Page 5 - 1898-04
P. 5

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                            „gazeta* iese hote di.
               Administraţiunea şi Tipografia.                                                                                                                             Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
               BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                     Pe un an 12 fl„ pe săso luni
                                                                                                                                                                                 6 fl., pe trei luni 3 fi.
                 Scrisori nefrancate nu                                                                                                                                     N-rii de Duminecii Z fl. pe an.
               se primesc. Manuscripte                                                                                                                                      Pentru România şi străinătate:
               nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe un an 40 franci, pe şese
                INSERATE  se  primeso  la  AD­                                                                                                                             luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
               MINISTRAŢIILE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                             N-rii de Duminecă 8 franci.
               următorele   Birouri   de   anunclurl:                                                                                                                         Se prenumeră la tdte ofi-
                 In  Viena:   M.   Dukes  Naelif.                                                                                                                          oiele poştale din întru şi din
                Max   Augenfeld   4.   Emerich   Losner,                                                                                                                   afară şi la d-nii colectori.
               Helnrloh   Schalek.   Rudolf   Mosse.                                                                                                                          Abonamentul pentrn Braşov
               A.  Oppellks  Nachf.  Anton  Oppellk.
               In   Budapesta:   A.   V.   Goldher-                                                                                                                          Adminixtratiunca,  Piaţa  maro,
               per,   Ekstein   Bernat.   In   Ham-                                                                                                                        Târgul  Inului  Nr.  30,  ctagiu
               kurg.- Marolyi & Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
                 PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se                                                                                                                               luni  5  fl.,  pe  trei  luni  2  fl  50  cr.
                riit garmond pe o coldnlt 6 or.                                                                                                                            Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
                şi 30 cr. timbru pentru o pu­                                     .A. TT X.                                                                                12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  pe  trei
                blicare. — Publicări mai dese                                                                                                                              luni  3  fl.  —  Un  esemplar  5  or.
                după tarifă şi învoială.                                                                                                                                   v.  a.  său  15  bani.  —  Atât  abo­
                                                                                                                                                                           namentele  cât  şi  insorţiunile
                 RECLAME  pe  pagina  a  3-a  o
                seria 10 cr. său 30 bani.                                                                                                                                  sunt a se plăti înainte.
                  Nr. 73.                                                             Braşov, Joi 2 (14) Aprilie


                                                            nu  vom  ved6  fapte  din  parte-le,  fapte  pul  cum  înfăţişeză  născocirile  lor,  statornic.  Guvernul  cere  credit  pentru  aju­
                                                            neîndoiose  de  un  adevărat  patriotism  că  e  vorba  eră-şî  de-o  manevră,  ca  torarea poporaţiunei sărace din Cuba.
                   N  o u   a b o n a m       e n t         şi  de-o  lealitate  nefâţărită,  cari  se  multe  altele  înainte  de  asta,  spre  a          Mesagiul  cjice  mai  departe,  că  aface­
                                                            nu  se  manifeste  în  sus  printr’o  pur­   lăţi  în  afară  părerea,  că  şi  marea  rea  catastrofei  vaporului  „Mâine*  preocupă
                                   la,
                                                            tare  Jinguşitore  faţă  cu  monarchul,  naassă  a  poporaţiunei  nemaghiare  a  adenc  pe  preşedintele.  Pustiirea  corăbiei
              Gazeta Transilvaniei                          âr  în  jos  prin  cea  mai  crassă  intoler  statului  consimte  cu  ceea-ce  fac  „Maine   în  portul  dela  Havanna  dovedesce,
                                                                                                                                                              u
                                                            ranţă  şi  cel  mai  respingător  terorism  Banffy şi soţi.                                că  Spania  nu  este  capabilă  a  da  năilor  Sta­
                     Cu 1 Aprilie st. v. 1898               faţă cu poporaţiunea statului.                     In  realitate  însă  nu  s’a  dovedit   telor-Unite,  precum  şi  ale  celorlalte  ţerî  sigu­

              s’a  deschis  nou  abonament,  la  care            încât  privesce  însu-şl  decursul  păte  nicl-odată  mai  mult  ca  acum,            ranţa,  cari  sunt  îndrept  a  o  aştepta.  Recu­
              învit'ăm  pe  toţi  amicii  şi  sprijini­     serbării  de  alaltăerî,  ea  face  netăgă­  cu  ocasiunea  aniversatei  cjilei  de  11    noscu  însă  mesagiul,  că  Spania  —  încât  e
              torii foiei nostre.                           duit  im  presiunea  unei  serbări  făcute  Aprilie,     că    popărele     nemaghiare     posibil  şi  fără  de  acţiunea  separată  a  Cor-
                                                            la  poruncă.  Chiar  numai  din  rapor­                                                    tez-ilor  —  negă,  că  ar  ave  parte  cât  de
                   Preţul abonamentului:                                                                 aprope  fără  de  nici  o  deosebire  nu      neînsemnată  în  pustiirea  „Mainei"  şi  şi-a
                        9
                       Pentru Austro-Ungaria:               turile  aduse  de  foile,  ce  ni-au  sosit  numai  că  nu  se  pot  însufleţi  pentru
                                                            ac|î  din  Peşta,  se  vede  acesta  lă­     stările  de  acjî,  der  sunt  adenc  ne      esprimat  regretele  sale  adânci,  că  nenoro­
              pe 1x33. a,XL      ........................... 12 £L  murit.                               mulţămite  cu  „drepturile  şi  libertă­      cirea  s’a  întâmplat  într’un  port  de  sub  au­
              pe şese l-u.33.51   ........................... S £.                                                                                     toritate spaniolă.
              pe txex l-u.33.51   ........................... 3 £L  De  unde  ar  şi  pute  lua  imensa   ţile",  cu  cari,  cum  se  laudă  atât  de
                                                            poporaţiune  a  acestor  ţerî  imboldul      mult  guvernanţii  unguri,  au  fost  îm­          Preşedintele  declară  mai  departe,  că
                   Pentru România si străinătate:
                                      5
              pe -u.33. a,33.   ..................  -40 fra,33.ci  de  a-se  însufleţi  pentru  reaultatele   părtăşiţi în urma legilor din 1848.      în  Cuba  trebuc  se  se  pună  capăt  răsboiului
                                                                                                                                                       civil. Mesagiul se finesce ast-fel:
              pe şese 1-u.33.5l...........................  20   ,,  de  afli  ale  epocei  mişcate,  inaugu­  ,  încă  de  aici  încolo  vor  trebui
              pe trei l-u.33.1 ............................ IO   ,,  rată  acum  cincî-cjecî  de  ani  cu  spe­  se  se  convingă  cei  ce  c’o  uşurinţă   După  redactarea  mesagiului  meu  am
                    Abonarea se pote face mai uşor          ranţe atât de mari şi frumăse?               aşa  de  mare  tracteză  cestiunea  cea       primit  ieri  informaţia  oficiosă,  că  regina
              prin mandate poştale.                              Decă  ar  fi  se  facem  un  fel  de    grava  a  naţionalităţilor,  luând’o  en      regentă  a  Spaniei  a  îndrumat  pe  genera­
                                 Administraţiunea           clasificare,  am  cjice,  că  contingentul   bagatelle şi făcend aşa cjieeud un sport      lul  Blanco,  ca  pentru  a  promova  pacea  să
                                                        c
                        „ţSasetes T&*aBîs5SwaKseS ®.        celor, cari s’au plimbat cu stegurile şi     din  condamnabilul  şi  periculosul  obi-  i  publice  armistiţiu,  cuprinsul  şi  amănuntele
                                                                                                 e
                                                            cu  torţele  în  procesiunile  c|R i  de     ceiu  de  a-o  ignora  şi  despreţui,  că     căruia  nu  s’au  comunicat  încă.  Faptul
              /«"fYYYYY’YyvVY'V^                            alaltăerî,  ee  împarte  între  cei-ce       din  tăte  păcatele  ce  le-au  comis  în     acesta  —  sunt  convins  —  va  fi  împăr­
                                                            stau  la  sacul  cu  grăunţele  şi  trăesc   jumătatea  de  văc  trecută  politicianii     tăşit  de  atenţiunea  d-vostră  înţeleptă.  Decă
                          După serbare.                     din  favorurile  ce  le  trag  dela  ocâr-   I  şi  bărbaţii  de  stat  unguri,  cel  mai   acestă  măsură  corespunde  scopului  său,
                                                            muire  şi  între  cei,  cari  stând  în  ser­  mare  şi  care  odiuioră  se  va  răsbuna   atunci  se  vor  realisa  aspiraţiunile  nostre,
                   Totă  pressa  ungurescă  se  ocupă  viciul  direct  al  acesteia  vrend  ne-          mai  mult,  este  păcatul  de  a  fi          aspiraţiunl  ale  unui  popor  creştin  şi  iubi­
              a<jî  cu  serbarea  dela  11  Aprilie.  vrend  trebue  se  urmeze  porunci­                sfruntat şi negligeat cu desăvârşire şi      tor  de  pace.  Din  contră,  acesta  va  fi  o
              Acdeta  este  lucru  firesc.  Guvernul,  lor ei.                                           cele  mai  primitive  îndatoriri  ale  na-   nouă  justificare  a  acelei  acţiuni,  cu  care  ne
              care  a  pregătit’o  şi  a  arangiat’o  de-        Dâr  nu  voim  —  cum  am  fjis  —      ţiunei  unguresc!  cătră  naţiunile  con-     ocupăm.
              cretând’o  —  cu  ajutorul  majorităţii  se  intrăm  în  ast  fel  de  amănunte,           locuitore.                                         Mesagiul  a  fost  trimis  comisiunei
              salo,—de „serbătbre naţională", se în­        deşi  ne-ar  da  destulă  materiă  de  re-                                                pentru  esterne.  Senatul  şi-a  amânat  şe­
              ţelege,  că  caută  acum  se  se  laude  flexiune  împrejurarea,  că  între  cei                                                        dinţele.
              cu  succesul  ei.  Cei  din  stânga  es-  mai  zeloşi  şi  activi  participanţi  ai          Conflictul ispano-american.                                      *
              trernă,  adecă  partida  independenţei,  festivităţilor  dela  11  Aprilie  veijurăm                                                          Spania,  după  cum  s’a  vădut  şi  din
              cari  n’au  luat  parte  la  serbare,  ab­    de  astă-dată  pe  Jidovii  „patriotici"          In  sfîrşit  mesagiul  preşedintelui  Uniu-  telegramele  de  ieri,  a  dat  de  fapt  Cubei
              sentând  în  mod  demonstrativ,  declară  cari,  judecând  mai  afund,  numai  sin­        nei  Americane  Mac  Kinley  a  fost  cetit  armistiţiul  şi  a  notificat  despre  acâsta  pe
              la  rendul  lor  serbarea  de  Lurh  de  guri  au  astăcjî  causă  de  a-se  însu­         alaltăieri, Luni, în şedinţa, estra-ordinar bine  guvernul  din  Washington.  La  notificare  a
              un fiasco naţional-guvernamental.            fleţi  de  succesele  neaşteptate,  ce  cercetată,  a  Congresului  din  Washington.  mai  adaus,  că  Spania  va  garanta  Cubei
                   Pe  noi  Românii  puţin  ne  atinge     le-au  dobendit  dela  sistemul  falsului  £tă-l în liniamente generale:                   reforme  liberale  şi  repetă  propunerea,  ca
              acâsta  divergenţă.  Certe-se  adversarii    liberalism  unguresc  la  încheierea  ul­          Mesagiul  respinge  hotărît  recunoscerea  afacerea  catastrofei  „Mainei"  să  fiă  predată
              noştri  cât  vor  voi  asupra  întrebăiii,    timului period de cincî-4®cî de ani.         resculaţilor  Cubanî  ca  putere  beligerantă,  unei  anchete  speciale.  Cabinetul  din  Was­
              car!  dintre  ei  sunt  mai  cumpliţi  na­         Foile  guvernamentale  îşî  dau  deore-ce pentru moment acesta ar fi inoportun,  hington  s’a  ocupat  cu  acestă  notă,  care
              ţionalişti  unguri,  cei  ce  se  închină  tătă  silinţa  a  face  să  reiese  din  ra­    însă  află  corectă  intervenirea  cu  putere  ar­  însă  —  cum  s’a  esprimat  un  membru
              la  15  Martie,  ori  cei  ce  prâmăresc  porturile  lor,  că  şi  poporaţiunea  ne­       mată  a  Statelor-llnite,  îndată-ce  preşedin­  al  lui  —  nu  schimbă  nimic  în  mesagiu]
              pe  11  Aprilie,  pe  noi  nu  ne  vor  maghiară  a  luat  parte  la  veselia  şi  tele  va  afla  necesar  acesta,  pentru-ca  se  preşedintelui, nici în situaţia gen'erală.
                                                                                                                                                                      a
              convinge  nici  unii,  nici  alţii  despre  bucuria  celor  din  tabăra  lor.  Der,  se  pună  capăt  ostilităţilor  de  pe  insula           „Imparcial   din  Madrid  elice,  că  Spania
              sinceritatea şi lealitatea lor, pană ce      ca  de  obiceiîi,  se  vede  deja  din  chi­  Cuba şi să se asigureze acolo un regim       învoindu-se a da armistiţiul, a urmat pro-




                     FOILETONDL „GAZ. TRANS."                    Comandantul  fortăreţei,  colonelul  Ba­  apoi  fu  publicată  şi  locuitorilor  din  oraşul   din  Borgo-Tiha,  —  unul  dintre  oficerii  ba­
                                                           ron  Bibra,  permise  postilonului  să  între  în  Leopoldstadt-Freistadt,  înaintea  casei  ma­  talionului  năsăudean,  cari  au  fost  de  faţă
                                                           fortăreţă  şi  lua  în  primire  estafeta,  care  nu  gistratului,   prin   sublocotenentul   Rainer-   la  amintita  consultare,  ţinută  la  colonelul
                       Cum s’a distins                     conţinea  nici  mai  mult,  nici  mai  puţin,  de­  Buscoi,  având  acesta  cu  sine  ca  asistenţă   Bibra,  —  scrisese  înainte  cu  doi  ani  secre­
                                                           cât  proclamaţiunea  revoluţionară  dată  de  un despărţământ al batalionului.             tarului  fondurilor  năsăudene,  D-lui  JDr.
                batalionul I grănifăresc năseudean
                                                           Ludovic  Kossutli,  care  în  calitate  de  „pre­  Totodată  pe  turnul  bisericei  din  for­  Nestor  Şimon,  o  scrisore  mai  lungă,  în  care,
                            în anii <848/49 ?
                                                           şedinte"  şi  „în  numele  regelui  şi  a  popo­  tăreţă  se  arbora  tricolorul  maghiar,  la  a  privitor  la  cele  întâmplate  în  consultarea
                                  De
                                                           rului"  poruncesce  tuturor  comandelor  de  cărui  vedere  toţi  soldaţii  fură  adenc  conster­  amintită  mai  sus,  descopere  următorele:
                            V'irgil Şotropa.               cetăţi  şi  fortăreţe,  ca  în  timp  de  şepte  naţi şi începură a striga, că sunt tradaţî.  „După  aceea  s’a  ţinut  Kriegsrath,  că  ce  ar
                                (Urmare.)                  dile  dela  publicarea  acelei  proci  amaţiunî  în   Imediat  după  publicarea  proclama­  fi  de  făcut,  şi  au  hotărît  să  lase  a-se  ar­
                   II. Efectul Manifestului împărătesc şi al   foia  oficială  Kuzlăny ,  să  se  arboreze  pre­  ţiunei  teroristice,  oficerii  de  tote  armele  bora  flamurile  ungurescl;  aşa  fâcându-şl
                                                                                u
                                                                        n
                 proclamaţiunei lui Kossuth în Leopoldstadt.  tutindeni  stindardele  tricolore  maghiare;  merseră  la  comandantul  fortăreţei,  Baron  toţi  oficerii  Quittirungs-Revers,  der  obser­
                      Planuri de plecare spre Moravia.     apoi  trupele  să  jure  credinţă  Ungariei  ;  să  Bibra,  şi,  după-ce  ţinură  consultare,  decla­  vând,  că  eu  nu-s  de  faţă,  fiind-că  mă
                   In  (filele,  în  cari  se  petrecură  cele   asculte  de  ordinele  comitetului  apărător  de  rară,  că  nicî-decum  nu  vor  depune  jurămân­  aflam  ca  Spital-Comandant,  am  fost  poftit
              spuse  mai  înainte,  după  cum  amintirăm,   ţeră,  şi  despre  acesta  să  se  facă  raport  în  tul cerut.                           înainte  şi  eu;  "şi  întrebându-mă,  că  gătatu-
              patru  companii  din  batalionul  nostru  se   scris  tot  acelui  comitet;  er  aceia,  cari  s’ar   George  Bariţiu  în  „Istoria  regim.  II.  mi-am  şi  eu  atare  document,  —  i-am  în­
                                                                                                                            a
              aflau  în  Leopoldstadt,  unde,  când  li-se  pu­  opune  de-a  împlini  acestă  poruncă,  să  fiă  rom.  grăniţ.  trans.   dice,  că  cu  ocasiunea  trebat  şi  eu,  că  ce  document  poftesc
              blica  ostaşilor  grăniţerî  manifestul  împă­  priviţi  ca  trădători  de  patriă  şi,  ca  stătă­  acelei  consultări  oficerii  dela  artileria  ce­  dela  mine;  —  mi-au  arătat  tote  ale  lor  la
              rătesc  privitor  la  disolvarea  dietei,  aceştia   tori  afară  de  lege,  să  fiă  proscrişi,  adecă  tăţii  declarară,  că  ei  deja  în  luna  lui  Maiă  masa  lui  Bibra,  la  care  am  răspuns:  „Dom­
              erupseră în strigăte de bucuriă.             să-i  potă  orl-cine  prinde,  puşca  ori  ştran­  apucaseră  a  depune  jurământ  pe  constitu­  nilor  şi  cameradilor,  decă  a  ajuns  treaba
                   Bucuria  sermanilor  grăniţerî  chinuiţi   gula.                                     ţia  maghiară,  şi  astfel  oficerii  batalionului  pănă  acolo,  eu  unul  nu  o  pot  face  acâsta,
             însă nu dura mult.                                 Proclamaţiunea, care-i veni batalio­    grăniţeresc,  temendu-se  de  tradare,  nu  se  să  lăsăm  noi  copiii  noştri,  caii  i-am  adus
                   Intr’o  dup’  amedă  la  2  ore  se  audi  nului prin comanda militară din Pojun, în ]   opuseră  la  ridicarea  flamurei  maghiare,  der  dela  părinţii  lor,  aici  în  ţâră  străină  şi  în­
              sunând  trîmbiţa  unui  postilon,  care  cerea  loc de-a fi nimicită ori ascunsă de colo­  de-a  depune  jurământ  pe  constituţiunea  tre  pismaşii  noştri,  orfani;  eu  din  acest
             intrare  în  fortăreţă,  pentru  de-a  preda  o  nelul Bibra, curând după’aceea i-se publică   maghiară tot nu putură fi înduplecaţi.    minut  voiă  lua  comanda  cetăţii  şi  a  bata­
              estafetă.                                    garnisonei cu ocasiunea unei parade, şi            Răposatul sublocotenent Iacob Rinziş    lionului în semă" ; — şi în acea clipită
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10