Page 7 - 1898-07

Nr. 143 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

JTi-va pace? Tău, Roşia de Secaş, Ţapu, Şoroştin, Broş- pănă la 10 ore la cassarul Iuliu Albini. încetat. Atitudinea trupelor ndstre
tenl. — Din cercul pretoriul al Diorei de e) Concertul. începutul precis la 8 6re este admirabilă; am avut pierderi
In eestiunea păcei seu a răsboiului
Mureş: Ouciu, Orosia, Petrilaca, Ciuciu, sâra, âr după concert joc. neînsemnate.
părerile divergeză la Madrid. In cercurile
Găbud, Gheja, Oopandul de Murăş, Bote­
militare se c}ice, că armata spaniolă din Zlatna, la 6 Iulie 1898.
zul, Oecălaca, Aţintişul, Gâmbuţ, Heria,
Cuba este până acum neatinsă şi răsboiul Comitetul aranjator.
Nandra, Bichiş, Iştiuaza, Ozd, Sân-Iacob,
trebue continuat chiar şi atunci, dâcă San­
Oăptălan, Noşlac, Uiora, Micoşlaca, Oisteiul N o u a b o n a m e n t
tiago ar căde în manile Americanilor. Se In Vasas-Sântiâna se va arangia o pe­
unguresc, Ciunga, Fărău, Herepea, Sân- la
susţine, că ministrul de râsboiă a primit o
Benedic, Medveşul, Şilea maghiară, Alecuş, trecere de vară în favorul bisericei gr. cat.
telegramă dela generalul Blanco, în care de-acolo, la 31 Iulie n. c. în arena grădi- Gazeta Transilvaniei
acesta declară, că armata spaniolă din Spâlnaca, Silivaşul românesc, Turdaşul ro­ nei paroch., eventual sub scut sigur. Intra­
mânesc, Murăs-Uidra-Ocna. — fim cercul Cu 1 Iulie st. v. 1898
Cuba şi voluntarii doresc continuarea rSs­ rea: de personă 1 fi., în familiă 80 cr. în­
pretorial al Hususeului: Petrisat, Iclod, Sân- s’a deschis nou abonament, la care
boiului, £iind-că pe uscat vor raporta
cel, Pănade, Spini, Bia, Valea Sasului, Sân- ceputul la 5 ore p. m. Invităm pe toţi amicii şi sprijini­
victorii.
Miclăuş, Şona, Bălcaciu, Jidvei, Căpâlna, Pentru comitet: Iuliu Dragoş. preşe­ torii fâiei ndstre.
Din Madrid se anunţă, că eestiunea
Sântă-Mărie, Vesăuş, Tătârlaua, Crăciune- dinte ; loan Godolean, casar; Nicolae Tine,
păcii dă acolo de mari piedeci. Guvernul Preţul a b o n a m e n t u l u i :
lul de sus, Făget, Ohesler, Tăuni, Proştea secretar; Andreii! Olteanu, controlor. Supra-
nu-şl află capul, n’ar vre bucuros sS iniţieze Pentru Austro-Ungaria:
mare şi Proştea mică, Micăsasa, Lunca, Lo- solvirile se primesc cu mulţămită şi se vor
tractărl cu America înainte de ce armele pe -U.XL an, . . . . . . . 3.2 £L-
droman, Hususău, Glogoveţ chita în qjiare.
spaniole şi-ar încerca înc’odată norocul în pe şese 1-u.n.î .............................. © £L.
Cuba pe uscat, unde Americanii sunt in­ B 1 a ş i ft, din şedinţa comitetului ţi­ Comitetul va fi cu mulţămită, dâcă cei pe trei lună ...................................... 3 £L
feriori forţelor spaniole. nută la 7 Iulie 1898. invitaţi vor chema pe prietinii şi cunos­ Pentru România si străinătate:
cuţii lor.
loan German, Aurel C. Domşa, pe -u.n. a,n -3=0 franci
Cervera şi soţi.
director. secretar. Familiile sunt avisate la provisiunea pe şese 1-u.ni................................ 20 ,,
Din Washington se anunţă, că admi- proprie. Pentru cuartire şi beuturl se va pe trei 1-u.nî ................................ 3.0 „
ralul Cervera şi alţi 622 de captivi au so­ îngriji comitetul arangiator. Abonarea se pote face mai uşor
Adunarea generală a „Asociaţiunei
sit pe o corabiă americană în Portsmouth prin mandate poştale.
pentru literatura română şi cultura poporului
(Statul Virginia). Ofiţerii sunt lăsaţi liberi Administrafiunea
u
român din despărţământul Colialm, se va L i t e r a t i a r ' ă »
sub cuvântul de onore, că nu vor deşerta. „Gazetei Transilvaniei".
ţine în anul acesta în comuna Homorod la
Cervera va fi internat mai târdiu în Anna- A apărut de curând în Iaşi, tipogra­
1 August st. n. a. c. la 2 ore p. m. în sala u
jpolis, unde va sta câte-Ya săptămâni, apoi fia „Dacia , sub titlul „Scrutare“ o aspră /■VVVYVVVVYVVVVVVVVVYYyVVVYYVYVVV
şcolei române gr. cat.
va fi lăsat liber, dâcă va declara pe cu­ dâr meritată critică-recensiune asupra aşa
La adunarea acesta se învită cu totă u Am ondre a aduce la eunos-
vântul lui de onore, că nu va părăsi Ame­ numitului „Dicţionar universal românesc
onorea membrii Asociaţiunei, precum şi toţi cinţa onoratului public, că mi-arn
rica. Cervera a declarat următorele unui al lui Şăineanu, de V. Săghinescu. Precum
binevoitorii acestei corporaţiunî. se scie, prima recensiune, dâr într’un ton deschis în Braşov, Tergul grâului
corespondent american: „Escadra mea a
P r o g r a m a : 1) La 2 ore p. m. des­
fost cea mai eminentă din câte a avut cu mult mai blând, a scris’o binecunoscutul Nr. 5 (casele bisericei românesc! gr.
chiderea adunării prin directorul despărţ.
Spania vr’odată. Soldaţii mei au fost cei filo-român, savantul profesor Dr. Urban or.) atelierul meu de dentist.
2) Raportul despre activitatea comitetului
mai viteji din câţi şi-au versat sângele lor Jarnick. B r a ş o v , în 11 Iulie 1898.
dela ultima adunarea generală. 3) Raportul *
pentru Spania. Ei n’au fost învinşi, decât Dr. Univ. Med.
cassarului. 4) Alegerea unei comisiunl pen­
de puterea covârşitore". Cervera sufere Cu încheierea anului şcolastic 1897 — 98, Eugeniu Tiltscher,
tru înscrierea de membrii noi şi încasarea
acum de un acces de friguri. El e forte cei doi directori ai şcolelor române (gim-
tacselor. 6) Eventuale disertaţiunl. 6) Sta- dentist.
bine tractat de Americani. nasiu şi comerciale) din loc publică fiăcare
torirea bugetului pe an. viitor. 7) Alegerea
câte un interesant şi bogat Anuar (al
Situaţiunea Americanilor la Santiago. a doi delegaţi la adunarea generală a Aso­
XXXIV), asupra cărora vom reveni mai D I V E R S E .
ciaţiunei. 8) Curente. -9) Alegerea unei co­
După cele mai nouă soiri, situaţiunea pe larg. In anul acesta despărţindu-se de­
misiunl pentru verificarea protocolului. 10) Consum de chibrite. Intre tote statele
Americanilor tot nu e aşa de favorabilă, finitiv scolele comerciale de gimnasiu, di­
precum s’a tot scris pănă acum. Trupele încheierea adunărei. rectorul şcolelor comerciale îşi publică anua­ pământului în privinţa consumului de chi­
de pe uscat ale Americanilor au avut să Din şedinţa comitetului despărţămân­ rul său independent de al gimnasiului, deci brite, locul de frunte, ca în alte multe, îl
sufere simţitore pierderi nu numai din tului C o h a l m al Asociaţiunei ţinută la 24 acesta este primul anuar special al comer­ ocupă tot Anglia, unde în termin mediu
partea ghiulelelor spaniole, ci şi din causa Iunie 1898. cialelor române din Braşov. pe fiă-care cap cad opt bucăţi pe cjb de
unde urmâză, că consumaţia anuală în în-
ploilor torenţiale şi a lipsei da provisiune. Nicolau I). Mirceă, loan Bănuţiu, *
Corespondentul lui „New-York Herald seria director desp. notar. A apărut în ediţiune separată studiul trâgă Englitera se ridică la 117 miliarde
u
mai de unădî, că împrejurările sunt de ast­ chibrite. In Belgia cad dilnic pe personă
d-lui Dr. I. Urban Jarnilc, întitulat „Con-
fel de natură, că o catastrofă pentru Ame­ tribuire la fraseologia verbului „dare“ în 7, în Francia 5, er în Austro-Ungaria 4
ricani e fârte probabilă Situaţiunea de Producţiuni şi petreceri. bucăţi. Una din cele mai mari fabrici de
românesce. Distinsul profesor prin studiul chibrite e astă4l în Austria. In acâsta se
atunci nu s’a mai ameliorat pentru Ame­ Serbări în Zlatna. Inteliginţa română
de faţă a făcut un deosebit serviciu lexi­ utilisâză anual 10.000 kg. fosfor, din cari
ricani. Spaniolii din contră au primit nouă din Zlatna şi jur, învită la concertul îm­
cografici române. se pregătesc nu mai puţin de 25 miliarde
trupe şi muniţiunl, er din oraş au alungat preunat cu dans, ce să va ţine cu ocasiunea
chibrite. Numai pentru fabricarea cutiilor
vr’o 16 mii de locuitori, mare parte străini, adunărei generale a despărţământului XIII
cari toţi au cădut pe capul Americanilor. Abrud, al Asociaţiunei pentru literatura S C I R l U L T I M E . se consumă anual 160,000 kg. lemn fin.
Ba ce e mai mult, după un raport al ge­ română şi cultura poporului român, în fa­ Fabrica esperimentâză acum cu inventarea
Viena, 12 Iulie. Precum se vor- unei nouă specii de chibrite, cari vor pro­
neralului american Shafter, au luat deja vorul bisericilor române din loc, sub con­
fcesce, confereuţa şefilor partidelor duce un miros cât se pote de plăcut, spre
ofensiva. Americanii afară de climă vor ducerea spect. domn Iacoh Mureşianu profe­
ave să mai lupte şi cu puternicile forti- sor de musică din Blaşiă, cu concursul mai oposiţiunei germane a respins, în şe­ care scop se va întrebuinţa o soluţiune de
ficaţiunl ale portului, aşa că chiar în caşul, multor membri din corul său, Duminecă dinţa sa de astăcjî, principiile pentru camfor şi răşină.
regularea cestiunei de limbă, co­
că Spaniolii ar fi constrînşl la capitulaţiune în 17/5 Iulie n. a. c. în pavilonul de vară
prin fome seu lipsa de muniţiune, totuşi al ospătăriei comunale din Zlatna. Preţul municate de guvern, ca neaecep- fplP" Domnii abonenţl, cari încă
mult sânge se va mai vărsa pănă-ee va fi întrărei de personă 1 fi., de familie 2 fi. tabile pentru Germani. nu si-au reînoit abonamentul, s8
cuprins oraşul. începutul, precis la 8 ore sâra. Ofertele ftladrid, 12 Iulie. Întreg ministeriul binevoi<$scă a-1 reînoi ne amânat,
marinimose se primesc cu mulţumită şi a dimisionat. Causa sunt neînţelegerile
C o n v o c ă r i . se vor cuita pe cale cliai'istică.. Comitetul ivite între membrii cabinetului în ca s6 nu li-se întrerupă regulata
se va îngriji numai pentru încuartirarea eestiunea resboiului şi a păcii. Se espedare a diarului.
Adunarea cercuală ordinară a despăr­
acelora, cari pănă în 15 Iulie se vor in­ afirmă, că Sagasta a recomandat Administraţiunea
ţământului XI (Blaşiă) al „Asociaţiunei pen­
sinua prea on. domn Iuliu M. Montani, âr reginei-regente formarea unui ca­ „Gazetei Transilvaniei .
44
tru literatura română şi cultura poporului
ospătarul din localul petrecerei va presta binet, în care majoritatea s’o re-
român“, se convocă pe ch de 31 Iulie
ua
viptuale şi beuturl cu pi’eţuii moderate. presente elementul militar. Regina-
n. a. o. în Vesa la orele 10 / cu următo­ Programa concertului se va distribui la regentă a cerut timp de cugetare, Proprietar: SBr. JLnreî Mureşianu.
l
2
rul p r o g r a m :
cassă. er pană atunci a refusat de-ocam- Redactor responsailil: Greg'orin Mal®r.
1) Deschiderea adunării. 2) Raportul Programa festivităţilor, ce se vor a- dată primirea dimisiei.
subcomitetului. 3) Alegerea a trei comi- ranja cu ocasiunea adunărei generale a
fsladrid, 12 Iulie. Guvernul Sta- CE3E3E3SE30CE3E3E3E3E3E8>OCE3E3E3E£SMH3E3£a3E3E3a
siunl: pentru censurarea raportului, înscrie­ despărţământului XIII Abrud al Asocia­
rea de membrii noi şi premiarea lucrurilor ţiunei pentru literatura rom. şi cultura po­ telor-Unite pune următorele condiţii Medic român în Karlsbad.
de mână ţărănescl espuse. 4) Disertaţiune. porului român, în 17/5 Iulie a. c. în opidul de pace: Cedarea insulelor Cuba, Medic aniversai
5) Defigerea locului pentru adunarea gene­ Zlatna: I. Sâmbătă în 16 Iulie a) Primirea Portorico şi a uDui port din insu­
rală proximă. 6) Alegerea a doi delegaţi ospeţilor la tren; h) întâmpinarea concer­ lele Canare; 1,200,000 franci des­ Dr. ITicolae Comşa.
la adunarea generală dela Beiuş. 7) Propu­ tanţilor la gara din Feneş; c) Sera de cu- păgubire de resboiu şi cedarea in­
neri. 8) Alegerea comitetului pe un period noscinţă în pavilonul de vară al ospătăriei sulelor Filipine, ca chezăşie pănă la K AR LSR A D,
nou de 3 ani. 9) închiderea adunării. opidane. plata indemnităţii de resboiu. Aceste Woinhnus, Spruilelgasse.
condiţii nu pot fi primite de Spania.
La acestă adunare, care se va ţine II. Duminecă în 17 Iulie a) Primirea ®B£3£3£BE3ES>g3£3£3SE3£3aoq3£3E3E3c3E»<3E3E3£3E3E3EHI
in pavilionul grădinii Oomşa se învită toţi comitetului despărţământului; 6) Serviciul Fvladrid, 12 Iulie. Generalul Blanco
membrii Asociaţiunii şi toţi cei ce doresc divin în biserica gr. or. dela 8—9, âr în telegrafeză următbrele din Havanna:
progresul poporului român. cea gr. cat. dela 9—10 ore, unde corul, sub De orece pretensiunea inimicului de
Spre orientare însemnăm aci, că de conducerea spect. domn Iacob Mureşianu, a evacua Santiago de Cuba a fost Dr. Sterie U. Ciurcu.
acest despărţământ se ţin următorele co­ va esecuta cântările liturgice, c) După ser­ refusată, el a început bombardarea IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
mune: fim cercul pretoriul al Blaşiului: Mi­ viciul divin şedinţa adunărei generale a oraşului. Trupele spaniole şi-au ţinut Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
halţ, Obregea, Bucerdea-grânosă, Cisteiul- despărţământului, în pavilonul de vară al posiţiile. Inimicul a părăsit şanţu­ specialişti dela facultatea de medicină
român, Crăciuuel, Blaşiă, Ciufud, Tiur, Yeza, ospătăriei opidane. d) Banchet la 2 ore rile de apărare dela Sanjuan. Tot­ din Viena.
Mănârade, Lupu, Spătac, Oenade, Cergăul p. m. în localul adunărei. Doritorii de-a odată şi flota americană a bombar­
mic, Oergăul-mare, Beşinău, Ohaba, OolibI, participa la banchet au de a-se insinua dat. La 7 bre săra bombardarea a