Page 3 - 1898-04

Nr. 72—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

din comitatele Agram, Modrus, Fiume şi Este în general cunoscut şi recunos­ mut de două-decî milione de lei pentru nu face parte din câta lor, îi trage glonţ,
Lika. cut, că în timpul de adl şi planul de învă­ compledarea armamentului armatei. ori îl tocă în cap şi-i dice : „ Que Dioshaya“
ţământ al acestor şcole este îngrămădit cu
Redactor al foii legilor imperiale din — Consiliul comunal al Capitalei a (Să-ţi dea Dumne4eu răpaos vecinie.) Intre
atâta material de învăţământ, care trebue insurgenţi domnesce disciplină forte severă.
Austria, după cum anunţă „Wiener Ztg.“ votat o sumă de 70.000 lei, pentru înăl­
eshauriat an de an, încât şi când şcola Oel ce se moleşesce şi vre să cedeze ini­
dela 9 Aprilie n. a fost numit deputatul ţarea unui monument al independenţei.
român bucovinean Dr. G-eorge Popovict. lucră în împrejurările cele mai favorabile, micului, devine fiiul morţii.
şi cu cele mai practice aparate, numai mai — Vineri la ora 1 p. m. Academia Când se întâmplă atacuri între insur-
Despre principesa Luiza de Coburg, — Română a ţinut şedinţă publică. A presidat
rar şi cu mare greu se pote eshauria cu gunţi şi armata spaniolă, cei victorioşi
care şl-a lăsat bărbatul, pe prinţul Filip M. S. Regele. La intrarea M. Sale tot pu­
un succes mai bun întreg materialul pres­ aplică fără cruţare (fi spaniolă asupra
sa
de Coburg, şi trăesce acum cu locotenen­ blicul s’a sculat în piciore şi a salutat pe
cris. Marea îngrămădire de material nu celor învinşi: „Ay de los vencidos! (Vai!
tul de ulanî Mattasics-Keglevich — „Miin- Suveran. D. A. D. Xenopol a cetit mai în-
lasă şcolarului destul timp pentru asociarea celor învinşl“.)
chener Neueste Nachriehten“ publică ur- tâiîi Constituţia lui Ioniţă Sturdza din
ideilor şi întruparea lor, în mod neperitor, Aci totă lumea se întrâbă, când va
mătorele: Nu este adevărat, că prinţul 1822, şi apoi a vorbit despre originea par­
în minte. Er apoi unde şcola e silită a isbucni răsboiul, care e mai bun în raport
Filip ar fi provocat la duel pe locotenen­ tidelor conservator şi liberal în Moldova.
lucra în împrejurări mai nefavorabile şi cu cu stările de aefi provocate de insurecţiă?
tul Mattasics-Keglevich, ci din contră. Au luat parte la acestă şedinţă solemnă
mijlâce mai puţin corăspundătâre, pe lângă
Prinţul Filip s’a vecjut silit a face repro­ aprope toţi membrii Academiei şi un pu­
cea mai mare bunăvoinţă şi încordare nu
şuri nevestei sale pentru purtarea ei. Une­ blic forte număros şi distins. NECROLOG. Zoe D. Jonciovicî născ.
se pote ajunge la progresul şcolar aş­ F. Juga, în etate de 65 ani, după o scurtă
ori şî-a luat refugiu la argumente drastice,
teptat. — Elevii dela scota societăţii pentru suferinţă, împărtăşită fiind cu sf. Taine, a
adecă o bătea. Luiza, ruşinată, ridica plân- Pentru realisarea progresului şcolar, învăţătura poporului român au fost Sâmbătă încetat din viaţă, astăcjl la 2 ore dimineţă.
,gerl înaintea locotenentului cu care trăia una dintre recerinţele de căpeteniă este, ca dimineţă la Palat cu ramuri de salcie, con­ Rămăşiţele pământescl ale fericitei defuncte
în bune relaţii, er acesta fără considerare, să se folosescă ca manuale cărţile cele mai form tradiţiilor bisericei creştine. M. S. se vor ridica Miercuri în 1 (13) Aprilie la
că ea este soţia superiorului său, ca să-o bune şi apoi acestea să fiă esploatate cât Regele a pi’imit în sala de jos a Palatului, 3 ore p. m., din casa propriă, strada Hir-
răsbune provocă la duel pe prinţul Filip. se pote de bine. urările elevilor, cari erau conduşi de d-1 scher 22 şi se vor depune spre veclnica
. Drept caracteristică a prinţesei, foia ger­ Cele mai bune cărţi lucru firesc, sunt Garboviceanu, profesor şi deputat. odihnă în cimiterul gr. or. din Grover.
Braşov, 30 Martie (11 Aprilie) 1898.
mană spune, că ea a fost în stare, ca în acelea, cari întrunesc mai mult şi în mod — O dramă înfricoşată s’a întâmplat Fiă-i ţărîna uşoră.
trei luni de dile să risipescă 38,000 franci mai apropiat de perfecţiune condiţiunile (filele trecute pe linia în construcţie Căli- G. M. Zânescu, nepot, în numele tu­
numai pe pălării — drept, că pe credit. didactice în raport cu spiritul timpului. mănescI-Rîul Vadului. Lucrătorul italian turor rudeniilor.
Tote gândurile, tote ideile ei se concentrau Esploatarea atârnă apoi dela destoi­ Paulo Darforno, în serviciul construcţiunei
în gătirea de toalete. Dââă mergea uneori nicia învăţătorului, şi decă destoinicia de acestei linii, care locuia într’o peşteră din ULTIME SCIRL
ta Koburg seu la Reinhardsbrunn ducea esploatare lipsesce, lucru natural, că cartea apropiere, a fost găsit mort în peştera sa;
tot-deuna câte 40—50 lădl mari cu haine singură cu anevoie va transpune şcolarului er cadavrul sfărîmat în bucăţi. Din cerce­ Budapesta, 11 Aprilie. Răspun­
şi rochii. Acestă risipă grozavă pricinui nepricepător magazinul de cunoscinţe, ce tările făcute resultă, că nenorocitul a murit sul, ce l’a dat Maj. Sa cu ocasiunea
mari goluri în venitele prinţului. El voi conţine; puţin câştig se face, der e mare în urma imprudenţei sale. Darforno, voind presentării adresei omagiale a dietei,
der să împiedece acestă risipă nebună. pagubă pentru progresul general şcolar, să facă să sară în aer o stîncă din peştera accentuâză, câ raporturile de drept pu­
Prinţesa Luiza se adresă atunci cătră ta­ de-a perde timpul esploatând o carte mai sa, a luat o cantitate de dinamită şi pu­ blic între Ungaria şi ţările austriaco
tăl său, der fără resultat. In curând voi să sterilă, când ai la îndemână una mai bo­ nând-o într’o olă a aşedat-o lângă soba au fost stabilite în mod dui abil prin
ia un împrumut de doue milione pe numele gată şi mai corăspundătâre, mai uşor şi din peşteră. La un moment dat materia pactul dela 1867, şi că basa la acesta
bărbatului său, der nici acesta nu i-a suc­ mai cu temeiti ducâtore la scop. explosibilă a luat foc, pe când nenorocitul au dat’o legile dela 1848.
ces. De aici au întrevenit neînţelegerile Nu am de gând şi de scop a face era încă în peşteră şi explozia produsă l’a Madrid, 11 Aprilie. In urma vi-
mari, cari au făcut pe prinţesa să fugă. Se reeensiunea tuturor cărţilor menite pentru sfărîmat în bucăţi. sitei, ce au făcut’o ambasadorii ma­
dice, că prinţul regent Alfred de Săxa- a fi folosite ca manuale în şcole, spre a-le rilor puteri la d. Gullon, consiliul
■Coburg şî-a dat învoirea la divorţarea pă- arăta părţile bune şi pe cele defectuose, de miniştrii a decis se acorde un ar­
rechii prinţiare. şi apoi a arăta pe cea mai bună, căci, mic Ssisula SanlicB. mistiţiu insurgenţilor cubanî.

Da pe vremea Turcilor. ' La Cinci- fiind, nici n’aşl pute-o face acesta, deşi a Un turist şi scriitor distins, care a Madrid, 11 Aprilie. „Correspon-
w
bisericî, cu ocasiunea dărîmărei unui zid, afla vina e uşor. Scopul meu este să atrag trăit mai mult timp pe insula Cuba, mărul dencia anunţă, că Spania pdte se
s’a aflat în el o cavitate, în care era un atenţiunea Prea Veneratului sinod arehidie- de certă dintre Spania şi America, dă primăscă sfaturile amicale ale pute­
schelet legat cu lanţ de un par. Capul era cesan numai asupra împrejurărei, că afară următorea schiţă asupra raporturilor vieţii rilor, dăr nu pdte se cedeze preten-
cădut lângă par. Se crede, că în timpul de cărţile aprobate şi admise în şcolele de acolo: ţiunilor Statelor-Unite.
•.stăpânirei Turcilor un om a trebuit să fiă nâstre mai sunt şi altele, cari mie mi-se Inima omului bate puternic, când după Madrid, 11 Aprilie. Miniştrii în­
are
legat şi zidit de viu în zîd. par forte bune, ca: celea de „Mai mulţi o lungă călătorie pe mare păşesce pe pă­ trebaţi de raportorii de cfi > păs-
u
prietini ai şcolei , apoi ale lui Vasilie Petri, trăză o reservă mare în privinţa ce-
Starea semănăturilor în România este mântul acestei insule de-o măreţiă incom­ gociărilor diplomatice. Se dţiae, că
I. Pop Reteganul etc., din maghiară a lui
cât se pote de bună şi promiţătore. De- parabilă. Portul martim semănă unei tabere basele acestor negocieri sunt armis­
Koos şi Goldiş etc.. cari se pot folosi cu
asemenea şi din alte state agricole sosesc puternice. Ochiul vede pretutindeni tru­
; bun succes; de asemenea aşi voi să atrag tiţiul şi retragerea escadrelor ameri­
în privinţa acesta scirl favorabile, afară de pele diferitelor arme şi înaintea edificiilor
atenţiunea asupra împrejurărei, că ore nu cane din apele Cubane şi Pilipine.
unele părţi ale Statelor Unite şi ale Rusiei, publice patrule cu baioneta pe puşcă. In
ar fi consult a se reveni şi asupra acelui Dăcă resbelul în Cuba nu se ter­
unde grâul a cam suferit din causa înghe­ oteluri şi în cafenele geme lumea, mai ales mină îndată, Statele-Unite vor trebui
ordin de neadmitere a cărţilor şi să se
ţurilor din urmă. Scăderea preţurilor, ce ofiţeri, caii îşi petrec patriarchal fumând
lase învăţătorului mână liberă, ca în inte­ se retragă ori-ce sprijin moral seu mate­
s’a produs pe pieţele americane, e resim­ ţigărî-havanna. Ori încătrău privesc!, pe rial insurgenţilor.
resul general al progresului şcolar să-şi
ţită şi în târgurile nostre. La porturile dela strade o viâţă veselă, musică şi cântece şi
potă alege după liberă voie ca manuale de Se crede, că d. Mac Kinley va
Brăila şi Galaţi operaţiunile sunt forte res- în tot locul vecjl femei cu ochi negri ca
folosit în şcola sa de acelea, de cari mai amâna din nou presentarea mesagiu-
trinse, mai ales în ce privesce exporta- noptea, fumând şi ele havanna, purtând
mult îi place, căci pe acelea le esploa- lui seu congresului Statelor-Unite.
■ţiunile. Cucuruzul mai ales abia află cum­ toalete pariesiene şi încuujurate fiind de
tâză mai cu plăcere şi prin urmare mai cu „Epoca“ presupune, că el va fi pre-
părători. ofiţeri bruneţi cu purtări elegante.
succes? sentat Vineri.
Când privesce omul acestă viaţă fără
N’am făcut acesta din alt interes, de­ de griji, nu i vine de loc să crâdă, că pe Madrid, 11 Aprilie. O notă ofi-
In cestiunea manualelor de scolâ. cât din acela, de-a servi causa progresului ciosă cjice, că guvernul autorisezâ pe
» acestă insulă bântue o rescolă înfricoşată,
Bărgău, Aprilie 1S98. general şcolar. Voesc să văd, ce vor mai ce ameninţă să se schimbe într’un răsboiu generalul Blanco, comandantul trupelor
dice şi alţii. spaniole pe insula Cuba, se publice o
Intre cestiunile bisericesci-şcolare, cu şi mai înfricoşat. Am făcut cuuoscinţa mai
Un învăţător din Bărgău. suspendare a ostilităţilor pentru timpul ce
-cari se ocupă sinodul nostru archidiecesan multor ofiţeri spanioli, cari înjurau răs- va crede el prudent, pentru a prepara
an de an, este şi aprobarea cărţilor de fo­ boiul, ce bate la uşe, şi ironisau cu aro­ şi a înlesni pacea.
losit ca manuale de învăţământ în şcolele Scirî mărunte din România. ganţă spaniolă pe americani. — Spaniolii
Washington, 11 Aprilie. Mesagiul
nostre poporale elementare gr. or. au o poveste nu prea de salon, cjise un
— Ministrul de răsboift general Be- preşedintelui cătră congres respinge
Principiile, de cari va fi fost condus tînăr căpitan, care se potrivesce de minune
rendei a decis de a înfiinţa pe lângă pyro- categoric recunoscerea insurgenţilor
pănă acuma sinodul archidiecesan ia apro­ la raporturile acestea. Povestea vorbesce
technia centrală a armatei, pyrotechnii re­ cubanî ca putere beligerantă, aprobă
barea acestor fel de cărţi pot să fiă forte despre o cămilă şi despre un purece. Că­
gionale, cari să furniseză direct corpurilor însă întrebuinţarea de forţă armată
•salutare din anumite puncte de vedere, în mila (Spania) îmbrâncesce sub povara cea
de armată materialele necesarii. Un ase­ din partea Americei, spre a termina
înţeles mai înalt, încât noi ceşti mici nu mare, er purecile ii dice :
menea stabiliment se va înfiinţa deocam­ inimiciţiile în insula Cuba. Decă ar­
suntem în stare a-le judeca şi afla uşor „Del pesote libro yo !
dată la Oraiova pentru corpul I de armată mistiţiul Cuban îşi va împlini scopul,
avantagiul, ce ni-ar aduce; de aceea ne-am El camello respondio:
chiar în vara anului curent. America va păstra pacea.
cam mirat când [am vădut şi vedem că Gracie sennor elafante“.
— Secţiunile Camerei au adoptat pro­
unele dintre asemenea cărţi menite a fi („Te liberez de marea povară!“ Şi Zarafia băncei comerciale ungare din
iectul de lege din iniţiativă parlamentară,
folosite ca manuale de şcolă, şi cu deose­ cămila răspunde: „Mulţămesc, ah elefan- Budapesta V. Dorotheagasse I. Capital în
prin care „Asociaţiunea Ziariştilor din Ro-
bire cărţi de cetire: „Abecedare“ şi „le- tule!“) acţii 15 milione fi. Fondul de reservă 11
mă?iia e recunoscută ca personă morală şi milione fi. Vinde losurl valabile pentru
u
u
,gendare române şi maghiare, chiar dintre Pe lângă tabloul viu şi sgomotos al
juridică. . clasa I-a.
acelea, cari au aprobarea ministerială şi cafenelelor şi teatrelor, apar sutele de ne­
— Ministru-preşedinte Sturdza a cetit La a II-a loteriă de clasă ung. costă
unele şi a sinodelor din diecese, n’au pri­ norociţi eşiţl de prin spitale, pe cari îi Vi 6 fi., y 3 fi., % 1 fi. 50 cr., y 75 cr.
Sâmbătă, la Cameră, Mesagiul regal prin ? 8
mit încă şi aprobarea sinodului nostru ar­ chinuesc încă frigurile ucidătâre. Ei umblă după trimiterea sumei, seu cu rambursă.
care sesiunea Corpurilor Legiuitore se pre-
chidiecesan şi prin urmare n’au concesiu­ ameţiţi de fome pe dinaintea bisericelor şi Fiăcârui cumpărător i-se trimite planul ofi­
lungesce pănă la 30 Aprilie st. v. inclusiv.
nea de a fi folosite şi în şcola nostră, oprit pe stradele înguste. cial al loteriei.
-fiind prin ordin consistorial. — In cercurile militare române se De pe înfăţişarea porţilor ghîcescl Losurile sunt provădute cu stampilia
Decă motivul neaprobărei şi prin ur­ vorbesce, că în caşul isbucnirei resboiului îndată, că aici bântue un răsboiu. Ni s’a institutului, comandele să se facă fără în-
mare al oprirei ar fi de natură pedagogică- între Spania şi Statele-Unite, se va tri­ dat asistenţă armată, ca să visităm oraşul. tărdpicre, avend losurile căutare mare.
Câştigurile cele mai multe la
■didactică, atunci ea nu pote fi, decât favo­ mite o misiune română care să urmărescă Am vecjut cum tote plantaţiile de tutun tragarea loteriei I. au eşit la losurile cum­
rabilă şcolei, în cas contrar însă neaproba- luptele. din împrejurime sunt pîrlite de flacăra in- părate dela Institutul nostru.
rea este în detrimentul progresului şco­ — D. general Berendeiă a depus în surecţiunei. Armele insurgenţilor sunt focul,
lar, şi pote ar fi mai consult a nu se şedinţa de ieri a Camerei un proiect de dinamita şi atacurile în ascuns noptea. Gând Proprietar: Or. Aurel illureşiaiui*.
practica. lege privitor la contractarea unui împru­ un insurgent surprinde pe vre-un străin, care Redactor responsabil: Gregoriu Maior.