ Metropolitul Mihalyi. S’a constatat, că Reu­ che. Medicii au constatat, că glonţul a pă­ clar şi pîăcut şi cu multă pricepere şi artă.
1
respunde justelor pretensiunl ale Rusiei, va niunea, al căreia scop este ajutorarea feti­ truns adânc în os. — Al doilea duel s’a Mai ales cântecul „Dimbovitza *, cu accen­
înainta o notă Portei, în care Rusia, în ţelor sărace dela şcola din Blaşiu, a reali- întâmplat în sala de scrimă Fodor-Râkosy. tele lui duiose, în parte melancolice, a fost
urma relei voinţe a Turciei, va pretinde sat anul trecut un venit de 861 fi., din Arma alesă a fost sabia. Contele Klebels- viu aplaudat, âr cântărâţa mult distinsă de
public.
întreg restul de 1 milion şi jumătate şi va cai'I s’au împărţit fetiţelor ca ajutore 200 fi. berg a primit doue tăieturi adânci la piept, A urmat, la p. 3. un solo la pian:
lua măsuri de asigurare a sumei ce-i dato- Pentru anul curent sunt luate în budget âr contele Bethlen numai o mică tăiătură „Impromptu Nr 2 de Sehubert; • esecutat
11
resce statul otoman. 11 ajutore în sumă de 300 fi. la umăr. In amândouă caşurile adversarii cu multă, desteritate şi pătrundere de gen­
nu s’au împăcat.
„Serbătorea libertăţii şi naţionalităţile *. tila d-şoră Stefania Fedra, fiica d-lui ge­
1
Din Camera română. Sub titlul acesta publică „Eşti Ujsug“ dela Fomete în Croaţia. Recolta slabă din neral comaudant al garnisonei.- Tînera con-
12 Martie urmâtorele nostimade: „Estelucru eertistă a fost viu şi sgomotos aplaudată.
— Interpelaţia d-lui Flcva. — anul trecut a provocat şi în Croaţia stări
cunoscut, că nu numai Românii din Bu- VoUxntarul Malcher a esecutat cu
triste. Poporaţiunea e ameninţată cu cea
Şedinţa de Sâmbătă, 28 Febr. v. a curesel şi din Ardeal, ci şi ascultătorii ro­ multă dibăcie pe violină „Souvenir de
mai cumplită miseriă. Din Agram se anunţă,
1
oferit un deosebit interes prin interpelarea mâni dela universităţile din Budapesta, Moscon * de Wieniavsky.
că fometea ia prop'orţiunî mari în tote
mai ’nainte anunţată a d-lui Nicolae Fleva Viena şi Miiuchen se pregătesc cu mare D-.şora Heshaimer s’a distins cu. jocul
părţile terii: Mulţi ţărani economi îşi de-
asupra politicei generale a cabinetului aparat pentru serbarea dilei de 15 MaiQ, şi cu cântarea sa viie în doue numere din
moleză casele şi vând lemnele edificiilor,
Sturdza, la care interpelare s’au asociat şi prin arangerea căreia vor să îndrepteze pentru bucate şi bani, ca se înfrunte fâ- program. . ■-
căpeteniile grupului liberal-aurelianist. ochii străinătăţii asupra lor. Deja de timp A urmat apoi o piesă de concert umo­
mea. S’a constatat oficios un câs de morte
Nu numai deputaţii s’au presentat în îndelungat Grădişteanu şi Liga trimit din ristică esecutată de orchestră şi câte-va
prin fome.
număr aprope complet, der şi publicul as­ Bueuresel scrisori şi tipărituri în număr cântări umoi’istice, cuplete şi duete; în
cultător a fost forte numeros. Tribunele nespus de mare, în cari provocă pe Ro­ Contele Emeric Sechenyi jun., fost acestea din urmă au, escelat locotenenţii
gemâu de lume. După unele formalităţi, mânii din Ardeal şi Bănat, ca la acesta ambasador austro-ungar la Berlin, a răposat Milani şi Doms. Locotenentul Stuhlreiter
şi după ce d-1 N. Ceaur-Aslan a anunţat serbare să se presente cât mai mulţi la Vineri în palatul său din Budapeşta, în a caricat fonograful, şi subloc. Nebowitzky
o interpelare privitore la contractul în­ Blaşifi, fiind-că acea di va duce la victoriă vârstă de 73 ani. Din incidentul morţii lui a făcut pe desenatorul cu celeritate. Amân­
cheiat între căile ferate române-şi sindicatul, causa lor dreptă. Provocă mai departe pe familia răposatului a primit telegrame de doi au fost viu aplaudaţi.