Page 2 - 1898-07
P. 2

Pagna 2.                                                          GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                      Nr. 142—1898.


            bea  de  misiunea  rusâscă,  ce  ve­          aicî,  decât  ca  o  condescendenţă  pră      mâne  altceva,  decât  se  guverneze  cu  §.  14   „înaintea  Plevnei,  în  capul  vitejei
            nise  se  salute  pe  Regele  nostru  la  mare  şi  pentru  politica  şi  pentru  in­      în  mod  absolutist,  convocând  parlamentul  sale  armate,  Majestatea  Vostră  a  îndepli­
            laş!,  după  ce  tot  atât  de  unanim  teresele Germaniei.                                 atunci, când va crede absolut necesar.       nit  acte  de  valdre  militară,  care  ’i-au  să­
            se  primise  cu  o  tăcere  mormentală             Şi  acăstă  condescendenţă  ne-                                                       pat  numele  atât  în  istoria  poporului  său,
            cetirea  părţii  privitâre  la  visita  su­   mulţumesce  aicî  cu  atât  mai  mult,             Conferenţâ     interparlamentară    îşi   cât şi în aceea a Bulgariei.
            veranului  nostru  la  B.-Pesta.  Lucrul  cu  cât,  precum  soiţi  mai  bine  de­          va  ţinâ  anul  acesta  şedinţele  dela  29  Sep-   „In  amintirea  acestor  fapte  gloriose,

            e  cu  atât  mai  curios  şi  cu  atât  mai  cât  toţî,  politica  Germaniei  e  de-o-  •temvre  începând  în  Lisabona,  capitala  Por­  rog  pe  Majestatea  Vostră  să  primescă  din
            semnificativ,  cu  cât,  precum  sa  scie,  camdată maghiaro-filă.                         tugaliei.  Comisiunea  pregătitore  a  ţinut  la   mânile  mele,  ca  Mare-Măestru  şi  însoţit  de
            imensa  majoritate  a  acestor  cor­               Aceste  împrejurări  nemulţumi-  4  1.  c.  şedinţă  în  Berna,  la  care  din  partea   cavaleri  membri  ai  consiliului  Ordinului,
            puri  legiuitâre  susţine  guvernul  d  lui  t6re  sunt  chiar  cuvent  de  îngrijire  grupului  maghiar  a  luat  parte  şi  faimosul   însemnate  de  întâia  clasă  a  ordinului  mi­
                                                                                                                                                                                   14
             Sturdza,  care  e  privit  ca  cel  mai  pentru  mulţi,  carî  se  tem,  ca  nu  voyageur  Fâzmândy.  Membrii  grupului  ro­            litar  bulgar  „Pentru  Bravură ,  ca  o  măr­
            fără  reservă  adept  al  politicei  tri-  cum-va  acestă  situaţiă  prelungin-  mân  au  cerut,  ca  în  programul  desbaterilor        turie  a  sentimentelor  nâstre  de  recunos-
             plicei.                                      du-se,  să  iese  la  ivelă  între  naţiune  să figureze şi diferendul româno-magliiar, dâr   cinţă  şi  ca  o  dovadă  solemnă  a  amiciţiei
                                                                                                                                                                                  44
                  In  atarl  împrejurări  e  învederat,  şi  coronă  o  deosebire  de  simţăminte,  pe  cum  se  afirmă,  comisiunea  ar  fi  refusat   mele pentru Majestatea Vostră .
             că  visita  regelui  la  Petersburg  ar  fi  acţî  încă  numai  latentă  şi  nemărtu-  acâstă  justă  cerere.  In  urma  acesta  dele­        Apoi în limba bulgară:
             privită  cu  simpatiă  de  opiuia  pu­       risită.                                      gaţii  români  au  declarat,  că  asupra  pro»         „ Sire,
             blică,  întru  cât  ar  însemna,  decă  nu        Alţi  mulţî  au  tarea  credinţă,  că   punerei  lor  îşi  reservă  dreptul  de  a  reveni
                                                                                     a
             încă o schimbare desevîrşită de orien­       Regele,  care,  4i°  ©4    dat  nunas-  în  plen.  Foile  ungurescl  avisate  de  Paz-           „Conferind  Majestăţei  Yostre  aceste
                                                                                                                                                     nobile  insemne  de  bravură  militară,  strig,
             tare  politică,  der  cel  puţin  o  recire  r6se  dove4î  de  tact,  va  sci  să  se  mandy  &  Comp.  alarmâză  pe  Unguri  cu
             a  României  laţă  de  tripla  alianţă,  potrivescă  simţămintelor  naţiunei,              acâstă  păşire  a  Românilor  şi  îi  conjură  să   împreună  cu  cavalerii  mei,  membri  ai  con­
             caro  pare  a  fi  jertfit  cu  desevîrşire  care l’a pus în capul ei.                    mârgă  cât  de  mulţi  la  Lisabona,  ca  „să   siliului  ordinului:  Dumnecleu  să  ocrotescă
             tote interesele românescî.                        Etă,  D-le  Redactor,  în  trăsuri      respingă atacul Valahilor. 44                 pe  Majestatea  Sa  Carol  I,  Regele  Ro­
                                                                                                                                                           44
                  Trebue  ee  ve  mărturisesc  îuse,  generale  vederile  şi  părerile,  ce  pre­                                                    mâniei .
             că  lumea  de  aicî  e  forte  sceptică  în  domină  opinia  publică  dela  noi  în                                                           Regele  Carol  primind  ordinul,
             astă  privinţă  şi  dă  un  alt  înţeles  şi  mod  real,  deşi  nu  tot-odată  şi  ofi­           Toasturile dela Sinaia.               imbrăţişeză  pe  principele,  şi  răs­
             un  alt  cuvânt  visitei  Regelui  la  Pe­   cial.                                              Dăm după  „Monitorul Oficial“ de        punde :
            tersburg.                                                                                   Duminecă  cuvântările,  pe  cari  le-au            „Sunt  adânc  mişcat  de  cuvintele  mă-
                  Pe  când  guvernul  rusesc  pare                                                      rostit  la  prân4ul  dela  Sinaia  Regele    gulitâre,  ce  Alteţa  Vostră  Regală  ’mi-a
             a  voi  se  dea  acestei  visite  nu  numai            Situaţia în Austria.                Carol  şi  prinţul  Ferdinand  al  Bul­      adresat,  precum  şi  de  amabila  ei  atenţiune,
                                                                         *
             caracterul  unei  simple  curtenii,  ci           Am  amintit,  că  ministru-preşedinte    gariei.                                      de  a-mi  remite  încunjurat  de  vitejii  săi
            întru  c-ât-va  şi  al  unei  apropieri  în­  Tfmn  a  pus  la  cale  aşa  numitele  conferenţe   Regele  Carol  închinând  un  pa       ofiţeri,  carî,  distins  în  resbel,  ordinul  său
            tre  cele  doue  popdre,  atât  prin  rea­    de  împăcare  între  Cehi  şi  Germani.  Seim,
                                                                                                        har, roste8ce următorul toast:               militar.
             mintirea  frăţiei  de  arme  din  timpul  că  cu  bărbaţii  de  încredere  ai  Cehilor  a                                                     „II  primesc  cu  atât  mai  mare  recu-
                                                                                                             „Mulţumesc  Alteţei  Vostre  Regale  din
            campaniei  dela  1877,  cât  şi  printr’o  ţinut  deja  o  conferenţâ,  în  care  contele                                                noscinţă  şi  satisfacţiune,  cu  cât  văd  în
                                                                                                       totă  inima  pentru  a  doua  sa  visită,  care
            atitudine  mai  binevoitdre  decât  pană  Thun  li-a  presentat  în  liniamente  generale                                                acesta  o  nouă  dovadă  a  prieteniei  ce  Al­
             acum  faţă  de  limba  română  în  Ba­       un  proiect  de  lege  asupra  regulării  ces-   ne  umple  de  o  satisfacţiune  cu  atât  mai   teţa  Vostră  Regală  are  pentru  mine  şi  o
                                                                                                       mare,  că  avem  bucuria  a  saluta  astă-dată
             sarabia,  —  dovedind  ast-fel,  că  pare  siunei  limbilor.  După  cum  s’a  afirmat  la                                               legătură  preţiosă  cu  tînăra  sa  armată,  pen­
             a  înţelege  ceea-ce  Maghiarii  nici­       timpul  său,  Cehii  nu  s’au  arătat  străini  faţă   în România pe Principesa Maria Luisa.  tru  a  cărei  desvoltare  fac  urările  cele
                                                                                                             „Presenţa   Alteţelor   Vostre   Regale
             odată  n’au  înţeles,  că  o  apropiere  de  acest  proiect,  cu  tote-că  organul  lor  „Na-                                           mai vii.
                                                                                                       este  o  nouă  dovadă  de  bunele  raporturi,
                                                                      u
             de  România  trebue  se  tragă  în  mod  rodni  Listy   profeţise  într’un  articol,  că                                                      „Acestă  decoraţiune  ’mî  va  aduce  tot-
                                                                                                       carî  există  atât  de  norocos  între  statele
            firesc  după  sine  o  îmbunătăţire  a  acâstă  cestiune  recere  încă  mult  timp  pănă                                                 de-odată  aminte  frumosa  epocă,  când  ar­
                                                                                                       nostre.
            sortei  fraţilor  noştri  de  sânge  —  va ajunge la o definitivă resolvare.                                                             mata  mea  a  combătut  victorios  pe  câmpu­
            la  noi,  din  contră,  cei  mai  mulţi            Intr’aceea,  se  svonise  prin  diare,  că    „In  speranţa,  că  aceste  raporturi  se   rile  de  bătălie  alăturea  cu  viteza  armată
             cred,  că  mergerea  lui  Carol  I  la       contele  Thun,  abătendu-se  dela  proiectele   vor  consolida  încă  p*ai  mult,  fac  urările   rusâscă,  pentru  a  constitui  Bulgaria  şi  a
             Petersburg,     departe    de-a    fi   un   lui  Badeni  şi  Gautseh,  intenţionâză  a  in­  cele  mai  vii  pentru  fericirea  Alteţei  Yos­  cuceri independenţa României.
            act  de  independenţă  faţă  de  tripla       troduce  în  loc  de  trei,  cinci  cercuri  de   tre  Regale  şi  a  Augustei  Sale  familii,  pre­  „Mulţumind  încă  odată  Alteţei  Vostre
            alianţă,  făcut  sponte  sua,  e  din  con­   limbă,  precum  şi  instituţia  tâlmaciului.   cum şi pentru prosperitatea ţărei Sale.     Regale  pentru  semnele  de  simpatie  ce  ’mi
            tră  în  legătură  cu  apropierea,  care      Soirea acâsta se desminte.                         „Ridic  paharul  meu  în  sănătatea  AA.   dă,  o  rog  să  crâdă  în  simţămintele  mele
            a  devenit  mai  intimă  în  aceste  din                                                   LL.  RR.  Principele  şi  Principesa  Bul­
                                                               Important  e  acum,  că  conducătorii   gariei .                                      cele  mai  amicale  şi  în  viul  interes,  ce  port
                                                                                                             u
            urmă  vremuri  între  Berlin  şi  Peters­
                                                          partidelor  germane  din  oposiţiă  s’au  îutru-                                           Bulgariei, Principelui ei şi armatei sale .
                                                                                                                                                                                         44
            burg.  In  cercurile  bine  informate  se                                                        Toastul  este  primit  cu  urale,
                                                          nit  Sâmbătă  în  Yiena  într’o  conferenţă                                                      Ambele  cuvântări  au  fost  salu­
            asigură  chiar,  că  pentru  a  nu  se  lăsa                                               âr  musica  întoneză  imnul  naţional
                                                          pentru  a  decide  asupra  invitării  contelui                                             tate  de  ofiţerii  de  faţă  prin  urale
            nici  o  îndoâlă  în  privinţa  caracteru­                                                 bulgar.
            lui  acestei  călătorii,  se  negocieză  o    Thun  de  a  începe  pertractări  cu  Germanii     Principele  Bulgariei,  mulţumind,      căldurdse.
                                                          din  Boemia  asupra  cestiunei  limbei.  Trac-
            întărcere  a  regelui  României  prin                                                      răspunse cu următorea cuvântare:
                                                          tările  acestea,  după  cum  este  sciut,  n’au
            Berlin  cu  o  visită  la  împăratul  Ger­    valore obligătore.                                 „Mulţumesc  Majestăţei  Yostre  pen­            Revistă externă.
            maniei.                                            Conferenţâ   partidelor   germane   s’a   tru  bine-voitorele  şi  graţiosele  Sale  cu­
                  Ceea-ce  dă  credit  acestor  pă­                                                    vinte .                                            Afacerea  Dreyfus.  In  şedinţa  dela
                                                          început  Sâmbătă  la  11  a.  m.  şi  a  ţinut
            reri,  e  credinţa  din  ce  în  ce  mai  lă­                                                    „Pentru  mine  este  o  dulce  satisfac­  7  1.  c.  a  camerei  din  Paris  deputatul  anti­
                                                          pănă  la  1  oră  d.  a.  După  o  scurtă  pausă
            ţită,  deşi  pană  acum  încă  aprăpe         ea  s’a  continuat  dela  3  pănă  la  b /   când   ţiune  de  a  mă  regăsi  pe  lângă  Majestatea   semit  Castelin  a  interpelat  guvernul  în  a-
                                                                                             l
            nemanifestată  în  public,  că  regele                                             v       Vostră, după un an abia contenit.             facerea  Dreyfus.  El  declara,  ca  în  cestiunea
            T)arol  urmăză  o  politică  înainte  de      s’a  întrerupt.  Asupra  conferenţei  s’a  pu­     „Bucuria  mea  este  cu  atât  mai  mare,   acâsta  ar  dori  ca  interpelarea  lui  să  fiă
                                                          blicat  un  comunicat  oficios,  în  care  se  cfi e>
                                                                                                   c
            tote şi cu orî-ce preţ germană.                                                            cu  cât  mă  regăsesc  aci  împreună  cu  prin­  cea  din  urmă,  er  guvernul  să  dea  lămuriri,
                                                          că consultările se vor continua.
                  La  întărirea  acestei  credinţe  la         Se  susţine  însă,  că  comunicatul  acesta   cipesa  soţia  mea,  pe  care  nu  putusem,  spre   cari  să  linişteseă  pe  patrioţi.  Ministrul  de
            fărte  mulţi  a  contribuit  într’o  mă­      nu  desvelesce  starea  reală  a  lucrurilor.  Din   marea-mea  părere  de  rău,  să  o  presint  M.   răsboifi  Cavaignac  răspunse  declarând,  că
            sură  mare  visita  dela  Peşta,  care                                                     S. Reginei în anul trecut.                    cel  dintâih  gând  al  noului  cabinet  a  fost
                                                          potrivă  se  afirmă,  că  adevăratul  resultat
            n’a putut fi înţelesă de lumea de                                                                „Mulţumind  Majestăţei  Vostre,  care’mi   de-a  căuta  un  mod  prin  care  să  se  pună
                                                          al  consultărilor  ar  fi,  că  partidele  germane                                         capăt  agitaţiunei  în  ţâră  asupra  acestei
                                                                                                       procură  din  nou  prilejul  să-i  afirm  senti­
                                                          n’au  primit  invitarea  contelui  Thun,  deoreoe                                          odiose  afaceri.  Guvernul  e  de  părere,  că
                                                          dela  amânarea  „Reichsrathului   guvernul  a   mentele  mele  de  amiciţie,  şi  bucurându-mă,   pe  cât  îi  este  posibil,  trebue  să  comu­
                                                                                        44
            scurtă  Sâuzeana,  căci  e  de  ajuns  pentru  luat  în  diferite  rânduri  nisce  măsuri,  cari   că  relaţiunile  nostre  de  vecinătate  permit,
                                                                                                                                                     nice  camerei  şi  ţării  deplinul  adevăr.  Primul
            scopul, ce ne am propus.                      vatămă  adenc  pe  Germani,  între  cari  mă­  odată  mai  mult,  înfrăţirea  ambelor  popore
                                                                                                       în  personele  nostre,  ridic  paharul  meu  în   tribunal  militar  a  judecat  după  conscienţa
                  In  explicarea  cuvântului  Sânzeana  suri  este  de  remarcat  aceea,  care  a  făcut,                                            lui  nepreocupat.  In  locul  lui  Dreyfus  au
            aceeaşi  greşalâ  de  metod  ca  şi  A.  Den-  ca  Corona  să  refuse  sancţionarea  acelui   sănătatea  Casei  Regale  a  României  şi   voit  să  pună  alt  ofiţer,  care  să  sufere  pen­
            suşianu  a  oomis’o  Philipide  (Principii),  când  proiect  primit  cu  unanimitate  în  dieta  pro­  pentru  propăşirea  şi  mărirea  naţiunei  ro­  tru  el  acele  pedepse  disciplinare,  pe  cari
            vrea  să  stabilâscâ  ca  prototip  pe  latinescul  vincială  a  Austriei  de  jos,  prin  care  se   mâne .                             Dreyfus  le-a  meritat.  Membrii  tribunalului
                                                                                                             Hurrah!“
            „semidivina .  Lucrul  naibei  e  şi  aici,  că  cerea,  ca  limba  de  propunere  obligătore                                            de-al  doilea  au  votat  de-asemenea  conscien-
                       44
            adjectivul  semidivinus  în  întrâga  literatură  în  tote  şcolele  din  Austria  de  jos  să  fiă   Cuvântarea, este primită cu urale   ţios.  Lui  nu  i-s’au  putut  dovedi  crimele  de
            classică  obvine  numai  de  2  ori,  şi  anume  esclusiv limba germană.                   căldurâse,  er  musica  întonâ  imnul         cari  era  acusat  al  doilea  ofiţer  şi  cari  chiar
            în  corespondenţa  rhetorului  Fronto;  e  evi­    Se  mai  afirmă,  că  resultatul  acesta  al   regal român.                           de  s’ar  fi  putut  dovedi,  ele  n’ar  fi  docu­
            dent  deci,  că  composiţiunea  semidivinus  e  consultărilor  ar  fi  fost  comunicat  îndată   Joi,  25  Iunie,  la  ârele  11  */   din   mentat  absolut  de  loc  nevinovăţia  lui
                                                                                                                                             2
            fabricaţiune  proprie  a  lui  Fronto,  şi  aşa  cu  contelui  Thun  şi  că  în  Yiena  s’a  ţinut  în  44  a  avut  loc  la  Castel  remiterea   Dreyfus.  Guvernul  va  sci  să  apere  decisiu-
            totul  străină  poporului.  Şi  mie  mi-se  pare,  urma  acesta  un  consiliu  de  miniştri,  la  ordinului  „Pentru  Bravură   Regelui   nea  membrilor  tribunalului  militar,  el  este
                                                                                                                                       44
            că  protopărintele  neamului  nostru  n’a  fost  care  a  luat  parte  şi  ministrul  de  comerciG   Carol  încunjurat  de  casa  sa  militară,   dator a vărsa deplină lumină asupra afacerii,
            africanul  Fronto,  ci  plebea  romană,  care  nici  Bărnreither,  bărbatul  de  încredere  al  mari­  din  partea  principelui  Ferdinand  al
                                                                                                                                                     fără  de-a  asigura  respectul  faţă  de  armată
            idee  n’avea  de  formaţiuni  ca  semidivina.  lor proprietari germani consitituţionali.   Bulgariei,  în  capul  unei  deputaţiunî      prin  măsuri  represive.  Armata,  care  ţine
            Philipide  pornesce  din  formele  dialectale                                              compusă  din  generalul  Nicolaiew,
                                                               Conferenţei  partidelor  germane  i-se                                                în  respect  supremaţia  puterii  cetăţenescl,
            Simeeana  şi  Simizeam,  şi  mai  ales  de  a-   dă  din  tote  părţile  mare  însemnătate  Dela   colonelul  Vinorow  şi  colonelul  Mar-   n’are  nevoie  de  a-se  tupila  după  conside-
            câsta  din  urmă  s’a  lăsat  sedus  în  explica­                                          kow,  cavaleri  şi  membri  ai  consiliu­
                                                          desbaterile  şi  resultatul  ei  atârnă  adi  ma­                                          raţiuni  de  ordinea  binelui  public.  Guvernul
            rea  sa.  Simzeana  (cu  i)  să  esplică  ca  şi                                           lui acestui ordin.
                                                          rea  întrebare,  că  îi  va  succede  ori  nu  con­                                        are  dovecţl  necontestabile  despre  vinovăţia  lui
            Simpetru,  Simedru  (Cihac.  Dict.  etc.  II  pg.                                                Prinţul  Ferdinand,  în  momen­
                                                          telui  Thun  a  face,  ca  parlamentul  să  fiă                                            Dreyfus.  (Aplause  în  tote  părţile).  Dâeâ  n’ar
            33);  âr  al  2-lea  i  în  forma  Simizeana  —   capabil  de  acţiune  la  tomnă?  Dâcă  parti­  tul  remiterei,  a  pronunţat  următâ-   avâ  acestă  garanţiă,  atunci  nici  un  fel  de
            decă  în  adevăr  esistă  —  e  seu  epentetic,                                            rea cuvântare:
                                                          dele  germane  vor  decide  —  pe  cum  se                                                 considerare  faţă  de  binele  public  nu  l’ar
            seu  s’a  născut  de  dragul  ritmului  în  com-
                                                          afirmă  —  a  nu  primi  invitarea  contelui         „Sire,                                putâ  îndupleca,  de-a  ţinâ  în  exil  pe-un  om
            binaţiunea: Ileana Simi-zeana.
                                                         Thun,  atunci  tote  sforţările  guvernului  se     „Acum  21  de  ani,  armata  română  lua  nevinovat.  Guvernul,  luând  putere  din  drep­
                                             (Va urma.)   vor  nimici  de  obstinata  resistenţă  a  Ger­  parte  la  acel  resbel  memorabil,  care  a  fă­  tatea  causei,  pe  care  o  apără,  nu  va  per­
                                                         manilor  şi  contelui  Thun  nu-i  va  mai  ră­  cut din Bulgaria o ţâră liberă.            mite, ca interesele naţiunei să fiă atacate;
   1   2   3   4   5   6   7