Page 9 - 1898-03
P. 9

Mieriul itoiilstriţiiîM,                                                                                                                                  „8 a?eta“ iese ia m-rars ii.
                  ţi ţiuenfi                                                                                                                                            ADonaiJîftaîB penira Amm-Oazana:
           SrtuoY, piaţa mar* #?. 5C.                                                                                                                                     Pe un an 12 fi., pe iese -uri
                                                                                                                                                                            6 fi., pe trei luni 3 fi.
              Beci«or*  a*tfaoo«.t«  ea  eo
           primato. — iKuanaerifta sa 4:                                                                                                                                 N-rii de Oumlneoi 2 8. pe an.
           r»trlmat.                                                                                                                                                 Peniri România ti striiaăiaie:
             IIStK.'TE  le  prlmue  le  Adml-                                                                                                                             Pe un an *0 frânat, pe ţesr
           ilitreţlune  tn  Amor  ţi  la  ol-                                                                                                                             luni 20 fr- pe trei luni 10 fr.
           mitdrele  Birouri  d»  «mreolurt:                                                                                                                              N-rii de Oumtneoă 8 fraeol.
             tn  Viena:  X.  Intktt,  Btmruih
            IthaUi,  Rudolf  Xottt.  X.  Ovvrlikt                                                                                                                        8e prenumără la t.ite oftoicr
            Efeohfolger;  ÂHion  Oppiuk,  J.                                                                                                                             poştale din Intru ii din aiară
            Dantuoer,  tn  Bndapelta:  4.  T.                                                                                                                                •1 la dd. mneotori.
            ţclibtrgtrg,  MtktUnt  Bmas:  tn                                                                                                                          AVîaanral wui Btîto»
            Bnooxeiol:  Xgtntt  Harat,  Buo-                                                                                                                            administraţiunea.  piaţa  mare,
            enriale  de  Baomanie:  In  Huo*                                                                                                                            tărgul  Inului  Nr.  80  etajriu
            bort: Karoiyi X Urbmann.                                                                                                                                    I.:  pe  un  an  10  fi.,  pe  şăse
              Puţul  Inierţlunller:  u  eenă                                                                                                                            luni  6  fl„  pe  trei  luni 2  fi.  dO  cr.
            carmond  pe  «  ooidnă  8  er.  fi                                                                                                                          Cu  dusul  In  oasă:  Pe  un  an
            HOer.  timbru  pentru  o  publi-                                  A  I  T  T  J  L                                                                          13 fi., pe 6 luni 8 11.. pe trei luni
            eare.  Publicări  med  deie  după                                                                                                                           8  fi.  Un  esemplar  6  er.  v.  a.
            tarifă ei Învoială.                                                                                                                                         aău  15  bani.  Atât  abonamen­
              Beolame  pe  padina  a  8-a  o                                                                                                                            tele  cât  ţi  inserţiunile  sunt
            •eriă 10 er. «Au 80 banU                                                                                                                                        a se plăti Înainte.
              Nr. 48.                                                      Braşov, Lunî-Marţl 3 (15) Martie                                                                       1898.


                   „Cabinetul negru".                   siţia  amintită,  el  crede  chiar,  că  ar  cărora  li-se  va  da  un  ajutor.  Aceş­     tendinţele  Cehilor  la  dreptul  public  al
                                                        fi  imposibil,  ca  acest  proiect  să  de­  tia  toţi  vor  sta  sub  pază.  Se  va  sci-  Boeraiei.  Cel  mult  el  ar  fi  aplecat  a  lărgi
                In  cercurile  guvernului  ungu­        vină lege.                                   rici  ce  mănâncă,  ce  bău,  decă  poli-  cercul  de  influenţă  al  dietei  provinciale,
          resc  se  fac  mari  silinţe  spre  a  câş­        Pune  deci  cea  mai  mare  greu:  tiseză  şi  în  ce  direcţiă?  In  fine,  decă  însă şi acesta între marginile constituţiei.
          tiga  opinia  publică  în  favbrea  proiec­   tate  pe  puterea  discreţionară,  ce  i«o  atitudinea  lor  morală  se  unesce  cu              Ca  aderent  al  constituţiei,  contele
          tului  presentat  de  d-1  Wlassics  rela­    dă  guvernului  proiectul  din  cestiune,  doctrina  mai  înaltă  de  moralitate           Thun  are  în  primul  rând  în  vedere  asigu-
                                                                            44
          tiv la întregirea venitelor preoţesc!.        aşa  că  „P.  Lloyd   conchide  de  aicî,  wlassicsiană?                                   gurarea  unei  activităţi  constituţionale  a
                                                        că  ministrul  nu  e  nicî-decum  apli­            Intre  amintitele  foi,  „Magyar-                   u
                Foile  guvernului  pledâză  cu  foc                                                         44                                     „Reichsrath -ulm.  La  cas  când  lucrările
          în  favdrea  proiectului  şi  acum  le        cat  de  a  jertfi  „interesele  cele  mai  orszâg   se  ocupă  mai  pe  larg  cu          parlamentului  ar  fi  împiedecate  prin  obs-
                                                                                                                               44
                                                                                      44
          veni  în  ajutor  însu-şî  ministrul  de      însemnate      ale    statului     vreunor  viitorul  „cabinet  negru ,  cum  îi  Zice,    tracţiune,  va  închide  sesiunea  şi  o  va  des­
                                                                                   44
                                                        „considerafiuni    laterale .    Mult    se  ce  va  trebui  se  se  înfiinţeze  în  mi­   chide  după  două  luni.  Decă  obstrucţia  n’ar
          culte  Wlassics.  Acesta,  —  folosin-
                                                        esplică  şi  mult  se  caracterisăză  lu­     nisterul  de  culte  pentru  a  concentra
           du-se  de  ocasiunea,  ce  ia  dat’o  de                                                                                                înceta  nici  atunci,  va  amâna  din  nou  des-
           putaţia   bisericei   evang.    de   conf.   crul  prin  observarea,  ce-o  adauge  serviciul  de  spionagiu,  ce  va  trebui           baterile.  După  a  treia  amânare  va  disolva
          aug.  din  Ungaria,  care  s’a  presentat     numita  făiă  guvernamentală,  cţicend:  să  se  introducă  pentru  constatarea            „Reichsrath“-ul  şi  va  ordona  alegeri  nouă.
                                                        „De6re-ce  deputăţia  consta  din  pa­        din  cas  în  cas  a  purtărei  duşmane
          Sâmbătă  la  el  cu  un  memoriu  în                                                                                                     In  fine,  decă  nici  după  întrunirea  noului
                                                        trioţi  maghiari,  ea  a  şi  primit  acăstă  statului,  de  care  se  vor  face  culpa­
          afacerea  acesta,  —  s’a  pronunţat  cu                                          44                                                     parlament  n’ar  pute  să  asigure  un  mers
                                                                                                                               44
          privire  la  mai  multe  obiecţiuni,  ce      declarare a ministrului cu liniştire ....     bil! preoţii „nepatriotici .                 normal  în  lucrările  lui,  contele  Thun  îşi  va
          s’au  făcut  proiectului  său  în  publici­         Cu  alte  cnvinte,  scurt  şi  cu­           Mai  vin  şi  cercetările  discipli­    da  dimisia  şi  va  lăsa  chibzuinţei  monar-
          tate.                                         prinzător  vorbind,  confesiunile  ma­        nare  contra  preoţilor,  pe  cari  după     chului  hotărîrea  asupra  celor  ce  au  se  ur­
                                                        ghiare  n’au  să-şi  târnă  autonomia.  acel  §  9  le  pdte  provoca  ministrul,          meze.
                Cea  mai  importantă  dintre  re-
                                                        Puterea     discreţionară    se    îndreptă  fără  înse  să  fiâ  legat  de  hotărîrea
          flexiunile  ministrului  înse  este  aceea,                                                                                                    Pănă  la  PascI  programul  de  lucrări  a
                                                        numai  în  contra  confesiunilor  ne­         autorităţii  confesionale.  Pentru  mi                   u
           care  se  referă  la  obiecţiunea,  că       maghiare.                                     nistrul,  datele  „cabinetului  negru        „Reichsrath -ului  se  restringe  la  alegerea
                                                                                                                                               44
           proiectul  de  lege  despre  care  e  vor­        Asupra      bisericelor    nemaghiare  vor  fi  decisive.  Pe  bata  acestor  date,   preşedinţilor,  la  întărirea  provisoriului  re­
           ba  asigură  guvernului  o  putere  dis­     a  planat  întotdâuna  şi  planâză  pre-  el  pâte  retrage  ori  şi  când  subven-        feritor  la  ordonanţele  de  limbă  şi  la  ale­
           creţionară,  ce-1  pune  chiar  peste  au­                                                                                              gerea  membrilor  delegaţiunei.  In  ce  pri-
                                                        sumpţiunea,  că  au  porniri  şi  încli­      ţiunea,  fără  a  mai  ţină  semâ  de  ju­
           torităţile bisericesc!.                                                                                                                 vesce  ordonanţele  de  limbă,  contele  Thun
                                                        nări  nepatriotice.  Soim  pentru  ce.  decata forurilor eclesiastice.
                Răspunsul  ministrului  la  amin­       Asemenea  seim,  că  li-se  cere  îndoit           Astfel  grava  cestiune,  dâcă  o       stă  pe  punctul  de  vedere  al  lui  Gautsch,
           tita  obiectiune,  pe  care  el  însu-şî  o   mai  mult,  decât  pot  da  vre-odată  biserică  sâu  alta  este  a  se  privi  din        adecă  va  considera  aceste  ordonanţe  nu­
           caracterisâză    ca   „gravamen      auto­   pentru a dovedi contrarul.                    partea  guvernului  ca  „patriotică   seu    mai  ca  provisorie  şi  valabilitatea  lor  durâză
                                                                                                                                          44
           nom   u ,  e  îbrte  scurt,  der  cuprinde         Situaţiunea  se  presentă  deci  în  nu,  va  atârna  dela  resultatele,  ce  le     numai  pănă  când  cestiunea  limbei  se  va
           cu  atât  mai  mult  şi  ilustrăzâ  fdrte    tâtă  claritatea  ei.  Ca  să  se  întâmple  va  da  serviciul  lui  de  spionagiu.  Va    resolva pe cale legislativă.
           bine  adevăratele  intenţii,  ce  le  ur-    ce  <ţi   ministrul  şi  bisericile  nema­    fi  însă  vai  de  lume  şi  de  ţâră,  când                      *
                                                               ce
           măre8ce guvernul cu proiectata lege.         ghiare  să  se  înfăţişeze  înaintea  lui  începând  dela  notarul  dela  sate  pănă             In  cercurile  politice  din  Yiena  se  ac-
                Ministrul  accentuâ,  că  bisericile  ca  patriotice,  este  curată  imposibili­      la  fişpan  şi  ministru  toţi  vor  dedica   centueză,  că  decă  articulul  lui  „Neue  Fr.
                                                                                                                                                          44
           patriotice  nu  pot  ajunge  nicî-odată  tate  pe  cât  timp  aceste  biserici  nu  cea  mai  mare  parte  a  activităţii  lor          Presse   nu  va  fi  desminţit,  ministrul  de
           în  posiţiunea,  ca  autonomia  lor  să  vor  renunţa  pe  faţă  la  caracterul  lor  numai acestui spionagiu.                          finanţe  Kaizl  nu  va  pute  rămâne  în  cabi­
           sufere  cât  de  puţină  scădere;  dăr,  naţional.                                                                                      net,  deore-ce  în  sensul  articulului,  contele
           adause  el,  este  imposibil,  ca  statul          Cam  cum  au  să  se  desvâlte  în                                                   Thun  nu  sprijinesce  programul  Cehilor
           să  sprijinescă  pe  aceia,  car!  atacă  viitor  raporturile  guvernului  cu  bi­                                                      tineri.
                                                                                                            Programul contelui Thun.
           basâ  esistenţei  sale  prin  purtarea  sericile  şi  cu  preoţi  mea,  o  spun  şi                                                                                       s
                                                                                                                             a
           lor nepatriotică.                            foile  oposiţionale  maghiare.  Aceste             „Neue  Fr.  Presse   publică  în  numeral     Iu  12  1.  c.  contele  Thun  a  fost  la
                Limbagiul  acesta  e  forte  lămu­      foi,  citând  faimosul  §  9  al  proiectu­   său  de  Sâmbătă  un  articul  de  sensaţiă,  în   Fraga  unde  a  conferit  cu  mareşalul  ţării
           rit  pentru  orî-cine,  care  scie,  ce  va  se  lui  privitor  la  întregirea  venitelor   care  schiţâză  programul  noului  guvern.  Se   prinţul  Lobkowitz,  cu  prinţul  Rohan  şi  cu
           cţică  în  Ungaria  de  acjî  purtare  „pa-  preoţesc!,  constată,  că  ministeriul  de    susţine,  că  articulul  acesta  l’ar  fi  scris  în­  contele  Thun-Salm,  preşedintele  comitetu­
                  u
           triotică   şi  „nepatriotică .  Şi  ca  să  culte  trebue  să-şi  creeze  o  secţiune      suşi  ministrul  Dr.  Biirnreither,  cu.  consim­  lui esecutiv al partidei marilor proprietari.
                                       44
           nu  stea  nimeni  la  îndoelă  asupra  în­   deosebită,  care  se  pârte  în  evidenţă     ţământul ministrului-preşedinte Thun.              Conferenţe  au  ţinut  şi  membri  clubu­
                                                                                                                                 ce
           ţelesului   cuvintelor    sale,   ministrul  conduita  a  vre-o  4000  de  preoţi  de           Contele  Thun  —  cji   foia  jidano-li-  lui  politic  german  din  Praga,  cari  au  ata­
           Wlassics  s’a  grăbit  a  mai  asigura  de­  diferite  confesiuni.  Aicî  vor  trebui  berală  —  ţine  strîns  la  constituţia  de  adl,  cat  vehement  pe  contele  Thun  şi  mai  ales
           putăţia evangelicilor, că fără dispo-        să  se  adune  datele  despre  toţi  preoţii, e aderent al dualismului şi nu sprijinesce   pe Kaizl



                FOILETONUL „GAZ. TRANS.         44      Şi scii, când m’am deşteptat? Numai atunci,        Ce  va  fi  de  el,  decă  Nataşa  nu  va  la  Paratsin.  La  revedere...  c^ise  Nataşa,
                                                        când  mătuşa  d-tale  mi-a  spus,  că  ai  plecat  face  decât  să  se  mire  de  acestă  neaştep­  dând mana lui Bacalin.
             (8)                                        îu  Serbia...  d-ta  m’ai  deşteptat  la  vieţă  tată  şi  prematură  mărturisire?!  Ce  va  fi   —  Se  pote,  că  nu  ne  vom  mai  re­

                Pagini din istoria rSsbomliri           şi  m’ai  învăţat...  Eram  dator  a-ţî  spune  de  el,  decă  ea  îl  va  întrerupe  şi  va  afla  vede nicî-odată]... respunse Bacalin încet.
                                                        acesta...                                     tot  lucrul  ridicul  şi  hăbăucesc?  Şi  ore  ave   —  Ah,  de  ce  vorbescl  astfel?!  Nu
                        slavo-tnrcesc.                        Nataşa  roşi  aucjend  aceste  cuvinte,  ea   el vr’un drept, vr’o basă spre a-se pute aş­  trebue să vorbescl aşa!

                   (Naraţiune, de G. Veririgen.)        nu  roşi  însă  pentru  întâia  oră.  Se  ruşina   tepta  la  alt-ceva,  şi  ore  ce  l’ar  fi  făcut  se   Intr’aceea  şi  Nataşa  fu  cuprinsă  de
                             (Urmare.)                  şi  se  bucura,  şi  în  acelaşi  timp  îi  venia  să   conchid?,  că  ar  primi  răspunsul  ce-1  do-  întristare.  Ridică  ochii  la  el  şi-l  privi  cu
                Nataşa  înceta  de-a  mai  vorbi  şi  faţa   plângă.  Privea  la  Bacalin  şi-l  afla  om  cu   resee ?! Der ce ? ! . . .  subscrie-ţl mortea şi  nespusă bunătate şi încredere.
           i-o  acoperi  un  nor  de  tristeţă.  Se  vede,   totul nou, cum nu-1 văduse înainte de asta.   încă  irevocabil!  ?  Ce  va  face,  în  cas  că   — Dumnedeu cu d-ta, să-ţi dea tot, der
           că  şî-a  reamintit  vre-o  scenă  durerosă.  Der   Acum  simţea  o  bucuriă  mare,  că  îl  cu-   i-se  va  lua  orl-ce  speranţă  ?  Nu,  de  o  miie  tot...  fi  curagios...  mă  voih  ruga  pentru
           âtă,  că  după  câte-va  momente  ochii  ei   nosce.  Ea,  care  nicî-odată  nu  se  gândea   de ori nu!                                 d-ta.. .
           străluciră  din  non  —  presentul  învinse   mult  la  un  răspuns,  care  tot-deuna  era  cu-   Gândirile acestea îl făcură să întrerupă    La  ultimul  cuvânt  vocea  i-se  înecă,
           amintirile trecutului.                        ragiosă  şi  sinceră,  acum  nu  sciea,  ce  să   firul  conversaţiei  şi  să  începă  a  vorbi  de   buzele  ei  tremurau  nervos.  Se  silia  se-şî
                 — La plecare fost-ai pe la ai mei ?     di  că  şi  tot  mai  mult  roşi,  ca  un  copil  în   lucruri  indiferente.  Liniştindu-se,  Nataşa   reţină lacrimile.
                 —  Da,  am  fost...  sunt  sănetoşî  cu   perplesitate şi cuprins de-o mare bucuriă.  începu  să  istorisescă,  ce  a  adus’o  la  Bel­  Bacalin  îi  prinse  mâna,  o  duse  la
           toţii, aşteptau scrisore dela d-ta.                —  N’am  nici  un  merit  în  privinţa   grad.                                        buze  şi  o  sărută  îndelung.  Nataşa  îl  sărută
                 —  Li-am  trimis  de  aici  trei  scrisori,   acâsta,  dise  ea  reculegându-se  în  f i n e . . .    Sosise  timpul  să  se  despartă.  Nataşa   pe  frunte  şi,  fără  a  elice  un  cuvânt,  eşi  din
           două  încă  din  dram,  der  tot  mereu  am  fost   D-ta aveai nevoiă de un impuls.        fusese  deja  chiâmată.  Bacalin  vădu,  că  e   odaie.
           alarmată, că scrisorile nu ajung acasă             Bacalin  făcu  o  mişcare  mult  însem-   lipsă de ea, că este aşteptată.                  Bacalin  nici  u’avu  timp  să  privâscă
           să  suprimă,  —  adevărat  e?  nu  scii?  Der  nătore.  I-ar  fi  plăcut  să-i  spună  totul,  să-i                                      la  ea,  nu  putu  să-i  vadă  trăsurile  feţii.  Ră­
           aşteptă,  sunt  abia  şese  săptămâni  de  când  spună  c’o  iubesce,  cum  n’a  iubit  nicî-odată   —  Rămâi  cu  Dumnerjeu,  Alexiewna  mase  înlemnit  sub  farmecul  neaşteptatei
                                                                                                      Natalia!  —  dise  el  în  fine  reculegendu-se.  sărutări  de  adio.  Simţia,  că  prin  acâstă
           ne-am  întâlnit  ultima  dată  !  Mi-ar  fi  trecut  şi  pe  nimeni  în  viaţa  lui;  că  acâstă  iubire
           prin  gând  atunci  aşa  ceva  ?  De  altfel  eu  l’a  scăpat  de  mortea  morală  desăvârşită,  că   înainte  de  plecarea  nostră  de  aici,  abia  ne  sărutare  a  fost  binecuvântat.  Era  atât  de
           par’ că aveam un presemţ.                     el  îi  dedică  ei  întregă  viaţa  şi  întreg  su­  vom mai pute revede.                  fericit,  când  eşi  la  stradă,  cum  nu  s’a  mai
                 —  Cât  pentru  mine  eu  Jpeste  tot  nu  fletul  său.  I-ar  fi  spus’o  acolo  pe  loc,  însă   —  Abia  !  Avem  atâta  de  lucra,  încât   simţit nicî-odată în viaţa lui.
           presimţeam  nimic,  ba  nici  chiar  înainte  cu  un  cuget  neaşteptat  l’a  reţinut  şi  l’a  făcut  nici  nu  sciu,  de-1  vom  pute  termina.  —                      (Va urma.)
            două săptămâni nu mă gândiam la asta...      să se înfioreze.                             Mâne  însă  necondiţionat  trebue  să  mergem
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14