Page 3 - 1898-03
P. 3

Nr. 47—1898.                                                                 GAZETA TRANSILVANIEI                                                                  Pagina 3.
                                                                                                                                                     -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  —  —  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -
             cu  plebea  iritată,  se  ridica  şi  dise:  „Noi  că  „Românii  au  un  viitor".  Apoi  notarul,  tomnă  cu  preţuri  esagerate,  seu  dându-le   post  d:  farmacist-şef  la  spitalul  amintit.—
            toţî vom merge îndată la împăratul şi-i vom  despre  care  e  vorba,  a  denunţat  şi  pe  de  esemplu  acum  o  ferdelă,  pentru  ca  la   Un transilvănean. — Urăm I-lui Hâncu suc­
            arăta tote rugăminţile VostreL                preotul  săsesc  ca  Sas  ultraist  dicend,  că  cules  să  capete  două.  Dâcă  însă  s’ar  în­  cese mai mari în cariera
                  Numai  decât  membri  dietei  au  şi  ple­  el  face  să  se  scrie  protocolele  comunităţii  tâmpla,  ca  culesul  să  fiă  slab,  atunci  bietul
            cat  la  împăratul  între  strigăte  de  bucuriă  în  limba  germană.  El  şi  Schunn  au  mai  ţăran  va  rămâne  înglodat  pote  pentru  tot-   Casă  naţională  ?n  Ar<f|.  Fruntaşii  ro­
            cum  nu  mai  audise  Yiena.  Mulţimea  tur­  fost denunţaţi, că agită în contra statului şi  deuna.  Preoţii  şi  alţi  fruntaşi  ai  poporului   mâni  din  Arad,  împreună  cu  meseriaşii  şi
            bată  însă  nu  se  linişti,  sparse  uşile  şi  tote  că  aţîţă  poporul,  mai  ales  Schunn.  Preotul  li  ar  pute  veni  în  ajutor  adresându-se  cătră  cu  poporul  nostru  de  acolo,  au  luat  Du­
            ferestrile  palatului  dietei  şi  sfărrnâ  tot  ce  mergând  odată  la  fişpanul  acesta  i-a  clis,  băncile  nostre,  de  cari  avem  în  fiă-care  mineca  trecută  hotărîrea  să  clădescă  în
            aflase  prin salone. De aici escesele se stră­  că  Schunn  trebue  să  se  ducă  din  comita­  ţinut.  Acestea  să  procure  apoi  bucatele  de  Arad  o  casă  naţională,  în  care  să  se  ţină
            mutară  pe  strade,  unde  poporul  se  adună  tul  Odorheiului,  căci  nu  se  portă  cum  se  lipsă  şi  să  le  împartă  între  plugarii  lipsiţi.  tote  convenirile,  întrunirile  şi  petrecerile
            cu  decile  de  mii.  Studenţii  începură  se  cu­  cuvine unui cetăţen ungar.              Prin  acesta  s’ar  pute  aduce  mari  servicii  românescl.  S’a  ales  o  comisiune,  în  frunte
            vânteze  poporului.  Comandanţii  trupelor,        In  urma  acestor  denunţări  s’a  dus  poporului  strîmtorat,  căci  de-o  parte  ar  cu  d-1  Nicolau  Oncu,  care  va  ave  să  lu­
            cari au fost trimise se păzescă ordinea, pro-  vice-şpanul  în  comuna  Drasu  şi  a  ţinut  un  primi  bucatele  cu  procente  creştinesc!,  er  creze  un  plan  în  privinţa  acesta.  S’a  ho-
            vocară  poporul  se  părăsâscă  stradele,  că  la  interogatoriu  cu  Schunn,  adecă  l’a  luat  la  de  alta  în  caşul,  când  la  tomnă  culesul  ar  tărît  se  se  dea  acţiuni  de  câte  5  fi.,  er
            cas  contrar  vor  fi  siliţi  se  dea  porunci  a  întrebare.  Vice-şpanul  cu  jfisolgă  birăul  au  fi  slab,  ar  pute  amâna  terminul  de  plată  banii  adunaţi  pe  acestă  cale  se  vor  con­
            se  puşca.  Poporul  însă  nu  se  mişcă  din  cercetat  şi  scola  săsescă,  a  fost  şi  gendar-  pe  lângă  o  camătă  numai  de  8%  şi  aşa  sidera  ca  împrumut,  având  a-se  înapoia  pe
            loc,  er  studenţii  îi  cuvântau  mereu.  Atunci  meriă în diua acâsta în comună.          ţăranul  n’ar  fi  espus  de-a  căde  victimă  în  rând  acţionarilor,  der  fără  de  interese.  Clă­
            se  întâmplă,  că  soldaţii  descărcară  armele;    Preotului  nu  i-s’a  întâmplat  nimic.  mâna  cămătarilor.  Esemplu  vrednic  de  ur­  direa,  după  ce  se  Yor  plăti  cheltuelile,  va
            câţî-va  din  popor  şi  studenţi  cădură  morţi,  Der  primarul  satului  a  primit  poruncă,  să  mat  a  dat  în  privinţa  acâsta  d-1  Aurel  P.  fi  dăruită  comunei  bisericescl.  Foile  ungu­
            er  alţii  fură  răniţi.  Acestă  baie  de  sânge  facă  arătare  la  vice-şpanul,  îndată  ce  se  Barcianu  din  Orăştiă,  care  a  fost  dilele   resc!  sunt  supărate  foc  şi  caută  să  deştepte
            nu  băgă  frică  în  demonstranţi.  CâţI-va  din  va  ţine  o  adunare  fără  permisiunea  lui.  acestea anume la Braşov ca să procure bu­  tot  felul  de  bănueli,  numai  ca  guvernul  şi
            ei  ridicară  cadavrul  unui  student  ucis  de  Comuna  Drasu  stă  der  sub  pază  poliţie­  cate  pentru  ţeranii  din  părţile  Orăştiei  şi  organele  lui  să  zădărnicescă  cumva  planul
            un  glonţ  şi-l  purtară  pe  tote  stradele  mai  nescă.                                   Mercurei.  După  socotela  d-sale,  cu  ajutorul  Românilor Aradanî.
            principale  pănă  în  apropierea  palatului  îm­                                            băncilor  române  din  Orăştie  şi  Mercurea
            părătesc.                                                                                   s’ar  pute  împrumuta  ferdela  cu  1  fi.  15—    Promoţiune.  Vineri  în  11  Martie  s’a
                  Revoluţia  acesta  abia  putu  fi  sufocată   SOIRILE BILEI.                          1  fi.  20  cr.,  care  sumă  va  fi  a  se  plăti   făcut  în  marea  sală  festivă  a  universităţii
            a  doua  cli.  Ea  a  avut  ca  urmare,  că  împă­                       5                  numai  la  tomnă.  Unde  poporul  nostru  se   din  Viena  sub  prea  înaltul  protectorat  al
                                                                                    — 28 Februarie v.                                                Majestăţii  Sale  împăratului  promoţiunea
            ratul  Perdinand  ordonă  se  se  proclame  li­                                             află  în  asemenea  lipsă  de  bucate,  fruntaşii
                                                                Dela  comună.  In  şedinţa  representan-                                             de  doctor  în  filosofiă  a  d-lui  Harold  Stei-
            bertatea  tiparului  şi  formarea  unei  garde                                              să  nu  întârzie  a  se  pune  în  înţelegerile  cu
                                                          ţei  oraşului  nostru  dela  10  Martie  n.  pri­                                          naclcer. Tînărul doctor este fiul fostului de­
            naţionale,  er  a  treia  di,  15  Martie,  a  pro­                                         băncile,  făcând  asemenea  fraţilor  noştri
                                                          măria  a  propus  alegerea  unei  comisiunl  de                                            putat  al  cercului  Helhii  (comitatul  Braşo­
            mis  convocarea  unei  adunări  de  represen-                                               dela Orăştie.
            tanţl  din  tote  părţile  monarchiei  cu  scop   7  membri,  care  să  facă  propuneri,  în  ce                                         vului. E. Steinacker).
            de  a  compune  un  proiect  de  constituţiune   mod  să  se  serbeze  din  partea  oraşului  Bra-   Sesiunea generală a Academiei române      Un  Almanach  al  învăţătorilor.  D-1  Iosif
                                                          şov  jubileul  de  50  de  ani  a  domnirei  Ma-  din BucurescI se va deschide Marţa viitore,
            generală.  Tot  ca  urmare  a  acestei  mici  re-                                                                                         Vclcean,  învăţător  român  în  Recţia  mon­
            voluţiunî,  principele  Metternich  şi  colegii   jestăţii  Sale.  Protopresbiterul  evangelic,  în  3  (15)  Martie.  In  sesiunea  acesta,  după   tană,  a  hotărît  să  edea  pentru  anul  şcolar
            lui  în  ministeriu,  s’au  retras  dela  guvern,   sprijinind  propunerea  şl-a  esprimat  dorinţa,  cum  comunică  „Familia“,  au  să  se  ţină   viitor un „Almanach portativ al învăţătorului
            venind în locul lui contele Kolovrat.         ca  comisiunea  să  aibă  în  vedere  cuvintele  două  discursuri  de  recepţiune:  unul  din   român",  care  va  cuprinde  cestiunî  crono­
                                                          manifestului,  ce  l’a  adresat  Majestatea  Sa  partea  d-lui  Preposit  capitular  din  Blaşiu
                                                          la  suirea  Sa  pe  tron  „cătră  credinciosul  Ioan  M.  Moldovan,  preşedintele  Asociaţiu-   logice,  genealogice,  calendaristice,  tipicale,
                0 comuna saso-românâ sub pază             popor  săsesc  din  Ardei".  A  citat  apoi  un  nei,  er  altul  din  partea  d-lui  Saligny,  ales   economice, poştale etc., cestiunî şcolare atât
                           poliţienescă-                  pasagifi,  în  care  monarchul  recunosce  jert­  membru  în  sesiunea  generală  din  anul   pentru  şcola  de  tote  dilele,  cât  şi  pentru
                                                          fele  aduse  de  poporul  săsesc  pentru  mo-  trecut.                                      cea  derepetiţiă,  statistica  elevilor  după  ani,
                  „Kronst.  Ztg“  aduce  scirea,  că  co­  narchiă,  pentru  drepturile  casei  imperiale,                                           religie,  naţionalitate  etc.,  şematismul  am­
            muna  Drasu  (Draas)  din  comitatul  Odor-                                                      Succesul  unui  tîner  ardelean.  Din  Bu­  belor  metropolii  a  tuturor  dieceselor  gr.
                                                          tron  şi  stat  şi  le  promite  scutul  prea  înalt.
                                                                                                                                              u
            beiului  se  află  sub  ]Dază  poliţienescă  şi   La  propunerea  advocatului  Dr.  Lurtz  s’a   curescI ni-se scrie : „Monitorul Oficial  dela  or.  şi  gr.  cat.,  şematismul  reuniunilor  în-
            acesta  în  urma  denunţării  notarului  Io-   primit  ca  cuvintele  citate  să  fiă  luate  în   20  Febr.  v.  c.  aduce  scirea,  că  dintre  opt  văţâtorescî  române  de  ambele  confesiuni
            hann Lurz de acolo.                                                                         candidaţi  la  postul  de  farmacist-şef  pentru  etc.  Apoi  în  partea  literală  diferite  trac­
                                                          procesul  verbal.  S’au  ales  apoi  în  comi-
                  Poporaţiunea  acestei  comune,  Saşi  şi                                              două  locuri  devenite  vacante  la  spitalele  tate  religiose-morale,  istorice,  economice
                                                          siune  d-nii  senatori  Alesius,  protopresbite­
            Români,  sunt  forte  nemulţămiţl  cu  acest   rul  Oberth,  presbiterul  Hubbes,  protopopul   Eforiei  din  BucurescI,  a  reuşit  întâiul  d-1  pedagogice  etc.  etc.  D-1  Velcean  face  apel
            notar,  din  causa  unor  abusurî  ale  acestuia,   Băiulescu,  Dr.  Flectenmacher,  L.  Miess  şi   V.  Ii.  Hâncu,  care  e  numit  definitiv  prin  la  cărturarii  români,  cari  ar  voi  să  lucrede
            comise  în  paguba  lor.  Deorece  aceste  abu-   Dr.  Lurtz.  Comisiunea  va  fi  presidată  de   decret  regal  farmacist-şef  la  spitalul  de  pentru  partea  literară,  ca  să-i  trimită  lu­
            surî  le-a  constatat  geometrul  Frideric                                                  copii  din  BucurescI.  D-1  Hâncu  este  unul  crările pănă în 15 Mai n. c. cel mult.
                                                          cătră primarul.
            Scbunn,  ce  se  afla  în  serviciul  inginerului                                           dintre  acei  tineri  ardeleni  domiciliaţi  în
            de  comassare  Miiller  din  Reghinul  săsesc,     Să sărim în ajutorul ţăranilor! La       România,  cari  numai  onore  fac  compatrio­      Din  dramele  amorului.  In  comuna  Hol-
            ura  notarului  se  îndreptă  mai  ales  în  con­  Braşov  s’a  făcut  în  tomna  trecută  şi  în  de­  ţilor  lor  de  acasă.  Studiile  şi  le-a  făcut  la  boca,  din  judeţul  Iaşi  (România),  s’a  în­
            tra  acestuia  si  apoi  în  contra  preotului  să­  cursul  acestui  an  un  comerciu  de  bucate  gimnasiul  din Blaşiu, unde s’a susţinut prin  tâmplat  dilele  trecute  o  dramă  forte  miş-
            sesc  Iohann  Leohardt,  care  s’avea  bine  cu  extra-ordinar,  fiind  aduse  aici  din  România  propriele  sale  jertfe  şi  a  fost  un  student  cătore.  In  acel  sat  este  o  fată  tînără  prea
            geometrul şi ţinea parte poporului.           mai  multe  mii  de  vagone  de  cucuruz,  care  eminent,  venind  în  România  s’a  înscris  frumosă.  Frumseţea  ei  răpise  inima  a  doi
                  In  urma  nemulţămirei  poporului  nu­  acum  se  transportă  în  alte  părţi  ale  ţerei  printre  studenţii  scolei  superiore  de  far-  flăcăi  din  sat,  anume  Gheorge  Enea  şi  Ion
            mitul  notar  şi-a  cerut  pensiunea.  Pănă  a  pe  unde  e  lipsă.  Din  mai  mnlte  comune  maciă.  După  terminarea  studielor  universi­  Sofronie.  Amândoi  o  iubeau  cu  pasiune.
            i-se  resolva  cererea  însă  el  făcu  diferite  din  Ardeal  au  sosit  la  Redacţia  nostră  în­  tare  şi  obţinerea  licenţei  în  studiile  farma­  Din  acestă  causă  tinerii  se  priveau  cu  ochi
            denunţări  contra  lui  Schunn.  Prilegiu  i-a  trebări,  cum  ar  putea  să-şi  procure  mai  cu  ceutice,  a  fost  primit  în  armata  română  ca  răi  şi  cu  năcaz  în  suflet,  pilele  trecute  se
            dat,  că  acesta  a  dis  odată  cu  ocasiunea  înlesnire bucate de aici, ca poporul să scape  sublocotenent.  La  începutul  anului  acestuia,  întâlnesc  şi  din  una  în  alta  se  dau  în  vorbă
            unei  petreceri,  de  ce  pun  tot  stegurl  un­  astfel  de  ghiarele  cămătarilor,  cari  profită  după  un  esamen  strălucit,  a  fost  înaintat  despre  iubita  inimei  lor.  O  cârtă  violentă
            guresc!  şi  printre  ele  nu  şi  unul  săsesc?  de  acestă  situatiune  strîmtorată  a  bieţilor  la  gradul  de  locotenent,  er  acum,  eşind  se născu întrejeei doi flăcăi. Atunci Gheorge
            Schunn să fi mai dis odată la masă în birt,   plugari împrumutându-le bucate, pănă la      din armată, îl vedem ajuns în frumosul        Enea scose un cuţit şi dă trei lovituri ri-



            pe  lângă  dânsa.  Acea  cerboică  purta,  în­  statuă  de  petră,  după  a  sa  rugăciune  spre  peşteră  alăturea  cu  a  Dochiei,  ce  era  lo­  înarmaţî  pănă  în  dinşl  şi  înaintând  spre
            tre  c6me  o  cruce  ca  semn  de  a  ei  îmblân-  a  nu  căde  de  vie  în  mâna  vrăjmaşilor  ta­  cuinţa  sa.  Aci,  dându-i  de  mâncare  6re-  potecă.  Gramen  repeeji,  cu  a  sa  prascie,  o
            dire  şi  pe  orî-ce  străină,  ce  rătăcia  p’acolo  tălui  său,  îşi  ridica  gândul  ia  Dumnecjeul  carl  rădăcini  şi  ierbui’I  hrănitore,  precum  piâtră  colţurosâ  drept  în  capul  unuia  din
            o conducea pănă la pesceră.                   creştinilor  şi  al  Românilor,  carele  a  scos  şi  pome  sălbatice,  ce  se  fac  pe  acolo,  fata  Tătari,  care  căcju  mort  la  pământ.  Tot  în
                  Fugarii  Gramen,  Humă  şi  Branda,     din  multe  belele  acestă  ţâră  şi  ’i-se  rugă,  prinse  puţină  inimă  şi  începu  plângând  cu  acel  moment  celalalt  Tătar  ţinti  o  săgâtă
            istoviţi  de  neodihnă  şi  îndelungă  căsătoria,   ca  mai  bine  să  se  prefacă  şi  ea  în  petră  amar  a-şî  istorisi  cu  de-amănuntul  al  seu  otrăvită  drept  în  spatele  lui  Gramen.  Humă
            tot  fugind  prin  prăpăstioşii  munţi,  se  apro-   ea  Dochia,  decât  să  cadă  în  mâna  Tătari­  nenorocit pas din casa dragilor săi părinţi.  se  repedi  cu  o  măciucă  asupra  Tătarului
            piară  de  pesceră.  Ajunseră  la  poteca  ce   lor, ce o urmăriau.                              Povestirea  nenorocitei  sale  vieţi  stor­  rămas  viu,  se  luară  la  luptă,  şi  se  luptară
            d’adreptul  ducea  în  pesceră,  care  era  aşa    Ostenită  de  atâta  cale  grea  ce  căl­  cea  şirâie  de  lacrăml  din  vioii  ochi,  pe   pănă  ce  amândoi  se  prăbuşiră  în  rîpa  pră-
            de  aprope,  încât  s’ar  fi  vădut.  decă  n’ar  case,  de  atâta  neodihnă  şi  ademenită  de  sbârciţii obraji ai bătrânei pustnice.  păstiâsă,  ce  era  alături,  încât  pănă  în  fun­
            fi  fost  dosită  de  groznice  stânci  şi  bătrâDÎ  murmurul  pârâiaşului,  ce,  revărsându-se din   „Taci,  draga  maichii,  dise  ea  neferi­  dul  văii  amândoi  s’au  făcut  în  mii  de
            copaci.  Se  întâlniră  cu  ciuta  ce  păscea  sînul  stătu  ei,  şerpuia  prin  flori  şi  ierburi,  citei  fete,  căci  Dumnecjeul  părinţilor  noş-  bucăţi.
            iarbă  verde  de  pe  o  îucântătore  pajişte,  şi  adormi  fata  un  som  uşor  pe  stratul  de  „tri,  care  a  încercat  atât  de  mult  pe  fraţii   In numărul viitor vom vede sfârşitul j
            zărindu-i  crucea  dintre  micele-i  corne,  în­  muşchi h.                                 „noştri  Români  şi  i  a  păstrat  vecurî  întregi   povestii nostre.
            dată  le  şi  veni  în  gând,  că  sînt  lângă     Pe  ând  Branda  îşi  odihnia  osele  chi­  „prin  nămolul  litfelor  străine,  îţi  va  ajuta   („Albina»)        I. N. CÎOCan.
            pesceră.                                      nuite  de  atâta  trudă,  veni  Nona,  sihastra  „şi  ţie  să  scapi  de  urgia  păgână  şi  să-ţi
                  Humă  şi  Gramen  se  opriră  lopulni  acelor  pustietăţi,  şi  vădând  dormind  la  pi­  „vedi  împlinită  dorinţa,  după  atâta  amar
            spre  pază.  Gramen  pe  costele  unei  stânei  ciorele  Dochiei  pe  acestă  frumosă  nenoro­  „şi  chin.  ŞecJ.1  şi  te  odihnesce,  căci  Dum-   Când pisica nu-i acasă şdrecii
            din  marginea  potecii,  er  Humă  la  polele  cită,  nu-i  strica  somnul,  ci  şedea  veghiând  „nedeu e cu noi".                                  jocă pe masă.
            ei  privegheau  pe  rând  şi  pândiau  să  vadă  la  capul  ei,  aşteptându  i  deşteptarea,  spre   Inserase  de  multişor.  Nona  aşternu           (Amintiri, de 2 b.)
            său  măcar  să  audă,  decă  Branda  a  ajuns  a  o  cerceta  despre  nevoia  şi  desnădejaea  pe  un  mindir  de  iarbă  uscată,  o  blană  de
            în pesceră şi ce face.                        ce a adus’o în acest pustiei.                urs;  pe  ea  se  culca  Branda  şi  aţipi  un     Eram  cu  16  ani  mai  tînăr  şi,  fiind-că
                  Ea,  mergând  pe  urma  ciutei,  se  tredi   Se  trezi  Branda  din  somnu-i  ce-i  mai  somn  de  vieţă  dătător;  er  Gramen  şi  Humă  nici  acum  nu  sunt  bătrân,  e  lesne  de  pri­
            de-odată  în  pesceră  la  piciorele  Dochiei,  potolise  obosela,  şi  văcjând  pe  sihastră  păzi  au  cu  credinţă  poteca,  ca  să  nu  se  ceput,  că  pe  vremea  aceea  eram  tocmai  în
            cădu  în  genunchi,  cuprinsă  de  spaimă  şi  lângă  densa  cu  blândeţea  şi  cuvioşia  oe  îi  străcora  cine  va  în  peşteră,  unde  dobân­  anii  de  tinerescă  sburdălnicie,  cu  inima
            de  înfricoşare  la  vederea  stâncilor,  ce  ste-  erau  zugrăvite  pe  faţă,  se  bucura  că  bunul  dise sălaş stăpâna lor.           plină  de  doruri  şi  dorinţl,  cu  capul  plin
            teau  spândurate  d’asupra  capului  său,  ca  şi  Dumnedeu  nici  aici  n’a  părăsit’o,  ci  i-a   Gramen priveghia de pe culmea stân­  de ideale şi... fumuri.
            cum  ar  fi  fost  puse  cu  mâna.  Privind  c-u  trimis  o  mângăere.  Nona  luâ  de  mână  pe  cii,  Humă  mai  în  vale.  De-odată  zăriră  doi   Crescut  în  libertatea  şi  plăcere^,  ce  o
            ochii ţintă la fata lui Decebal, prefăcută în  tînăra şi mâhnită fată şi o duse în o altă  Tătari,  din  cei  ce  urmăriau  pe  Branda, oferă  viâţa  dela  sate,  mă  simţiam  străin  şi
   1   2   3   4   5   6   7   8