Page 9 - 1898-07

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare di.
Administratiunsa şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
urmăWrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
■ax. Augenfold 1 Emerlch Lesner, afară şi la d-nii coleotorl.
Helnrich Sohalek. Rudolf Moaşe. Atonamentnl pentrn Braşov
A. Oppollks Nachf. Anton Oppolik.
InBudapesta: A.V. Qoldber- AdmmMrafiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. InHara- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg; Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colini 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6' fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inscrţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 144. Braşov, Vineri 3 (15) Iulie. 1898.

Proiect de tarif autonom ungar. situaţia creată prin proiectul de ta­ Austriei, ceva, ce nu doresc nici blicat în timpul din urmă de un
rif vamal autonom unguresc se se chiar partidele estreme din dieta anumit E. Egan, fost funcţionar în
Seim, că guvernul BaDffy a lan­ continue disputele încordate între ungară; căci ele sciu prea bine, că ministeriul de interne. Broşura fiind
sat in timpul din urma un proiect Nemţi şi Unguri pe acest teren. Austria prin Introducerea de pre­ interesantă şi din punct de vedere
de tarif autonom vamal unguresc. Numai înainte cu câte-va mii pe export are mijlocul de a pa- românesc, vom reveni asupra ei. De
Scopul ia fost de-a face o pre­ deputatul progresist german Dr. Le* ralisa taxele de răsboiu vamal un­ astă-dată dăm în traducere reflexiu-
siune asupra Austriacilor, 6r mai cber, cunoscut ca unul din coi mai guresc! şi că tot odată are putinţă nile, ce le face apologetul sas asu­
ales asupra Germanilor şi Boemilor, aprigi părtinitori ai revisuirei pactu­ de-a sugruma exportul agrar unguresc pra maghiarisării prin corupţiune.
vrend se arate astfel, că guvernul lui cu Ungaria, a vorbit într’o adu­ care trebue să trăcă prin Austria. NicăirI nâmul sufletelor vândute, al
unguresc e decis, că decă cum-va nare mare din Bielitz despre pactul Afară de acesta mai tăte taxele va­ mercenarilor, linguşitorilor, părăsiţilor, re­
nu va pute încheia pactul cu Aus­ cu Ungaria şi despre despărţirea va­ male pe articole industriale sunt le­ negaţilor şi apostaţilor nu e desmierdat cu
tria într’un chip s6u altul, se pro- mală, ce o pregătesce guvernul un­ gate pănă la finea anului 1903 prin atâta grijă şi nu e educat atât de sistematic
cădă la despărţirea economică între guresc. tractatele comerciale cu celelalte ca în nefericita nostră patrie—dice autorul.—
cele doue state dualiste, desfiinţând Lecher, pe care „P. Lloyd" îl state şi nu se păte admite, ca gu­ Aceste lipitori prosperâză şi se întăresc nu
comuniunea vamală dintre ele. numesce ironic „ventrilocul", recu- vernul comun să iniţieze tractărî cu atât prin adoraţiunea personelor singura­
Publicarea prea timpună — se ndsce, că pentru industria austriacă aceste state, pentru-ca Ungaria să tice, cât prin cel mai iesuitic cult idolesc
(ţice, că în urma unei indiscreţiunî este de-o valdre deosebită a-şl păs­ potă porni răsboiu vamal în contra al ideii de stat maghiar, ce planâză adî
— a amintitului proiect de tarif va­ tra pieţa ungară, der, (jice, abstră- Austriei. Asemenea nu se păte crede, asupra tuturora. 6r solul cel mai rodnic,
mal n’a produs în Viena nici pe de­ gend dela cvotă şi alte stipulaţiunî, că regele Ungariei va da sancţiunea pe care-1 exploateză în modul cel mai spur­
parte efectul, ce l’a aşteptat minis­ cari favorisâză Ungaria, nu trebue unei legi, prin care împăratului Aus­ cat întrâga generaţiune a acestor părăsiţi,
trul unguresc de comerciu Daniel. se se uite, că Austria în anii din triei i-se va declara răsboiu vamal. e naivitatea copilârdscâ a bietului Maghiar,
Opera acesta scâlciată a produs urmă s’a acomodat unei politice co­ Vede deci, că puşcătura de alarmă, care înzadar se mai laudă cu cei 1000 de
acolo mai mult mirare şi haz, căci merciale, care a fost dictată de in­ ce o face guvernul unguresc cu ta­ ani trăiţi pe pământul acestei ţări. Spri­
s’a vec|ut îndată, că se tracta mai teresele agrare şi în prima liniă de riful său, tradăză un praf de puşcă jinite de acâstă susceptibilitate copilărâscă
mult de-o rachetă, ce s’a slobozit interesele unguresc!. cu forte mult fum, dăr pe lângă a rassei alcătuitore de stat, — graţie că­
pentru a spăria pe cei din Austria. Prin aceea, că Ungaria faţă cu acăsta neprimejdios. reia e în stare să-şi iâsă din fire la orl-ce
Aceştia cunosc situaţia cevaşî importul de vite din România, Ser­ Ltă deci cum se judecă în Aus­ manifestare patriotică — îşi înclâştă aceste
mai bine şi ved, pănă unde p6te bia şi Bulgaria a observat o atitu­ tria noul pas făcut de guvernul un­ lipitori dinţii veninoşi în corpul poporului
merge pretinsa energiă şi hotărîre dine respingetore, aceste state au guresc cu tariful autonom pentru a maghiar, în arborele de viaţă al statului
a guvernului unguresc. Nu frica de fost constrînse la represalii, cari au căruia discutare s’a conchemat şi o ungar. Lăpădăturile din tote părţile, streini
ameninţarea cu emanciparea econo­ adus mari pagube esportului indus­ anchetă, ce se va întruni filele aces­ şi indigeni, trăesc pe contul acestei nai­
mică a Ungariei a produs prin ur­ trial din Austria. Asemănând cifrele tea în Peşta. vităţi.
mare resensul, ce s’a manifestat în esportului din timpul răsboiului va­ Cum-că chiar şi cercurile gu­ Aceste drojdii ale societăţii de adî
pressa vienesă faţă cu acesta apu­ mal cu România cu cele de acjî, se vernamentale unguresc! nu se aş- îşi schimbă numele „străin* de dragul
cătură a d lor Banffy-Daniel, ci mai vede, că în acest timp esportul aus­ tăptă la vre-o mare ispravă dela unuia „naţional* şi-şi pun în mişcare în­
mult simţul, că guvernul unguresc triac a scăcjut cu mai mult de 60 lansarea tarifului autonom, o dove- treg aparatul forţelor disponibile pentru
umblă se facă şi el printr’asta o miliăne florenî pe an. desce şi faptul, că pressa guverna­ imitarea acestei măreţe fapte; aceştia
presiune asupra Germanilor austriac!, Politica comercială nenorocită mentală este din nou forte cătrănită ajung funcţionari şi-şi fac merite pentru
ca se cedeze spre a face posibilă a monarchiei — graţie atitudinei asupra Nemţilor austriac! din causa „ideia de stat* în vre-un sătuleţ românesc
încheiarea pactului austro-ungar. guvernelor unguresc! — cjice Le­ intrasigenţei lor faţă cu propunerile seu slovac; tot ei se îmbulzesc la gazete
Este sciut, că partidele germane cher, precum şi politica de naţiona­ contelui Thun. şi resolvă problema „statului naţional* cel
au făcut cea mai mare agitaţiă, litate intolerantă a Ungariei, au Nu se putea ca situaţia se ia puţin odată pe săptămână în antrefileurl
pentru ca pactul economic cu Un­ adus statele balcanice acolo încât seu articole de fond şi aţîţă pănă la gra­
garia se fia revisuit. „Pester Loyd“ privesc în monarchiă duşmanul lor în tăte privinţele un caracter mai dul maximal sentimentul naţional al Ma­
acut pentru interesele daalistice de­
le împută şi a<j! unora, că au sădit economic şi naţional. ghiarilor veritabili; ei întemeiâză filiale
ură şi cârtă în contra Ungariei, lu­ In ce privesce tariful autonom cât îl are acjî. ale „societăţilor culturale şi naţionale*, de
crând ast-fel la distrugerea comu- vamal unguresc lansat în timpul din regulă acolo unde cultura — numai că nu
niunei economice dintre Austria şi urmă, Lecher crede, că ar fi erdre, Magliiarisarea prin corupţiune. maghiară — de mult esistă, şi unde „na­
Ungaria, spre a pregăti destrămarea dăcă i-s’ar da o pră mare importanţă. ţiunea* e representată numai de câţi-va
politică a mouarchiei, fiind-că, cjice, E vorba întrensul de ridicarea ta­ A apărut acum de curend o funcţionari de vamă, sâu finanţe. Tot ei îşi
,,numai din ruinele ei pote se ră­ xelor vamale pe productele indus­ broşură apologetică anonimă (Sibiiu) câştigă un mandat — pe ce cale e indife­
sară salutea pangermană“. triale austriace. Acesta ar însemna sub titlul „Die Siebenburger Sach- rent — şi fulgeră şi tună contra „Vienei*
E dăr lucru firesc, ca şi faţă cu răsboiul vamal pe faţă în contra sen“, ca răspuns la un pamflet pu­ şi a nepatrioticelor naţionalităţi; cu un cu-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.* plă formă dialectală, ca şi zîc, zî în loc de insistenţă, ca prototip, pe zeiţa Diana. Dâr ea prototip pe San(lu)Iohanne, âr Sâm-zeana
zic, zi. forma „zeana* din Sâm-zeana pe cale lin- pe San(ta)Deana. Poporul, care n’are con­
Miklosich, acela care a pus funda­ guistieă nu se pote explica direct din secinţă despre adevărata origine a celor 2
mentul scienţific gramaticei istorice a lim- Diana. Şi nici n’avem să ne mirăm, căci cuvinte, confundându-le, a dat nascere for­
Sânziana şi Sânzienele. bei românescl, ne spune expres, că zină ) forma latină Diana a fost mai mult o formă melor secundere Ileana Sânziana, ca dînă,
1
De derivă din „divina* şi nici decum din diana classică- literară; forma latină vulgară, din şi Sânzuene-le, ca sărbătore.
(Conson. II pg. 4); aceeaş explicare a dat’o care s’a născut direct forma românâscă Etimologisarea poporană însă mai
Nicolae Salică.
deja şi lexiconul de Buda sub cuvântul: „Zeana*, a fost Deana , care forte adese­ eclatant apare în variantele formei Cosân-
u
r
— F i n e . —
„zină* (asemenea cu i). Forma contrasă ori ne întâmpină în inscripţiunl (C. S. L. zeana. Aşa d. e:
Dificultăţi linguistiee se pare, că avem „dînus* în loc de divinus o întâlnim deja 4,3025; Orelli 1453; Inscr. Rhen. 336,339 Costinţeana sâu Costinţana*), fornapă
la explicarea părţii a doua din Sâm-zeana, la Plautus (A. Leo. Rhein. Mus. 38, 2), etc. etc. asemenea la poetul Naevius fragm. născută fără îndoială prin alăturarea la
în caşul, că admitem ca prototip pe asemenea în inscripţiunl (O. I. L. XI. 61 B.); âr inscripţiunile, precum asemenea grupul cuvântului costă, şi în adevăr Ileana
„Diana*. 4766: rei dinai etc? Deci „zină derivă din s’a accentuat, sunt de regulă reflexul gra­ Cosânzeana e Domna florilor şi a garofe-
a
Au fost unii, cari au c}is, că din lat. „dîHO* (-divina). Argumentele mitolo­ iului viu al poporului. Forma latină popo­ lor, deci a costelor şi luncilor; âr în forma
Diana a resultat românesce „dzână“, resp. gice, cari asemenea impun acâstă explicare, rană „Deana* s’a născut din „Diana* pro­ Cosinţeana sâu Cosinţana pote să se fi va-
„zână“. Aşa deja principele Dimitrie Can- e de prisos să le mai înşir. babil prin etimologisare poporană sub in- liditat înfluinţa substantivului cosiţă, căci
temir (Descripţie Moldaviae), âr în tim­ Cum vom explica deci partea a doua fluinţa substantivului „dea", care adese-orl cosiţele-i sunt de aur, şi
pul din urmă D-l Weigand (Die Aromunen din composiţiunea „Sâm-zeana*? obvine — precum vădurăm mai sus — ca florea din cosiţă-i cântă
II). Der lucrul nu stă aşa, căci dâcă „zână* Consideraţiunile mitologice — pre­ epitet al feciârei-cjeiţe Diana. şâpte împărăţii ascultă.
s’ar fi născut din „Diana*, peste tot ar tre­ cum am constatat mai sus — ne impun cu San(ta)Deana a fost aşa-dâră pro­
u
ri
bui să se pronunţe zână (deci cu î), pre­ totipul latin vulgar al formei românesc! *) Şăineanu. Basmul român 1045.
l ) La Românii din Peninsula balcanică 1024. Intre cele 2 forme esistă acelaşi ra­
u
cum Românul preste tot pronunţă câne „Sâm zeana . După cele espuse, cred, că
există şi o fotmă masculină „dzm* (zin), port, ca şi între peană şi pană, zea şi za;
din lat. cane (m) (eu â), şi nu cum-va şi asupra acestei explicaţiunî nu mai încape
care joeă acelaş rol, ca şi smeulîn basmele Cosânzeana şi Cosânzana (Philipide Princip.
„chine* (cu i). Insă să scie, că forma obici­ nostre (A. Obedenar. Texte macedo române, nici o îndoială. 138) etc.
nuită e şină (cu i), âr zînă (cu î) e o sim­ glosar). In reasumat deci forma Sănzuene are