Page 2 - 1898-03
P. 2

Pagina 2.                                                              GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 47—1889,


                Tot  în  Roma  s’a  întâmplat  sep-          Pe    când    în    Apusul    depărtat        Denunţări şi spionagii.                       Altă  perchisiţiă  domiciliară  ’i  s’a  fă­
          temâna  acesta  (6  1.  c.)  un  lucru  f6rte   ameninţă  isbucnirea  resboiului  ame-                                                    cut  acum  de  curând  d-lui  învăţător  George
          trist.  Marele  orator,  -distinsul  bărbat   ricano-spaniol,    pe   atunci    în   Asia        Printre Români, cum se vede, s’a mo-    Lupu  din  comuna  Bucium-Poenl,  în  Munţii
          politic  şi  deputat  FeiÎGS  Cavallotti  a   Orientala  cresc  şansele  altui  resboiu  bilisat  o  armadiă  întregă  de  spioni  ungu­  apuseni.  Acestuia  încă  ’i  s’a  întâmplat  ca
          căfiut  într’un  duel,  ce  l’a  avut  cu     între  Rusia  şi  China.  Imperăţia  ru-  resc!,  cari  prin  apucăturile  cele  mai  jos­  preotului din Decea. In sera cjilei de 1 (13)
          Macola  directorul  cjiarului  „Gazetta       sâscă  a  cerut  dela  China  ;se  lase  a-şî  nice  caută  pretexte  de-a  ne  denunţa,  de-a   Februarie  c.  venise  adecă  la  dânsul  un
                       44
          di  Venezia .  Ca  bărbat  politic  Ca-       încorpora  oraşul  Porth-Arthur  ocu­         ne  încălca  casele  cu  gendarmî,  de-a  ne   străin  îmbrăcat  în  haine  simple,  aducân-
          vallotti  era  conducătorul  oposiţiei  es-   pat  de  Ruşi,  er  la  eas  când  nu  i-ar  îm­  târî  pe  la  judecătorii  şi  de-a  ne  şicana  în   du-i  o  scrisore  dela  învăţătorul  român  din
          treme  din  parlamentul  italian;  el  in­    plini  acesta  dorinţă,  Rusia  va  ocupa  tot chipul.                                     comuna  vecină  Mogoş,  prin  care  era  rugat,
          trase  în  camera  deputaţilor  din  Roma     cu  putere  armată  ţera  Mandsuria,               Astfel  în  decursul  acestei  săptămâni   ca  străinului  călător  să-i  dea  cuartir  peste
          la  1873  şi  în  curând  deveni  renumit     posesiune  a  Chinei.  Acostă  preten-  ni-au  venit  la  cunoscinţă  încă  două  per-     nopte.  I-a  şi  dat  cuartir  şi  mâncare,  âr  în
          prin  vorbirile  sale  pline  de  foc  şi  de   siune  a  Chinei  e  privită  cu  ochi  rei  chisiţiuni domiciliare, ce s’au  făcut în  două   diua  următore  l’a  lăsat  să  mergă  mai  de­
                                                                                                                                                                      14
          principii  înalte.  Dâr  el  n’a  fost  nu­   de  Anglia  şi  Japonia,  cari  ae  tem,  părţi  diferite  ale  ţerei  şi  încă  în  împreju­  parte „cătră Abrud , dându-i încă şi o scri­
          mai  orator,  ci  şi  scriitor  vestit.  încă   că   ajungând   Rusia    în    stăpânirea  rări  tot  atât  de  josnice,  ca  şi  cele  fă­  sore  de  recomandare  cătră  un  amic  dintr’o
          în  vârsta  de  16.  ani  scriea  versuri     oraşului  Porth-Arthur  şi  a  Mand-  cute  la  preoţii  români  din  comitatul  Bra­      comună, pe unde avea să trâcă.
          revoluţionare,  cari  pe  atunci  făceau      suriei,  domnia  englesă  în  China  va  şovului.                                                A  treia  di  după  asta,  noptea  pe  la  11
          mare  sensaţiă  în  Italia.  Mai  tfirfiiu    pierde  nespus  de  mult,  va  suferi  co-         Anume  în  5  Februarie  st.  n.  s’a  fă­  ore,  d-1  învăţător  Lupu  se  pomenesce  cu
          a  scris  şi  drame.  Mârtea  lui  e  se-     merciul  ei  mai  ales  pagube  mari.  cut  o  perchisiţiă  domiciliară  la  preotul  ro­  judele  de  cerc  însoţit  de  trei  gendarmî,  cari
          gretată  pretutindeni  în  Italia.  înmor­    Tot  acesta  temere  o  pbrtă  şi  Ja­       mân  gr.  or.  Vasiliu  Crişan  din  Decea  mu­  întrând  în  casa  densului  îi  spuseră,  că  în
          mântarea  lui  s’a  făcut  la  9  1.  c.  în   ponia,  din  care  causă  acâsta  începe  reş ană.                                        cutare  nopte  a  durmit  la  el  uu  om,
          Milan,  cu  mare  pompă.  In  Veneţia         a-şi  face  mari  pregătiri  militare.  Un         Cu  câteva  dile  înainte  se  presentase   pe  care  l’au  prins  şi  care  a  spus,  că  a
          s’a  întâmplat  şi  o  demonstraţia  din      consiliu  ţinut  sub  preşedinţa  regelui  adecă  la  casa  acestui  preot  un  străin  îm­  lăsat  la  dânsul  un  plic  cu  nisce  hârtii.  Pro-
          incidentul  morţii  lui.  O  rrmre  mul­      japones  a  numit  generalii  şi  adnii-  brăcat  în  haine  româneşti,  ca  pe  la  Turda.   vocară  deci  pe  învăţător,  să  le  dea  plicul
          ţime  s’a  dus  înaintea  primăriei  şi  a    ralifi  cari  vor  ave  se  se  pună  în  A  dis,  că-1  chiamă  Yasilie  Popa  îşi  că  e   şi  hârtiile.  Inzadar  a  declarat  învăţătorul,
          cerut  se  se  arboreze  stindard  de  do­    fruntea  armatelor  japoneze  la  cas,  din  Berchiş,  că  în  anul  trecut  a  fost  ser­  că  n’a  primit  nici  un  plic,  ei  începură  să
          liu.  Primăria  a  refusat,  şi  mulţimea     că  resboiul  se  va  declara.  O  armată  vitor  în  România  etc.  Acesta  era  într’o   scotocâscă  prin  cărţi  etc.,  dâr  n’au  aflat,
          a  început  s’o  bombardeze  cu  pietri.      japonesă  de  150,000  sta  gata.  Tot  Sâmbătă  pe  la  8  ore  sera.  Străinul  a  rugat   decât  scrisorea  de  recomandaţiă,  pe  care
          Tbte  ferestrile  şi  lămpile  le-a  spart    asemenea  face  şi  Rusia.  Un  ucaz  al  pe  preotul  se-i  dea  cuartir  peste  nopte  şi   o  primise  dela  colegul  său  din  Mogoş.  —
          şi  intrând  în  sale  a  sfirticat  cărţile.   Ţarului  a  ordonat  se  se  dea  minis-  preotul  credend,  că  are  de-a  face  cu  un   In  9 (21)  Februarie  d-1 învăţător  a fost  ci­
          A  intervenit  miliţia,  care  a  împrăs-     teriului  de  resboiu  90  de  milione  ru­  om  de  omeniă,  i-a  şi  dat  cuartir,  lăsându-1   tat  la  judele  instructor  dela  judecătoria  de
          ciat  pe  demonstranţi.  Mai  amintim,        ble  pentru  construirea  de  năi.  Rusia  să  dormă  în  casa  sa.  Străinul  a  început   cerc,  dimpreună  cu  alţi  Români,  pe  la  cari
          că  Cavallotti  a  fost  entusiast  filo-     şî-a  şi  trimis  deja  câte-va  corăbii  după  acesta  se-i  vorbâscă  d-lui  preot  des­  umblase  acel  străin,  care  erăşî  se  vede,  că
          român.                                        spre  China,  încărcate  cu  2000  de  pre  fraţii  noştri  din  România,  despre  Liga    a  fost  un  spion  unguresc,  anume  pus  la
                               *                        soldaţi,  tunuri  şi  alte  provisiunî.  Până  Română, despre milostenia şi bogăţiile mari   cale.
                                                        acum  Anglia  stă  la  pândă.  Ei  i  ar  ale  unor  boerl  etc.  Preotul  l’a  rugat  în
                Un  conflict  primejdios  s’a  năs­     plăcea,  dâcâ  s’ar  încăera  Rusia  cu  urmă,  că  după  ce  se  va  reîntorce  ârăşl  în
          cut  în  timpul  din  urmă  între  Spania
                                                        Japonia,  er  la  urmă  se  tragă  ea  România,  să-i  facă  printr’o  scrisore  cunos­
          şi  Statele  Uniie  ale  Ainericei  din  pri­
                                                        folos.                                       cut,  că  la  cine  s’ar  pută  adresa  spre  a    Mâne se împlinesc 50 de ani, de când
          cina  rescâlei  de  pe  insula  Cuba.  In                         ❖                        căpăta  vre-un  ajutor  pentru  clădirea  unei
          insula  acesta  bântue  de  câţî-va  ani                                                                                                 în  Viena,  capitala  împărăţiei  Austria,  a
                                                                                                     biserici gr. or.  în  Mureş-Uiora, unde popo­  isbucnit revoluţiunea.
          o  resedlă,  pe  care  Spania  n’o  pbte           In  mijlocul  acestor  frământări
                                                                                                     rul  ar  ave  mare  lipsă  de  un  astfel  de      Vestea  despre  proclamarea  principii­
          sugruma.  Spania  bănuesce,  că  rea-  şi  pregătiri  militare  vine  erăşî  în            ajutor.
          obla  acâsta  este  aţîţată  de  Statele-  discusiune candidatura prinţului George               In  diminâţa  următore  străinul  s’a  dus.   lor  de  „libertate,  egalitate  şi  frăţietate“  în
          Unite  ale  Americei,  şi  a  provocat  la  postul  de  guvernator  al  insulei                                                          Paris  la  24  Februarie,  pătrunse  pănă  la
                                                                                                     La  câteva  (file  după  aceea  însă  se  pome-   urechile  locuitorilor  "Vienei  şi  a  celor  din
          pe  cele  din  urmă  se-şi  revoce  con­      Creta.  O  foie  din  Berlin  fiice,  că
                                                                                                     nesce  d-1  preot  cu  judele  comunal  din   împrejurime  şi  începură  a  se  ridica  şi  ei
          sulul  ei  din  insulă  —  căci  el  ar  fi  toţi  ambasadorii  Rusiei  au  primit  în­
                                                                                                     Decea,  cu  subjudele  de  cerc  şi  cn  solgăbi-   cu  petiţiunl,  ce  le  adresau  dietei  provin­
          causa  aţîţărei  rescblei  —  er  năiie  drumarea  se  stăruescă  pe  lângă  pu­           răul, însoţiţi de trei gendarmî, de judele ins­
          ce  America  le  ţine  în  prşjma  in­        teri  a  descurca  odată  cestiunea  ere-    tructor  şi  încă  de  alţi  doi  domni  din  Alba-   ciale  a  Austriei,  care  era  tocmai  întrunită
          sulei  sub  pretext  de-a  veni  în  aju­     tană   şi-se   reeunoscă     de   necesară   Iulia.  Preotului  ’i  s’a  spus,  că  străinul,  de   în  Viena.  Petiţiunile  acestea  cuprindeau
          tor  locuitorilor  strîmtoraţî,  se  şi-le  numirea  principelui  grecesc  George  ca                                                    postulate  de  drepturi,  ca  desfiinţarea  cen-
                                                                                                     care  i-a  fost  milă  şi  l’a  găzduit  în  casa  sa,   surei  şi  libertatea  tiparului,  libertatea  în-
          depărteze.  America  înse  nu  numai,  guvernator.  Intre  Berlin  şi  Peters-
                                                                                                     l’a  pîrît,  că  a  primit  dela  el  (dela  străin)   trunilor, garda civilă, constituţiune cu forme
          că  nu  voescs  se  facă  acesta,  ci  din-  burg  se  face  în  privinţa  acesta  un      o scrisore revoluţionară dela Liga română.
          potrivă  îşî  sporesce  numărul  năilor,  schimb  de  vederi  şi  se  speră,  că                                                         parlamentare,  ministeriu  responsabil,  libei’-
          er  consulul  ei  Lee  stă  neclintit  în  Rusiei  îi  va  succede  se  înduplece  pe            Gendarmii  şi  cei  ce  veniră  cu  el  si-  tatea  confesională,  desfiinţarea  privilegiilor,
          Havanna,  capitala  insulei.  Mai  mult,  Germania  a-o  sprijini.  La  învoirea           liau pe bietul preot se le dea din fundul pă­  libertatea comereiului ş. a. ş. a.
                                                                                                     mântului scrisorca aceea,, despre care densul      O  petiţiune  cam  de  acelaş  fel  făcură
          un  Congres  ţinut  la  Waschington  a  Austro-Ungariei  inse  nu  se  aşteptă
          votat  un  împrumut  de  50  milibne  cei  din  Petersburg.  încât  privesce               nici idee nu avea, ba au început se-i scormo-  şi  studenţii,  şi  în  diua  de  13  Martie  1848
          dolari,  care  l’a  pus  la  disposiţia  gu­  Franeia  şi  Anglia,  aceste  puteri  sunt   nescă tote scrisorile, archiva parochialâ, patu­ în  loc  de  a  ş’o  înainta  dietei  prin  o  de-
          vernului  pentru  înarmări  Tote  aces­      învoite     cu    candidatura      prinţului   rile cu, ha,inele din ele etc., der după ce n’au  putaţiune,  s’au  dus  cu  toţii  urmaţi  de  mai
          tea  sunt  presenmele  isbucmrei  unui  George.  Rămâne  acum,  ca  şi  Sulta­             aflat  nimic,  au  luat  protocol  despre  cele  multe  mii  de  locuitori  şi  au  pătruns  în
                                                                                                     întâmplate  şi  s’au  depărtat,  rămănend,  ca  şalele  adunării  făcând  un  sgomot  înfrico­
          resboiu    între  Spania     şi  America,  nul  se  fiă  în  cele  din  urmă  convins,
                                                                                                     preotul  să  mai  fiă  acum  citat  şi  la  judecă­  şat.  Deputaţii  rugară  poporul  şi  pe  stu­
          pe  care  o  descoperise  la  1492  Co-  că  numai  pe  acesta  cale  se  va  pute
          lumb  sub  domnia  lui  Ferdinand  ca­       resolva cestiunea Cretei.                     toria  de  cerc,  unde  va  fi  înfăţişat  cu  străi­  denţi  să  le  dea  timp  a  desbate  cererile  lor,
          tolicul şi a Isabelei de Aragonia.                                                         nul  amintit,  care  se  vede,  că  nu  este  de­  mulţimea  înfuriată  înse  pretindea  să  i-se
                                                                                                     cât  un  spion  unguresc  de  cea  mai  ordinară  deie  la  moment  resoluţiune.  Un  membru  al
                               *
                                                                                                     specie.                                       dietei vădând, că n’o pote scote la cale



          tineri  şi  mai  bătrâni  la  arme;  vestea,  răpirii  în  drepta  şi  în  stânga  cu  sabia-i  uriaşe  şi     IV.                       preună  cu  tovarăşii  săi  de  suferinţl  şi  de
          Brandei au schimbat veselia şi petrecerea dela   înaintând  iute  ca  para  focului,  ca  un  bour   Căutarea şl găsirea Brandei.        nevoi,  Humă  şi  Gramen.  Suntem  datori
          curte,  în  dolih;  tinerii  boieri  şi  cu  tinerii   înfuriat,  în  potriva  prinţilor  Români,  fără                                  acum  să  vedem,  ce  au  făcut  ei,  pe  unde
                                                                                                         Sihastrul Coma îşi împlinise cu sfinţenie
          ţărani  s’au  Întrunit  într’o  ceată,  căreia  i-au  a  prinde  de  veste,  că  Tătari  sei  cădea  gră-                                au mers, unde au ajuns, unde au poposit.
          dat  numele  de  Branda  sub  conducerea  lui   merll,  loviţi  do  securile  şi  armele  cetaşilor   datoria de creştin şi de bun Român, el împli­  După  ce  fugarii  au  plecat  din  bor­
          Bogdan,  pe  acâstă  câtă  a  Brandei  pe  al   Români,  încât  de  odată  se  simţi  singur  în   nise dorinţa lui Kaliman, se dusese în Mara­  deiul  Rebecăi  şi  s’au  înfundat  in  desişul
                                       44
          cărei  steag  era  scris  „Branda   o  vădu  pă­  mijlocul  cetei  române,  voi  s’o  croiască  la   mureş, făcuse cunoscut lui Bogdan şi Dragoş   codrilor,  neavând  ca  ţintă  decât  ţiciâul
          zitorul,  ce  aduse  veste  lui  Haroboe,  că  po-   fugă  înapoi  după  ajutor,  der  Molda,  căţeua   cele  întâmplate  eu  Branda,  isbutise  a  scula   muntelui  Piou,  au  mers  dile  şi  nopţi  fără
          teraşii  au  prins  pe  Branda,  au  găsit’o,  o  lui  Dragoş,  deprinsă  la  venătore  de  urşi  şi   pe  toţi  Românii  în  potriva  Tătarilor,  îşi   odihnă,  au  dat  de-a  dreptul  şi  n’au  cotit
                                                                                                     ajunse  ţinta;  căci  căpetenia  lor,  Haroboe,
          aduc;  n’a  înţeles  păzitorul,  că  ceata  ce  se  de  bouri,  se  repedi  la  iea  calului,  pe  care                                 pe  cărări  ori  poteci  pănă  ce  au  ajuns  la
                                                                                                     fu ucis de RomâDî.
          apropia  nu  era  de  Tătari,  ci  de  Români,   călăria  Tătarul  şi  i  zădărnici  fuga;  căţeaua                                      polele  doritului  munte,  unde  stânei  colţu-
          cari  venise  în  numele  Brandei  să  fugărescă   fu  tîrâtă  în  fuga  calului  până  în  apa,  ce   Acu  veni  la  bordeiul  Rebecăi  să  po-   rose  şi  îngrozitor  de  mari  stau  rostogolite
          din aceste părţi pe pustiitorii Tătari.      curgea  prin  apropiere,  unde  Haroboe  se   vestescă  lui  Kaliman  isbînda  săvârşită,  veni   de  cutremure  din  deal  în  vale  şi  trăsnite
               O  pătură  grosă  de  ceţă  îulesnia  apro­  opri  o  clipă  spre  a  o  ucide,  căci  nu-i  lăsa   împreună  cu  Dragoş  şi  Bogdan,  cari  aflară   de desele fulgere.
          pierea  cetei  românesc!,  care  de-cdată  se  calul  sS  mergă  în  fuga  mare,  însă  fu  ţintit   dela  Kaliman  şi  Negrilă  mântuirea  Bran­  In  acel  munte,  într’o  pesceră  adâncă
                                                                                                     dei  din  Romidava  şi  fuga  ei  împreună  cu
          încăerâ  la  luptă  cu  horda  tătărescâ  răsnită  de  o  săgeată  a  unui  arcaş  de  munte  ro­                                        şi  de  nimeni  străbătută,  aflau  scăpare  nu­
                                                                                                     Gramen  şi  Humă  la  muntele  Pion,  în  pes-
          prin  munţi  spre  căutarea  Brandei.  Luptă  mân  şi  Tătarul  cădu.  LJn  alt  Român  sbura                                            mai  femeile  pribege,  căci  bărbaţilor  nu  le
                                                                                                     cera Docbiei, de frica Tătarilor.
          crâncenă  se  dădu,  Tătarii,  fiind  răsleţl,  ca  vântul  în  mijlocul  rîului  şi-i  tăia  capul;   Bogdan,  cum  audi  aceste  mărturisiri,   era  iertat  a  călca  în  acea  pesceră,  unde
          cădeau  cu  ghiotura  pe  câmpul  de  luptă,  căţeua  murise,  fiind  pălită  râu  de  Haroboe                                           locuia  Docbia  fata  lui  Decebal,  prefăcută
                                                                                                     purcese  în  partea  locului  spre  Pion  cu  bă­
          căci nu se aşteptau la o lovitură aşa de gros-  capul  cu  coiful  cel  încornurat  al  Tătarului                                        în  stâncă,  după  cum  se  povestesce  în  acele
                                                                                                     trânul  pusnic  lângă  el  şi  cu  o  câtă  ds  voi­
          nică  din  partea  Românilor.  In  focul  aprins  fu  pus  într’o  lance  pe  malul  apei.  Dragoş                                       părţi.  Pe  lângă  statua  zînei  Dochiei  făcâ-
                                                                                                     nici să-şi găsâscă miresa.
          al  luptei  sosi  şi  Haroboe;  se  spăimântâ  ridica o biserică pe locul învingerii şi numi                                             tore  de  bine  şi  dătătore  de  ajutor  femei­
          când văcju mulţimea Românilor înarmaţi în  acel loc Bourenii, pe care îl dărui ostaşului         Am  povestit,  iubite  cetitor,  cum  s’a  lor  nenorocite  şi  fugărite  de  barbari,  trăia
          potriva  Tătarilor;  sună  din  cornu-i  de  ce  a  omorît  pe  Haroboe.  Aici  nu  târdiu,  depănat  vremea  ca  aţa  pe  mosor  iute  şi  tot-dâuna  câte  o  bătrână  sihastrâ  ce  îngri-
          aramă,  umplu  văzduhul  de  urlete  şi  stri­  se  făcu  un  sat  ce  este  şi  adl  şi  se  chiamă  degrabă  în  lupte  crâncene  între  borda  de  jia  de  nenorocitele,  ce  căutau  scăpare  în
          gări,  încât  cetele  sale,  râslăţite  prin  văi  şi  Bourenii, în susul apei, care fu numită Mol­  Tătari  a  lui  Haroboe  şi  cetele  românesc!  pesceră acestei mântuitore.
          rîpî,  într’o  clipă  fură  la  faţa  locului  îm­  dova, după numele căţelei lui Dragoş, omo-  de  sub  conducerea  lui  Bogdan,  şi  am  lă­  In  vremile,  de  cărl  vorbim,  trăia
          prejurul  stăpânului  lor,  care  se  arunca,  ca  rîtă  în  luptă  pentru  stăpânul  seu,  în  sat  pe  Branda,  rătăcind  prin  munţii  cutre­  acolo  o  sihastră  cu  numele  Nona.  Ea  avea
          uu leu, în tabăra româneseă, făcând măcel    acâstă apă.                                   ieraţi  de  urşi,  lupi,  cerbi  şi  căpriore,  îm­  o cerboică îmblândită, ai cărei pui trăiau
   1   2   3   4   5   6   7