Page 3 - 1898-07
P. 3
Nr- 142—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
el speră, că, ca mâne fiă-care Frances va şi pentru visitarea oraşului. La plecarea Opt 6mem trăsniţi. Din Cercul Sil- Tote acestea le spune Pazmandy pen
declara c’o inimă ş’un suflet, că armata, din Petersburg Regele îşi va continua dru vaniei ni-se scrie: Un cas forte trist tre- tru a ajunge la conclusiunea, la care a
care este fala şi puterea naţiunei, este tare mul spre Varşovia, unde este plănuită o bue să Vă facem cunoscut, şi anume: ErI
ţintit din capul locului, că părerea sa ar
nu numai în virtutea încrederei ţării, ci şi şedere de o di. Intorcerea în ţâră se va în 7 1. c. trecând o mare furtună peste
fi, ca d-na Romanescu să renunţe deocam
prin soliditatea faptelor sale. — Mirman a face prin Moscva şi Kiev. La Moseva Re părţile acestea, în comuna vecină locuită dată la întenţiunea d-sale.
propus, ca răspunsul lui Cavaignac să fiă gele va sta două dile şi la Kiev o (ji- Ob numai de Români, Motis, (Selagiu) mai Notăm faptul reservându-ne a reveni
w
afişat. Propunerea acâsta a fost primită cu servăm , că „Politische Correspondenz mulţi muncitori în număr de 10, ca să
zsupra atitudinei acestui cavaler şovinist,
572 contra 2 voturi. Ast-fel afacerea Dreyfus, vorbesce de călătoria la Petersburg şi a scape de grozava ploie, s’au tras sub un
care în Budapesta jocă rolul unui ocrotitor
care a agitat aşa de mult Francia, pare a Reginei României, eeea-ce după soirile ce copac mare, unde după cât-va timp au fost
al artiştilor.
fi luată prin acesta dela ordinea dilei. — avem pănă acum, nu este esact. toţi trăsniţi,; 8 au murit la moment, âr 2 la
In legătură cu acâsta amintim, că tribunalul câte-va ore. Mai toţi sunt capi de familiă.
penal poliţial din Paris a publicat la 9 1. c. Cercetare disciplinară. Fişpanul comi
sentinţa în procesul intentat de experţii con tatului Braşov a dispus să se pornâscă cer Recolta grânelor în România. Cetim N o u a b o n a m e n t
tra lui Zola şi a redactorului dela „Aurore“. cetare disciplinară în contra acelor organe in „Drapelul“ de Duminecă: Asâră a la
Zola a fost judecat la 2000 fi. amendă şi ale poliţie din loc, cari au cercat să îm- plouat din nou în Capitală. După informa- Gazeta Transilvaniei
14 dile închisore, apoi dimpreună cu re pedece cunoscutul scandal de stradă însce ţiunile, pe care le avem ploile din ultimele
dactorul dela „Aurore“ au fost obligaţi să nat de patriotica şusterime a Braşovului clile au fost aprâpe generale în totă ţâra. Cu 1 Iulie st. v. 1898
publice sentinţa în 10 cliare şi să plătâseă din incidentul dilei de 15 Martie. Primarul Aceste ploi au causat mari stricăciuni re se deschide nou abonament, la care
5000 fr. ca despăgubire şi cheltuell proce Carol Iacobi a fost provocat să aducă la coltei grâului, secarei, orzului şi ovăsului, invităm pe toţi amicii şi sprijini
suale celor trei experţi. cunoscinţă poliţiei acestă disposiţiune. Cei care este forte compromisă. Anul acesta torii fdiei ndstre.
doi acusaţî, d-l comisar L. Maximilian şi grâul promitea o recoltă forte abondentă.
Iî&sboiul. După nimicirea escadrei Pe unele locuri spicurile au câte 50 de Preţul abonamentului:
sublocotenentul W. Wiener, au apelat la
‘lui Cervera nu s’a întâmplat nimic de im bobe, pe când de ordinar fac 30—35 bobe. Pentru Austro-Ungaria:
ministrul de interne în contra acestei mă
portanţă în Cuba. Dâcă e să credem soiri Din causa ploilor însă ma,re parte din pe vua. a.m.
suri a fişpanului. Ministrul unguresc de in .............................. 13 £L.
lor, ce vin din Washiugton şi New-York, grâne au fost culcate; âr încât privesce de pe şese lvixiî .................................... S fL.
terne însă, a aprobat întru tote procedura
precum şi celor ce vin din Madrid, s’ar secerat şi treerat nici vorbă nu pâte fi, pe trei 1-u.n.î . . . . . . . f 3 L.
fişpanului şi din parte-i încă a provocat pe
părâ, că intenţia guvernului spaniol este căci bobele sunt umflate de apă. Ar tre Pentru România si străinătate:
primar să procâdă cu totă seriositatea în
de-a continua deocamdată răsboiul. Numai bui deci o căldură continuă de câte-va pe -u-rr an .................... -3=0 franci
contra celor doi acusaţî, cari nu-şî făcu
aşa ne putem esplica, că Spaniolii încep cjile, pentru-ca să se potă începe secerişul pe şese 1-u.ni......................... 20 ,,
seră decât datorinţa impusă de oficiul lor.
a-şl reconstrui forţele de apărare la San şi treeratul. In unele părţi bobele sunt pe trei 1-u.nî .......................... IO ,,
tiago. In Cuba, după însa-şî declaraţia mi Căsătoria moştenitorului de tron. O aprope pe jumătate scuturate din causa Abonarea se pot.e face mai uşor
prin mandate poştale.
nistrului preşedinte Sagasta, să află 100,000 foie vieneză primesce din Gmunden soirea, ploilor torenţiale. Agricultorii sunt forte
soldaţi spanioli. Acâstă armată pote să îm că archiducele Francisc Ferdinand, pre- descurajaţi, căci de unde sperau să reali- Âdministraţiunea
15
piedece mult încă de aci înainte năvala sumptivul moştenitor al tronului casei de seze un câştig, acum sunt ameninţaţi să „Gaxetei Transilvaniei .
Americanilor. Hobsburg, va lua în căsătoriă pe principesa piardă pănă şi sămânţa, pe care au pus’o
Soirile telegrafice din Madrid susţin, Maria Luisa, fiica părechii princiare de în pământ. Dâcă ploile nu vor înceta,
că în actualele împrejurări este imposibil Cumberland. Soirea acesta se confirmă şi agricultura nostră şi prin urmare ţâra va Concert vocal la Buşteni.
a-se încheia pacea. Trupele spaniole nu din cercurile curţii din Viena. Principesa fi espusă la pagube considerabile. Ploile
Eli în diua de sf. Petru şi Pavel
pot să părăsâscă Cuba, căci decă ar face-o Maria Luisa e de religiă anglicană, însă au profitat numai porumbului, care pănă Reuniunea rom. de cântări din Braşov, fă
acesta, atunci însă şl poporaţia insulei ar înainte de logodire va trece la religia ca acum cresce şi se desvoltă forte frumos. când o esc-ursiune la Buşteni, a dat cu
relua luptele, de temă să nu cadă sub dom tolică. Se diee, că insu-şl monarchul do- Nu se scie însă, dâcă şi el nu va ti com acest prilej şi un coucert acolo, care deşi
nia americană. resce acestă căsătoriă. promis în urma ploilor continue. c’un caracter mai mult improvisat, a avut
o reuşită frumâsă.
Interesant este un articul al „Jurna
Maghiarisarea în Maramureş. Ministrul Nouă cancelariă advccaţială. D-l ad Coristele şi coriştii în frunte cu di-
lului de St. Petersburg", care scrie: Admi-
unguresc de culte a dispus, ca în ţinutu vocat Dr. Cassiu Maniu face cunoscut, că rigentul P. Dima au plecat din Braşov erl
ralului Sampson nu i-a succes pănă acum rile din Maramurăş locuite de Români şi şl-a deschis noua sa cancelariă advocaţială cu trenul de 5*55 dim. şi s’au întors în
a dărima întăriturile dela intrarea portu aceeaşi fli cu trenul de sâră.
Ruteni să se înfiinţeze fără amânare 24 în Cluşiu (Piaţa Szechenyi nr. 7 parter).
lui Santiago. El n’a putut pănă acum Despre escursiune şi concert ni-se
scdle de stat. S’au luat măsuri, ca edifica Posedând limbile culte europene şi având
să cucerescă nici chiar drumul ce duce la raportâză următorele: Am avut o <ji h’U-
rea acestor pepiniere de maghiarisare să legături numărose în ţările străine, e în
Cuba. Chiar decă Shafter ar ocupa oraşul, mosă. îndată după sosirea nostră în Buş
se începă deja în vara anului acestuia. stare a satisface pe clienţii d-sale în orî-ce teni am luat cu toţii la hotelul „Focşe-
acâsta n’ar însemna nici decât cucerirea
cestiunî juridice, ce ’i-s’ar încredinţa pen nânul“ un dejun, şi după aceea escursio-
întregului teritoriu cuban. El ar trebui să Liturgia maghiară. „Pol. Ert.“ pri tru resolvarea atât în patriă, cât şi în niştii s’au împrăsciat care încătrău a voit
trimită mereu trupe în interiorul insulei, mesce din Roma scirea, că în afacerea li- străinătate prin Buşteni, Sinaia ete.
decă ar voi să pătrundă mai adânc. Spa turgiei maghiare suflă un curent favorabil D-l Dr. luliu Popescu, ne rogă să Intre orele I—2 s’au întrunit apoi âr
niolii au încă multă armată şi muniţii de în Vatican. anunţăm, că cu cliua de 8 Iulie c. şl-a des cu toţii la hotel „Focşenânul“ la masă, care
răsboiu. Acestea le-ar fi de ajuns pentru a chis cancelarie advocaţială în Mureş Ludoş. a fost presidată de părintele archimandrit
l
Dela băi. Prea Sânţia Sa părintele Dionisie din Buşteni. La 4 / bre d. a‘ s’a
2
epuisa pe Americani. Proclamaţia lui Blanco început concertul c’un program ales, con
episcop al Aradului loan Meţianu se află
în care declară, că Spaniolii nu-şl uită că ţinând pe lângă câte-va piese de Mendels-
din 6 Iulie n. la băile din Graefenberg, Teatru roman în Braşov. Distinsa
sunt urmaşii apărători ai nemuritorului artistă a teatrului naţional din BucurescI, sohn, Mozart şi Haydn, şi unele cântece
însoţit de Preacuvioşia Sa protosincelul şi
Saragossa, dovedesce, că în Havanna sunt domna Aristiţa Pomanescu, având de gând poporale arangiate pentru cor de G. Dima.
directorul seminarial loan Hamsea. — Dela
decişi a continua resistenţa. Intrăga Europă Concertul s’a dat în sala Ubertti. A
băile din Jabeniţa ni-se scrie, că o ploie a da cu trupa d-sale câte-va represeuta- fost bine visitat şi auditorii au rămas fârte
<admiră patriotismul, ce Van dovedit apărătorii
torenţială s’a descărcat Vineri noptea în ţiuuî în Braşov în timpul verii şi aflând, mulţămiţî de prestaţiunile corului. Intre
Cubei. Europa pricepe bine sentimentul ce-i că spre acest scop trebue să câră permi aceştia am zărit pe lângă alte mai multe
acele părţi, causând mari pagube mai ales
însufleţesce pe Spanioli. Ea totuşi nutresce siunea ministrului unguresc, s’a adresat persone notabile din Buşteni şi jur, şi pe
în fân şi grâne, pe cari le-au noroit. Din
dorinţa ferbinte de a-se pune capăt luptei printr’o scrisore cătră artistul teatrului na şeful casei militare general Vlădescu.
causa timpului ploios, abia au sosit pănă
un care amândouă părţile au dovedit mare Cu trenul de sâra dela 8 ore membrii
acum la băi 10—12 persone. ţional din Budapesta Ujhâzi Ede, rugându-1
--curagiu, der care a pricinuit multă tristeţâ. corului reuniunei s’au reîntors la Braşov.
să mijlocâscă concesiunea de lipsă dela gu
Cununiă. Anunţăm cu plăcere cununia vernul unguresc. Am ondre a aduce la cunos-
d-lui Virgil Şotropa, profesor gimnasial în Artistul ungur a invocat la rândul
Năsăud, cu d ra Eosa Golăschmidt, fiica său ajutorul preşedintelui reuniunei acto cinţa onoratului public, că mi-am
deschis în Braşov, Tergul grâului
— 29 Iunie v. d-lui Goldschimdt, distins cetâţân filo ro rilor unguri, Pâzmandy, pentru a satisface Nr. 5 (casele bisoricei românesc! gr.
încheierea anului scolastic la scolele mân şi mare proprietar în Năsăud.''Cunu dorinţei artistei române, intervenind la gu or.) atelierul meu de dentist.
nia s’a săvîrşit în 4 Iulie n. prin d-l vicar vern în cestiunea acâsta. Pâzmandy ca şo-
române din loc s’a ţinut, ca în toţi anii, cu
ceremonialul obicinuit. După discursul oca- Dr. Pop dela Năsăud, asistând ca nănaşl vinist şiret ce este, s’a folosit de acâsta o- Braşov, în 11 Iulie 1898.
d-l director Dr. Tanco cu soţia şi părin casiune, pentru ca să contracareze dinainte Dr. Univ. Med.
sional al directorului scolelor comerciale
tele G. Domide cud-ra Filuca Porcius.— 0 eventuală concesiune prin aţîţarea opi Eugeniu, Tiltscher,
A. Ylaicu, a urmat cetirea clasificaţiunilor.
Adresăm tinerei părecht şi familiilor feli niei publice maghiare.
Ou ocasiunea împărţirii premiilor între dentist.
citările nostre cele mai căldurose. Pâzmandy îi răspunde lui Ujhâzy în-
primii dintre elevi, directorul gimnasial a
tr’o epistolă, scrisă franţuzesce, ca s’o potă S O I R I U L T I M E .
ţinut o mică alocuţiune premiaţilor, în care
Din Bistriţă. Am amintit într’unul din comunica şi D-nei Romanescu; şi o pu
’i clarifică asupra importanţei şi înţelesu Madrid, 11 Iulie. Câţ!-va dintre
numerii trecuţi ai diarului nostru despre blică apoi în foile unguresc!. Cuprinsul e
lui premiilor. D-l protopresbiter I. Petric, miniştri au declarat representantului
condamnarea mai multor fruntaşi ai Saşi pe scurt acesta: spune, că pentru conce
•ea representant al Consistoriului archidie- „Agenţiei Fabra", că consiliul de
lor din Bistriţă pentru arborarea stindar siune să cere a se face petiţiune la minis
eesan, mulţămesce d-lor profesori pentru miniştri nu s’a ocupat de cestiunea
dului naţional săsesc roşu-albastru, — cari trul de interne, provecjută cu timbru de
bstenâla, ce şi-au dat’o în anul acesta cu păeei. Obiectul principal a consultă
de-altmintrelea sunt colorile oficiose ale 1 fl., şi că numai ministrul pote decide
•educaţiunea morală şi spirituală a şcolari rilor guvernului este răsboiul.
oraşului Bistriţa — din incidentul visitei în ast-fel de caşuri. El, Pazmandy se crede
lor, şi cu acesta festivitata se încheie. Washington, 11 Iulie. Ministeriul
archiducelui Iosif. Unul dintre condamnaţi, însă îndreptăţit a nu crede, că guvernul ma
Anul şcolar viitor să va începe în 2/14 de resboiu a primit ac}! scirea, că
Dr. G. Kelp, a înaintat recurs la căpitana- ghiar va încuviinţa cererea artistei române
Septemvre. bombardarea oraşului Santiago a’a
tul poliţienesc contra pedepsei, ce ’i s’a acum, „când în România de ani de dile să
Visita regelui Carol la Petersburg. dictat, âr advocatul Dr. K. Lang, în cali cultivă sentimente atât de duşmănose şi reînceput erî.
u
„Politische Correspondenz din Viena pri- tate de fiscal al oraşului Bistriţa, a înain să ridică acusaţiunl atât de nedrepte Washington, 11 Iulie. In cercu
rile normative se susţine, că preşe
u
mesce din Petersburg următorele amănunte tat representanţei comunale o energică iaţă de Maghiari înaintea lumei întregl .
dintele Mac Kinley va pretinde pre
cu privire la voiagiul M. S. Regelui Oarol acusă contra căpitanului poliţiei Sigismund Opinia publică maghiară ar privi o astfel
darea necondiţionată a lui Santiago
la Petersburg.: Regele va sosi la 27 Iulie Gyiirk, care a jucat rolul principal în de prevenire mai mult ca o slăbiciune; ba,
de Cuba.
st. n. în capitala Rusiei, unde va descinde acâstă afacere, pentru procedura lui ile (jice, s’ar putâ întâmpla, ca în Braşov,
la palatul Peterhof. Visita Regelui Oarol gală. In acelaşi sens a predat Dr. Lang a unde numai a treia parte a populaţiunei
pa fi de 4 dile, dintre cari una va fi des doua acusă fişpanului din Bistriţă, contelui este română, să se facă chiar şi demon- Proprietar: IBr. Aurel Mureşiauiiflr
tinată pentru primirea corpului diplomatic Paul Bethlen. straţiunl anti-române cu acest prilej. Redactor responsabil: Ciregorlu Maior.
