Page 2 - 1898-12
P. 2

Pagina 2.                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 2G2     1LS8.


            Maiorescu,  profesor  de  filosofiie:  mg  plâng  mentele  din  istoria  lumei  ce  în  decursul  cu  veneraţii  Archierei  —  cu  escepţiunea   ca  să  încunjure  şi  să  asculte  pe  marele
            că  a  cetit  ce-a  vrut  din  disele  mele,  dâr  nu
                                                         seeulilor  s’au  succedat,  că  forţa  brută,  episcopului  diecesan  —  toţi  şi-au  manifestat   haham;  stenografii  sunt  provocaţi  să  pă-
                                       se
            în  legătură  ou  tote  cele  4i   de  mine,  aşa   puterea  săbiei  şi  a  pumnului,  pururea  veneraţiunea  faţă  de  iubilantele  nostru;
            cum trebuia.                                                                                                                             şâcă  mai  aprâpe  de  ministrul  şi  să  noteze
                                                         s’au  luptat  şi  se  luptă  în  contra  legei  chiar  străinii,  în  frunte  cu  corniţele  suprem
                 Am  c}is  la  30  Aprilie:  —  „Guvernul                                                                                            In  momentul  acesta  se  petrece  o  scenă  in­
            „român  n’are  să  dea  subvenţiune  bisericei   morale  divine  sancţionate  prin  sângele  bai-onul  Veselânyi,  vice-comitele  Sălagiului   teresantă.  Deputatul  oposiţional  Bela  Kuhilc
            „şi  scolei  Sf.  Nicolae  din  Braşov,  ci  guver­  lui  Ohristos  răstignit  pe  cruce;  arată,  că  dr.  Kaizler,  i-au  trimis  telegrame  de  feli­  păşi  spre  drâpta  şi  se  posta  înaintea  lui
            nul  român  e  dator  o  rentă  acelei  biserici  şi  maxima  vechiă  de  sahis  reipublicae  suprema  citare.  Mare  surprindere  şi  plăcere  ni-au  fă­
                                                                            v                                                                        Banffy  cu  manile  în  buzunare,  ca  să  as­
            „acelei  şcoli  pentru  anume  bunuri,  ce  din   lex  esto   e  condamnabilă  din  punct  de  ve­  cut  tuturor  şi  adresa  de  felicitare,  trimisă
                                                                 u
            „împrejurările  timpului  au  fost  luate  şi                                                                                            culte  ce  erăiesce  ministrul,  pentru  a  pute
            „vândute  de  Statul  român",  şi  îndată  am   dere  moral,  căci  salutea  şi  fericirea  omului  de  cătră  poporul  din  Borşa,  unde  vicarul   vesti  pe  ai  săi.  Kubik  e  om  robust  şi  pu­
            mai  dis:  —  „Chiar  atunci,  când  Statul  un-   —  care  representă  tipul  şi  icona  lui  D-deu  nostru  iubilant,  înainte  de  asta  cu  40  de   ternic;  garda  guvernamentală  prefăcându-se
            .„gureşe  ar  vrea  să  subvenţioneze  scolele  pe  pământ—ar  trebui  să  fiă  scopul  şi  ţălul  ani,  fusese  numit  preot,  şi  pe  care  în  cur­  că  teme  pielea  lui  Banffy  de  mânile  lui
            „din  Braşov,  guvernul  român  tot  are  da­  orl-cârei  legi  pământene;  apoi  prin  deduo-  sul  a  14  ani  cu  zel  apostolic,  labore  şi  de­  Kubik,  strigă:  Vor  să  insulte  pe  ministrul-
            toria să dea renta scolelor din Braşov".     ţiunl  critico-istorice  arată  la  evidenţă  ne­  votament  sânt  l’a  îndreptat  pe  calea  bine­  preşedinte!  Semnalul  dat  fiind,  mamelucu
                 Aceste  cuvinte  de  ce  nu  le-a  citat  d-1   putinţa  şi  slăbiciunea  forţei  brute  faţă  de  lui  moral  şi  material.  Adresa  era  subscrisă
            Maiorescu,  căci  ele  explică  ceea  ce  am  dis,   puterea  legei  morale;  în  fine,  adresându-se  de  peste  200  de  persone.  Astfel  îşi  arată   săriră  din  locurile  lor  şi'  asediară  pe  Kubik,
            imediat  după  acesta,  asupra  dificultăţei  is­                                                                                        care sta liniştit.
            cate  nu  dela  noi,  nu  dela  guvernul  român,   cătră  vicariul,  din  faptele-i  prestate  pe  al­  omenii  cu  simţ  bun  creştinesc  iubirea  şi   Faptul  acesta  a  produs  un  sgomot  şi
            ci  dela  guvernul  ungar,  care  şi  el  trebue  tarul  bisericei,  şcolei  şi  mamei  naţiuni,  îi  veneraţiunea  faţă  de  bărbaţii,  cari  se  de-   mai  infernal.  Săriră  şi  deputaţii  din  stânga
            să  primâscă  punctul  de  privire  al  nostru,  aduce  elogiile  binemeritate  la  serbarea  ju­  votâză  în  viâţă  pentru  binele  şi  interesele
            ca  renta  să  se  plătescă  fără  pericol  pentru   bileului  de  25  ani  şi  încheiă  clasica  sa  de obşte ale societăţii din care fac parte.  şi  alergară  în  mijlocul  salei.  Atunci  Polonyi
            biserica  şi  scola  din  Braşov,  situate  în  Un­                                                                                      şi  Visontai  prinseră  pe  Kubik,  care  svâr-
            garia, âr nu în România.                     vorbire  eu  un  întreit  „la  mulţi  ani  să      Jubileul  vicariului  Silvaniei  Barbolo-   coliudu-se  striga:  —  Daţi-ml  pace,  voiîi  să
                                                         trăâscă!"                                     vicift  a  electrisat  încă-odată  piepturile  în­
                 La  ce  ar  servi  o  rentă,  a  căreia  plată                                     ■L                                               ascult  pe  Banffy!  şi  mai  înainta  un  pas.
            ar  servi  la  desfiinţarea  scolei  şi  bisericei,   Nu  vă  pot  spune  în  cuvinte  entusias-   cât  va  amorţite  ale  Românilor  SălăgenI;   Invălmăşala  deveni  şi  mai  mare.  Un  mo­
            cărora ea se, datoresce ?                    mul,  emoţiunea  de  care  la  aucjul  acestui   s’au  deşteptat  la  strigătul  de  jubileu,  ca   ment,  şi  aprope  toţi  deputaţii  din  stânga
                 Când  d-1  Maiorescu  va  veni  la  gu­  discurs  a  fost  cuprins  publicul  ascultător;   dintr’un  somn,  s’au  ridicat  în  piciore,  şi   şi  drâpta  săriră  pe  podiu  în  mijlocul  celei
            vern  şi  va  face  altfel,  numai  ca  să  eontra-   văcjut’am  lacrămî,  aucjit’am  suspine,  şi  când   încă  odată  s’au  afirmat  de  aceea  ce  sunt:
            dică,  vom  vedea  resultatele,  ce  vom  do­  oratorul,  inspirat  de  simţământul  sacru  na­  Români  în  cugete,  Români  în  simţiri,  Ro­  mai  turbate  agitaţiuni.  Bietul  Banffy  îşi
            bândi.  Dâr  sunt  convins,  că  nu  va  face                                                                                            sfîrşi  repede  vorbirea,  pe  care  n'o  putu
            altfel  decât  mine,  căci  d6r  d-sa  a  mai  scris   ţional,  adresându-se  cătră  venerabilul  vi­  mâni  în  fapte,  când  glasul  timpului  îi  pro­  aucli  nimeni,  şi  dete  un  act  grefierului  Per-
            şi tipărit o carte despre Logică.            car  jubilant  între  altele  în  elice  :  „Tu,  când   vocă spre acâsta.                  czel  Beni,  care  gi'ăbi  cu  el  la  preşedintele.
                 Der  d-1  Maiorescu  se  mai  întrebă:  „eram  daţi  spre  judecată  înaintea  divanului   Prestigiul  şi  reputaţiunea  Românilor   Acesta  l’a  dat  grefierului  Molnar,  care-1
            de  ce  aceste  lucruri  nu  s’au  întâmplat  dela  „din  Cluşitî,  n’ai  pregetat,  nu  te-ai  sfiit  a  SălăgenI  pretindea,  ca  să  nu  lase  să  trâcă
                                                                                                                                                     ceti  în  mijlocul  sgomotului  înteţit  şi  în­
            1883  încoce,  ci  se  ivesc  numai  de  când  a   „veni  la  noi  şi,  ca  un  patriarch,  ni-ai  dat  neobservată  şi  nesărbătorită  o  cp  Ş   în-
                                                                                                                                             a a
            întrat  dl  Sturdza  la  guvern?  D-1  Maio­                                                                                             trerupt  la  aprope  fie-care  proposiţie.  Actul
            rescu  se  vede,  că  afară  de  orele,  în  care   binecuvântare",  —  emoţiunea  era  la  culme,  semnată  în  viaţa  unui  bărbat,  care  din  anii   era  rescriptul  prea  înalt  de  amânare,  cu
            merge  la  Tribunale  şi  la  Curţi,  trăesce  nu­  şi  toţi  păream  răpiţi  cu  oratorul  într’o  tinşreţei  îşi  dedică  cu  atâta  devotament   data de 9 Dec.
            mai  cu  Platon  şi  cu  Aristotel,  şi  nu  vede,  sferă  ideală,  într’o  regiune  mai  înaltă,  de  puterile  fisice  şi  morale  pentru  promovarea   După  cetirea  rescriptului,  preşedintele
            nici  n’aude  cele  oe  se  petrec  în  lume.  Der  unde  cu  dispreţ  te  uiţi  asupra  nimicniciei  binelui  moral-cultural  al  poporului  român.
            dela  1883  încâce  situaţiunea  internă  din   tuturor  opintirilor,  ce  nu  consună  cu  legea  Şi  âtă-i  pe  toţi  Românii  îmbrăcaţi  sărbă-   Lang  închise  repede  şedinţa.  —  „Trââscă
                                                                                                                                                               11
            Austro-Ungaria  aceeaşi  a  rămas  ?  Nimic  nu   morală a ^dreptăţii şi adevărului divin.  toresce  în  diua  cuviosului  Alimpiu  în  Şim­  constituţia!   strigă  Polonyi,  şi  după  el  în
            s’a schimbat?                               I                                                                                            cor  întrâgă  stânga  oposiţională  repetă  stri­
                 Tote  câte  s’au  petrecut  în  cursul  tim-'   După  biserică  a  urmat  recepţiuuea   leul  Silvaniei,  adunaţi  la  prăsnuirea  româ   gătul.  De  pe  galerie  unul  din  kossuthiştl
            pului  sunt  nimicuri  pentru  d  1  Maiorescu,  deputaţinnilor  în  sala  teatrului  epidan.  Oă   nâscă,  —  căci  „Român  de  viţă  vechie"  era   intonă  :  „Kossuth  Lajos  azt  izente   !  Cântecul
                                                                                                                                                                                     u
            nimicuri,  de  cari  p6te  face  abstracţiune.   ce  s’a  dis,  ce  s’a  petrecut  acolo,  ce  discur­  acelaşi,  pe  care  trebuia  să-l  prăsnuâscă.   fu  repetat  de  două,  trei  ori.  Miniştrii  se
            D-1  Maiorescu  stă  atât  de  sus  în  Olimp,  că   suri  însufleţitore  din  partea  conducătorilor   Aşa-i  !  Aduuatu-ni-am  noi  Românii,  căci
            despre  lucrurile  omenescl,  nici  că  se  ocupă.                                         bine  sciam,  că  jubilantele  nostru  este  o   retraseră  în  grabă  în  şalele  laterale.  Astfel
            Der  eu,  care  stau  pe  pământ,  mai  jos  şi   acelor  delegaţiunî  la  adresa  vicarului,  câte   făclie  ardând  şi  luminând,  şi  noi  vrem  să   s’a sfîrşit acâstă şedinţă memorabilă.
            pe  tărâmul  realităţei,  trebue  să  iau  cursul   poveţe,  ce  instrucţiuni  înflăcărate  de  sim­                                          Banffy  la  Viena.  Ministrul  preşedinte
            evenimentelor  în  consideraţiune,  şi  acest  ţul  iubirei  bisericei  şi  şcolei  române,  cât   ne  bucurăm  într’un  ceas  în  luimina  lui.   Banffy  a  plecat  Duminecă  la  Viena.  Călă­
            curs  stă  în  acesta,  că,  de  s’ar  plăti  renta   entusiasm  sânt,  ce  însufleţire  de-a  fi  fii  cre­  (Ioan  c.  5  v.  35);  adunatu-ni-am  ca  să-i   toria  acâsta  o  aduc  oficidsele  ungurescl  în
            fără  o  prealabilă  înţelegere  cu  guvernul                                              cântăm  imnuri  de  laudă,  căci  el  este  lauda
                                                         dincioşi  ai  mamei  naţiuni,  care  ni  a  lăptat                                          legătură  cu  numirea  noului  ministru  croat
            ungar,  scola  şi  biserica  din  Braşov  s’ar  în­                                        Silvaniei;  să  dăm  mărire  numelui  lui,  şi
            chide.  Trebue  dâr  bine  cercetat  lucrul,  nu   la  dulcele  său  sîn  :  tote  acestea  s’au  audit   aşa să-i cpcem cu Scriptura : „Imbărbătâză-te   Frwin  Ceh,  care  a  depus  erl  jurământul
            spre  a-ne  convinge  pe  noi,  căci  noi  sun­  cu  acea  ocasiune  din  rostul  de  aur  al  ju-                                       înaintea  monarchului.  E  mai  mult  însă  ca
            tem convinşi, ci să convingem pe alţii.       bilantului  nostru  vicariu.  Amănunte  în  pri­  „şi  te  întăresce  încă,  venerabile  bătrâne  ;   sigur,  că  cu  prilejul  acesta  Banffy  a  ra­
                                                                                                       „căci  ai  să  întri  —  cu  poporul  acesta,  ce
                  Nu  este  discuţiune  între  noi  asupra  vinţa  acâsta  cred,  că  se  vor  publica  de-a                                         portat  asupra  situaţiunei  şi  a  cerut  avisul
            rentei,  dâr  este  vorba  să  convingem  pe   rândul  în  4' i ti°   nostrâ;  de-ocamdată  eu   „te  jubilâză  —  în  pământul  făgăduinţei,  şi-l   Majestăţii  Sale.  In  unele  cercuri  politice
                                                                      ar s
                                                                           a
            Statul  ungar  despre  acâsta,  ca  plăţile  ce  le   voiu  releva  numai,  că  delegaţiunea  clerului   „vei  împărţi  lor  cu  sorte,  ca  să-l  moşte-
            vom  face  la  Braşov  să  nu  cadă  sub  pre­                                             „nâscă".                                      din  Peşta  şi  Viena  se  susţine  cu  insistenţa
            vederile  legei  ungare  din  1883.  Să  nu  în­  presentat  într’un  număr  de  peste  60,  a  fost   Aşa  să  fiă!  Hic  dies  anno  redeunte   soirea,  că  Banffy  va  dimisiona.  Organele
            curcăm  lucrurile,  dâcă  vrem  să  resolvim   condusă  prin  ven.  octogenar  protopop  din                                             lui  Banffy  însă  afirmă,  că  nu  e  vorba  de
            eestiunea.  Să  nu  întrebuinţăm  cestiunea  Hidig,  I.  Vicaş;  deputaţiunea  „Reuniunei   festus.                                      o  dimisiune  a  guvernului,  căci  Banffy  e
            şcolelor  din  Braşov  în  scopuri  electorale,   femeilor  rom.  Sălăgene"  prin  presidenta                              Meseşanul.    tare  prin  încrederea  monarchului  şi  a  par-
            ca  să  ne  combatem  în  alegerile  comunale.   d  na  Maria  Cosma;  a  „Despărţământului
            (Aplause ontusiaste şi îndelung repetate).                                                                                               dei sale.
                                                         Sălăgian  chiorean"  prin  ilustrul  d-n  Georgiu   Evenimentele dilei în Ungaria.               Eş’rî  din  partid.  Pe  lângă  cei  vre-o30
                                                         Pop  de  Băsesci;  a  „Reuniunei  învăţătorilor"                                            deputaţi,  cari  au  eşit  pănă  acum  din  partida
              Jubileul vicariului Barboloviciu.          prin  învăţătorul  Oltean;  parochia  şi  popo­     Şedinţa  de  Sâmbătă  a  dietei.  Erup-   liberală,  şi-au  mai  anunţat  eşirea  şi  fostul
                                                                                                       ţiunea  vulcanică  din  şedinţa  de  Sâmbătă
                                                          rul  din  Şimleu  a  fost  presentat  prin  d-1                                            preşedinte  al  camerei,  Desideriu  Szilâgyi,
            De sub pâla Meseşului Sâlăgean, 9 Dec. 1898.  A.  Cosma  directorul  „Silvaniei";  în  numele   a  dietei  unguresc!,  n’are  păreche  în  analele
                                                                                                       „parlamentarismului"  maghiar.  Oposiţia  ma­  apoi  Ludovic  Lang  şi  Oolomau-Kardos,  cei
                 Onorată    Redaoţiune!   Se   ivesc   în  clerului  sătmârean  l’a  salutat  archidiaeonul
                                                                                                       ghiară  a  dat  cel  mai  înverşanat  atac  asupra   doi  vicepreşidenţl.  Camera  a  rămas  aşa-dâr
            lume  şi  spirite  neastâmpărate,  spirite,  cari  din Oarei Dr. B>an.
                                                                                                       lui  Banffy,  care  se  presentase  cu  rescriptul   fără preşidenţî.
            abia  aud  şi  văd  ceva  măestos,  şi  îndată  se
                                                               Finindu-se  recepţiunile,  a  urmat  ban­  prea  înalt,  prin  care  se  amână  desbaterilc   Acţiunea  comună  a  oposiţiei  Condu­
            emoţioneză  de  impresiunea  momentului,
                                                         chetul,  la  care  a  participat,  de  nu  mai   până în 17 l. c.                           cătorii  partidelor  din  oposiţie  s’au  întrunit
            se  farmecă,  entusiasmâză,  şi  în  ecâsta  dis-
                                                         mulţi,  cel  puţin  200  de  persone,  domne  şi    Şedinţa's’a  deschis  abia  cătră  11  ore.  alaltăerî  sâra  în  conferenţă,  unde  au  ţinut
            posiţiune  sufletâscă  comit  adese-orî  indis-
                                                         domni.  Era  inpunător  a  vede  pe  iubilantele   Preşedintele Lang declara şi el, că-şl dă dimi-  o  lungă  consultare.  S’a  discutat  cestiunea
            creţiune,  ce  în  .acâstă  stare  sufletâscă  esta-
                                                         vicariu  încunjurat  de  atâţia  veneratorl,   siunea.  Acest  pas  şi  l’a  însoţit  de-o  motivare  alegerii  noului  preşedinte  al  oamerei,  pro­
            siată nu li-se pote împuta.
                                                         alţii  veniţi  chiar  din  depărtare,  precum  Dr.   mai  lungă,  în  care  a  desfăşurat  căuşele,  iectul  lui  Tisza  şi  propunerea  lui  Rado.  Gu­
                 In  atare  estas  sufletesc  se  află  scrii'   Tripon  advocatul  din  Bistriţă;  mâncările   cari  îl  constrîng  se  facă  acâsta.  După  de­  vernamentalii  au  propus  oposiţei,  prinjRado,
            torul  acestor  ordurl,  când  în  momentul   s’au  servit  de  post.  însufleţirea  în  decursul   clarai  ea  lui  Lang  a  urmat  o  pausă  de  /   că  partida  guvernului  va  eluda  pe  Banffy,
                                                                                                                                                 3
            prim  luâ  condeiul  spre  a  vă  informa  per   mesei  era  la  culme,  toaste  peste  toate,  din   ore,  în  care  timp  miniştrii  au  ţinut  un  con­ 4  dâcă  oposiţia  dă  garanţii,  că  noul  guvern
            sumrnos  apices  despre  decurgerea  jubileului   tre  cari  void  releva  pe  al  jubilantelui  pen­  siliu  hotărînd,  că  deore-ce  nu  este  chip  de-a  va  primi  deja  anul  acesta  indemnitatea  şi
            de  25  ani  a  Vicariului  Silvaniei  Rev.  d.   tru  pontificele,  Majestatea  Sa  împăratul  şi   continua  desbaterile,  ele  să  se  amâne  prin  provisoriul  pentru  pact.  Din  potrivă  partida
            A.  Barboloviciă,  ce  s’a  serbat  în  8  Dec.  st.  n.   Metropolitul  din  Blaşitt  Mihalyi;  a  proto­  rescriptul  prea  înalt,  pe  care  Banffy  îl  avea  guvernului  ia  asuprăşl  garanţii  privitore
            în Şimleul Silvaniei.                        popului  Vaida  din  Bobota  pentru  episco­  în  buzunar.  Hotărîrea  acâsta  fu  ţinută  în  la  introducerea  judicaturei  curiei  în  „aface­
                 Sunt  convins,  că  adl  mâne  vă  vor  pul  Szabo  —  acest  toast,  din  causă,  că   secret, însă oposiţia mirosi ceva.          rile.  electorale  şi  la  estindera  dreptului  elec­
            sosi  informaţiunl  detaiate,  descrise  prin-  Escelenţa  Sa  nu  şl-a  adus  aminte,  ca  ba­  Redeschicjendu-se  şedinţa,  ministrul-  toral.  Conducătorii  partidelor  oposiţionale
            tr’un  penel  mai  dextru  ca  al  meu,  despre  rem  printr’o  telegramă  să-şi  manifeste  iu   preşedinte  Banffy  se  ridică  să  vorbâscă.  s’au  mai  consultat  şi  asupra  manifestului
            acâstă  solemnitate,  ca  şi  care  Sălagiul  pu­  birea  părintâscă  faţă  de  substitului  său  ju-   Un  sgomot  teribil  se  născu,  deputaţii  din  cătră  ţâră,  precum  şi  asupra  acţiunei  co­
            ţine  are  a-le  înşira  în  analele  evoluţiunilor  bilar,  ce-1  representă  cu  atâta  demnitate   stânga se ridicară şi arătând spre Banffy, care  mune.  In  tote  ceatiunile  acestea  ei  au  con­
            sale  social-naţionale.  De  aceea  mă  voiă  în  părţile  Sălagiului,  n’a  produs  nici  o  în­  ţinea  un  plic  sigilat  în  mână,  strigară:  —  venit în principiu.
            mărgini  a  remarca  numai  liniamentele  mai  sufleţire  ;  —  Georgiu Pop  de Băsesci a toas­  Afară  cu  el!  Afară  cu  trădătorul  josnic!  Nu-1   Lex  Tisza.  Proiectul  lui  Tisza  l’au
            sărbătorescl,  cari  au  ridicat  per  eminentiam  tat  pentru  iubilantele  vicariu  ;  Dr.  Tripon   ascultăm  !"  Banffy  încercă  totuşi  să  vor-  subscris  pănă  erî  240  deputaţi.  Guvernul
            nimbul festivităţei nostre iubilare.         pentru  clerul  român  Sălâgean,  ca  represen-   bâscâ,  dâr  sgomotul  era  atât  de  uriaş,  încât  conta  şi  la  subscrierea  proiectul  din  partea
                 S-ta  lăturgie  s’a  celebrat  la  10  ore  tantul  puterei  morale  a  Roraânismutul  din   nici  o  vorbă  nu  i-se  audia,  numai  buzele  deputaţilor  croaţi.  Acâsta  însă  nu  s’a  în­
            sub  pontificarea  jubilantelui  Vicariu,  de   aceste  părţi;  Dr.  V.  Lucaciu  pentru  soli­  i-se  vedeau  mişcându-se.  Stenografii  şi-au  tâmplat.  Din  potrivă  ei  au  declarat,  că  nu
            cătră  11  preoţi.  După-ce  prin  Prea  Ou.  D-n  daritatea  naţională.  S’a  mai  toastat  pentru   lăpădat  creionele,  căci  nu  pricipeau  nimic  pot  se  l  subscrie,  ci  se  vor  mărgini  simplu
            I.  Fapiriu,  protopopul  din  Siciu,  s’a  ţinut  o  fruntaşii  naţiunei,  pentru  G.  Pop  de  Bă­  din ceea-ce vrea să   ministrul. Banffy  în  a-1  sprigini  „Nene  Freie  Frcsse   consta­
                                                                                                                                                                                       u
            predică  quasi  întroducătore  de  prăsnuire,  sesci,  Lucaciu,  A.  Cosma,  Tripon  etc.   totuşi  nu  se  dă,  el  strigă  ceva  din  adâncul  tând  acâsta  elice,  că  denegarea  subsorierei
            Dr.  V.  Lucaciu  urca  amvonul  sacru  şi  In  decursul  banchetului  s’au  cetit  telegra­  plămânilor,  pe  când  cei  din  stânga  îl  gra­  este  o  fatalitate  pentru  guvern,  care  nu
            printr’un  discurs  de-o  erudiţiune  filosofică,  mele  sosite  din  mai  multe  părţi,  în  cari   tifică  cu  apostrofări  de:  —  Jos  cu  el!  pote  să-şi  asigure  pentru  proiect  majori­
            electrisâzâ  inimele  publicului  ascultător,  jubilantelui  vicariu  i-se  aduc  felicitările  cele   Afară  cu  el,  nemernicul!  Afară  cu  trădătorul!  tatea de 300.
            de  care  biserica,  altcum  destul  de  spaţiosă,  mai cordiale.                          Abzug!  Tabăra  guvernamentală  vădâr.d,  că        Proiectul  nu  l’au  subscris  cu  totul  92
            era îndesuită; oratorul arată prin eveni­          Somităţile nostre românesc!, în frunte  nu  e  de  glumă,  se  pune  şi  ea  în  mişcare,  deputaţi  din  partida  liberelă.  Intre  aceştia
   1   2   3   4   5   6   7