Page 6 - 1898-12
P. 6

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                   Nr. 2G4      1898.


                   „Dâr a a cui este răspunderea — dice   atentat,  făcând  atenţi  pe  toţi  la  pericul  ce  cercări  de  vr'un  an  şi  mai  bine  încoce  de  marele  său  stat  major,  a  reintrat  în  pala­
             — faţă cu atentatul plănuit ?................  Acest  ameninţă.                            a  se  împăca  diferitele  grupuri  liberale  pen­  tul regal.
             atentat  l’a  pregătit  Coloman  Tisza  în  for­                                           tru  a  realisa  un  guvern  de  concentrare  li­
                                                                                                                                                           Liga  secţiei  Predeal.  Cetim  în  „Dra­
             mă  de  proiect  de  lege  ...  Scopul  acestui  pro­   Revistă externă.                   beral.                                        pelul"  :  Duminecă  22  Noemvre  v.  a  avut  loc
             iect  este,  de  a  i-se  da  guvernului  împuterni­                                            Aceste  încercări  s’au  reînoit  îndată   adunarea  generală  a  Ligei,  secţia  Predeal,
             cire  a  guverna  fără  lege  şi  afară  de  con­   Comisia      păcei     americano-spa-   după  întrunirea  camerelor  aotuale.  Intr’o   în  localul  şcolei  din  Azuga.  La  ordinea
             stituţie  ...  Drept  mistificare,  în  motivarea   niole.  Din  Paris  se  anunţă,  că  comisiunea   conferenţă  comună  ce  au  ţinut’o  membrii   dilei  fiind  dările  de  sâmă  despre  mersul
             proiectului  se  spune,  ca  acâstă  lege  ilegală   de  pace  a  elaborat  cu  desăvârşire  tratatul   majorităţilor  din  Cameră  şi  Senat  s’a  ales   secţiei,  propuneri  libere  şi  alegerea  a  2
             nu  va,  forma  precedent.  Nu  !  fiind-că  din   de  pace  ce  va  conţine  14  seu  1B  articole.   o  comisiune,  care  să  facă  demersuri  pentru   membri  în  locurile  vacante.  Prin  câte-va
             ceea  ce  lipsesce  chiar  şi  forma  dreptului,   El  nu  menţionâză  inel  datoria  Oubei,  nici   a  întruni  şi  a  restabili  unirea  în  sînul  par­  cuvinte  pline  de  patriotismul  cel  mai  sin­
             ba  chiar  şi  aparenţa,  nici  odată  nu  pote   cumpărarea  Garolinelor  de  Statsle-Unite.   tidului.  Acâstă  comisiă  a  întrat  în  tra­  cer,  tânărul  preşedinte  d-1  S.  P.  Igişoranu
             deveni  un  precedent.  Inse  de  dragul  gra­  Fixâză  Gestiunea  Filipicelor  la  20.000.000   tări  cu  grupul  liberal  al  drapeliştiior  si  în
                                                                                                                                                      deschide  şedinţa  în  mijlocul  aplauselor  adu-
             vităţii  aparentului  a  fost  necesar,  ca  pro­  dolari  şi  acordă  un  termen  de  şese  luni   urmă  şi  cu  grupul  Fleva.  După  consfătui­  nărei.  D-1  D.  Frâncu,  secretar,  dă  cetire
             iectul  să  fiă  subscris  de  membrii  cât  mai   pentru  rectificarea  tractatului  de  parlamen­  rile,  cari  au  durat  mai  multe  c}ile  se  părea,   raportului  despre  mersul  secţiei,  care  deşi
             mulţi  ai  partidei  liberale  şi,  după  o  lege  a   tele  celor  două  ţări.  Comisarii  spanioli  au   că  s’a  ajuns  la  o  înţelegere  atât  cu  d-nul   scurt  relativ,  însă  precis  şi  înţeles,  oglin-
             unei  logice  ne  mai  cunoscute  pănă  acum,   protestat  în  mod  viguros  în  contra  insul­  Aurehan  şi  cu  amicii  săi,  cât  şi  cu  d-nul   deză  imaginea  fidelă  a  secţiei,  care  este
             necesitatea  acestor  subscrieri  a  fost  moti­  tei  mesagiului  lui  Mac  Kinley  în  contra   Statescu şi cu d-1 Fleva.              excelentă.  D-1  cassier  G.  I.  Dogărescu,
             vată  cu  aceea,  că  prin  subscrierea  unei   abusului  drepturilor  naţiunilor  ale  căror    Vineri  sâra  s’au  întrunit  ârăşl  mem­  vice-preşedinte  f.  f.  de  cassier,  arată  starea
             generale  majorităţi  a  deputaţilor,  va  fi  evi­  victime  sunt.  La  eşirea  dela  şedinţa  comi-   brii  majorităţilor  parlamentare  spre  a  primi   cassei,  care  este  înfloritore.  D-1  Babeş  îi
             tat  periculul  ori-cărui  precedent.  Au  uitat   siunei  de  pace  comisarii  spanioli  au  re-   raportul  comisiei  alese  pentru  a  întră  în   aduce  mulţumiri  de  modul  cum  ţine  cassa,
             însă,  său  mai  bine  clis  s’au  făcut  a  uita,  că   înoit  propunerea  de-a  supupe  unei  comi-   tratări cu grupurile aşa numite disidente.  face  apel  apoi  la  toţi  membrii  Ligei  şi  în
             majoritate  parlamentară  nu  esistă  afară  de   siunl  internaţionale  cestiunea  de-a  deter­  In  raportul  său  comisia  a  arătat  mai   special  la  comitet,  a  stărui  să  se  facă  cât
             parlament,  că  subscrierile  n’au  decât  carac­  mina   răspunderile   catastrofei   vaporului   întăiu  condiţiunile  puse  de  d-1  Aurelian  în   mai  multe  abonamente  la  cji are e
                                                                                                                                                                                      l   d®  peste
             ter  privat  şi  că  majoritatea  nu  este  insti­  Mâine.  Americanii  au  respins  acestă  pro­  numele  grupului  drapelist.  Aceste  condiţiunl
             tuţie  de  drept  constituţional,  ci  un  simplu   punere.                                au  fost  fixate  în  scris  şi  date  în  mâna  co­  munţi,  singura  armă,  cu  care  fraţii  noştri
                                                                                                                                                      luptă  în  contra  duşmanilor  seculari,  apă-
             eflux  al  discusiuuilor  şi  votărilor  din  par­  Nona   ordine   în   Creta.   Mohame-   misiei.
             lament.  Pentru  garantarea  succesului  sub­  danii  din  Candia  au  îmânat  o  petiţie  ad-   Etă punctele fixate:                    rându-şî  limba  şi  neamul.  Propunerea  e
                                                                                                                                                      primită  cu  aplause.  D-1  Rîpeanu  mulţu-
             scrierilor,  au  proclamet  sila  de  partid,  prin   miralului  Sermride  în  care  cjic,  că  ei  nu   I.  înainte  de  discuţia  asupra  răspuu
             ceea-ce  uşor  şi  au  putut  câştiga  majorita­  speră  şi  nu  aşteptă  mult  dela  numirea   sului  la  adresă,  d-1  Dimitrie  Sturdza  se   mesce  comitetului  de  modul  cum  scie  să  şl
             tea  subscriitorilor  într’o  adunare,  a  cărei   prinţului  George;  nu  speră  mâi  ales,  că   va  explica  asupra  cuvintelor  rostite  la  Cra-   facă  datoria  în  cestiunea  naţională.  In  lo­
             majoritate  a  eşit  din  alegeri  necurate.   prin  acesta  se  va  restabili  pe  deplin  pa­  iova,  va  da  asigurări  în  chestia  naţională  cul  vacant,  sunt  aleşi  membri  în  comitet
                                                                                                        şi  în  chestia  îudeplinirei  programului  par­
             Proiectul  s’a  primit,  subscrierile  s’au  în­  cea  şi  concordia  între  poporaţiunea  de  di­  tidului,  în  deosebi,  în  privinţa  reformei   d  1  Cesiano,  inspector  vamal,  şi  d-1  I.  Co-
             tâmplat  şi  prin  acesta  s’a  încercat  un  aten­  verse  seminţii  a  insulei.  Din  causa  acâsta  electorale  comunale  în  sensul  întroducerei   mănescu,  dirigintele  şcolei  din  Azuga,  cari
             tat  atât  de  cutezător,  care  de  va  succede,   Mohamedanii  din  Candia  cer  protectoratul   colegiului  unic  cu  representarea  minori­  sunt proclamaţi în unanimitate.
             atacă  în  basele  lui  constituţionalismul  nos­  engles,  pentru-ca  să  fie  apăraţi,  şi  mai  cer   tăţilor  şi  în  privinţa  chestiei  ţărănesc!,   Curs  de  limba  română  în  Cernăuţi  So­
             tru  şi  duce  la  răsturnarea  întregei  esistenţe   ca  garnisona  englesă  să  rămână  acolo  şi   în  primul  rend  a  Casei  rurale,  cari  vor   cietatea  lui  Oomenius  arangează  şi’n  ăst
                                                                                                        trebui votate chiar în sesiunea actuală.
             constituţionale" ...                          să  li-se  dea  sprijin  de  aşi  pută  lua  eră-şl   II.   D-nii  Dimitrie  Sturdza,  E.  Stă-   an  un  ciolu  de  prelegeri,  al  căror  venit
                  Manifestul  arată  apoi  oausele  pentru  în  primire  proprietăţile.  —  De  alt-fel  prin­  tescu  şi  P.  S.  Aurelian  să  se  înţelegă,  în-   este  destinat  pentru  biblioteca  poporală  a
             cari  acest  proiect  este  prime]dios  ;  el  ade­  ţul  George  n’a  |ajuns  pănă  acum  în  Creta.  munte  de  discuţia  Mesagiului,  asupra  mo-  urbei  Cernăuţi.  Din  venitul  cursului  de  li­
             că  vre  să  se  ascundă  în  cutele  legalităţii  Sosirea  lui  se  aşteptă  pe  dilele  proxime.   dificărei  guvernului  care  va”aduce  la  înde­  teratură  română  se  vor  cumpăra  cărţi
                                                                                                        plinire  aceste  puncte  din  programul  par­
             şi  să  creeze  prin  acesta  un  precedent,  o  Consiliul  admiralilor  a  decis,  ca  la  recep-                                       românesc!  pentru  biblioteca  amintită.  Cur­
                                                                                                        tidului naţional-lberal.
             indigetare  pe  t6te  timpurile  acelora,  cari  ţiunea  lui,  tote  stradele  să  fie  decorate  cu                                     sul din literatura română va dura, tjme Patria,
                                                                                                              III.   Pentru  a  desăvârşi  reîntregirea
             sunt  gata  a  nimici  viaţa  constituţională  a  noul stindard cretan.                                                                  ca  şi  celelalte  cursuri,  dela  14  Decemvre
                                                                                                        paritdului,  înţelegerea  să  se  facă  şi  cu  d.
             Uneariei,  der  cari  totodată  caută  şi  pre­    O  nouă  triplă  alianţă.  Din  Roma  N. Fleva.                                       1898  pănă  la  1B  April  1899  şi  va  ceti  d  l
             text  de  a-se  acoperi  cu  aparenţele  drep*   se  telegrafeză,  că  acolo  a  produs  mare  sen-   In  ce  privesce  grupul  Fleva,  comisia   prof.  Leonida  Bodnărescu  în  fiă-care  Mer­
             tului.  Acâsta  însă  e  cu  atât  mai  condam­  saţie  articuiul  unui  deputat  din  Strassburg                                        cur!  dela  4—5  ore  d.  a.  în  localităţile
             nabil,  cu  cât  de  data  asta  guvernul  şi  ma   publicat  într’o  foie  din  Paris,  în  care  fos­  a  raportat,  că  d-1  Fleva  s’a  mărginit  a  cere   şcolei  reale  gr.  or.  Preţul  de  intrare  pentru
             joritatea  membrilor  camerei  se  declară  gata   tul  deputat  german  vorbesce  despre  o  nouă   dela  guvern  garantarea  alegerilor  libere  şi   durata  întrâgă  a  cui-sului  e  li  Prima  pre­
                                                                                                        descentralisarea administrativă.
             la  un  pas,  la  care  s’au  angajat  pănă  acum   triplă  alianţă.  Alianţa  acesta  ar  forma-o                                       legere  se  va  ţine  MercurI  în  14  Decemvre
             numai  bărbaţii  conducători  străini  din  tim­  Germania,  Francia  şi  Rusia.  Germania  ar   După-ce  membrii  comisiunei  şi-au  fă­  n.  Cursul  se  pote  activa  însă  numai  dâoă
             purile cele mai întunecose.                   retroceda  Franciei  Elsaţia-Lorena,  şi  în   cut  raportul,  ministrul-preşediute  Sturdza   se vor anunţa cel puţin 20 de participanţi.
                                                                                                        a  luat  cuvântul,  declarând  înainte  de  tote,
                   De  va  succede  acesta,  —  continuă  schimb  Francia  ar  remunera  pe  Germania
                                                                                                        că  a  dorit  în  tot-dâuna  concentraţiunea      Broşură  confiscată,  pilele  acestea  a  sosit
             manifestul  —  vaînoeta  responsabilitatea  gu­  cu  o  proprietate  colonială  mai  mare.  Pro­
                                                                                                        forţeler  liberale,  însă  condiţiunile  ce  le  pun   la  adresa  unui  librar  din  Braşov  o  broşură
             vernului  chiar  şi  în  formă,  fiind-că  în  chipul  punerea  acesta  o  discută  pressa  italiană
                                                                                                        disidenţii  sunt  neadmisibile.  In  ce  privesce   germană,  întitulată:  „Din  trecutul,  viitorul,  şi
             acesta  el  ar  fi  salvat  de  urmările  ori  cărei  cu  mare  interes  desfăşurând  punctul  de                                                                u
                                                                                                        prima  condiţiune  a  drapeliştiior,  d-sa  s’a   presentul  Saşilor  ardeleni .  Oficiul  vamal  din
             ilegalităţi  şi  călcări  de  drept;  drepturile  vedere  al  Italiei  faţă  cu  acest  plan,  ema­
                                                                                                        esplieat  deja,  âr  în  cestiunea  naţională  s’a   Braşov  însă  a  confiscat  aceste  broşuri  pe
             parlamentului  ar  fi  confiscate  pe  sâma  unui  nând  tot-odatâ  părerea,  că  în  caşul  înfiin-
                                                                                                        esplicat  în  răspunsul  ce  l’a  dat  Fa  inter­  cuvânt,  că  sunt  agitatore,  er  ministrul  un­
             grup  aternător  esclusiv  dela  guvern,  sub  ţărei  amintitei  alianţe,  ar  trebui  să  se  for­
                                                                                                        pelarea  d-iui  Maiorescu.  In  ce  privesce   guresc de interne, căruia ’i s’a înaintat causa,
             eticheta,  că  el  formeză  majoritatea  ;  ori-ce  meze  o  a  doua  alianţă  întreită  între  An­
                                                                                                        punctul  doi,  nu-1  pote  primi,  pentru-că  nu   a  oprit  răspândirea  lor.  Se  dice,  că  autorul
             discuţiune  parlamentară  ar  fi  o  parodie,  o  glia, Italia şi Austro-Ungaria.
                                                                                                        pote  primi  epitropiă.  D-sa  a  fost  recunos­  broşurei  e  consilierul  şcolar  Rhomeder  din
             absurditate.   „Acest   esperiment   cutezat,
                                                                                                        cut  ca  şef  şi  a  lucrat  necontenit  ca  atare.   Miinehen,  care  cu  ocasiunea  serbărilor  pen­
             acestă  încercare  revoluţionară  de-a  atenta
                                                                         Hm Ii©mâM§a.                   Nu  se  va  da  der  la  o  parte,  pănă  ce  ma­  tru  Honterus  a  petrecut  mai  multe  cld®  in
             la  basele  constituţionalismului,  nu  pâte,  şi                                          joritatea nu i va cere acesta.                Braşov.  In  broşură  e  acusat  guvernul  un­
             nu este permis să suceâdă".                    Tratările de împăcare între grupurile                                                     guresc  pentru  volniciă  şi  de  aceea  s’au  luat
                                                                 partidului naţional-liberal.                 Astfel  s’au  terminat  negocierile  dintre
                  De  aceea  deputaţii  din  oposiţie  pro-                                                                                           aceste  măsuri.  Acum  va  avă  d-1  Rhomeder
                                                                                                        guvern şi grupurile liberale oposiţionale.
             testeză în deplin acord în contra acestui              Seim, că de repeţite-crl s’au făcut în-                                           cu  o  dovadă  mai  mult,  că  guvernul  ungureso
                                                                                                                                                      nu e vo’nic, ci, „liberal!“.
                                                                                                            SOIRILE DILEL                                  Banchet  în  onorea  celor  reîntorşî  dela
             prinde  un  noian  de  sentimente,  unul  mai  denie  de  tablouri  prin  iote  museele  mari,
                                                                                                                                                      Turin.  Studenţii  universităţii  din  BucurescI
             puternic  ca  celălalt  şi  totuşi  nici  unul  atât  nu  numai  din  Italia,  ci  din  lumea  întregă,            — 1 (13,) Decern vre.  organisâză  un  banchet  în  onorea  delega­
             de  puternic  încât  învingându-le  pe  cele­  numai  pentru  aceste  cinci  chipuri  ar  trebui   Aniversarea  luărei  Plevnei.  Sâmbătă,  ţilor  lor  la  congresul  din  Turin,  cari  au
             lalte,  să  potă  eşi  singur  triumfător.  Ea  şi-a  socotit  Tiziano  Vecelli  da  Cadore  între  cei
                                                                                                        în  28  Noemvre  st.  v.,  s’a  serbat  în  Bucu-  apărat acolo atât de brav causa română,
             uitat  de  tote  suferinţele,  pe  cari  a  avut  se  dintâi pictor ai lumei.
                                                                                                        rescl  amintirea  luărei  Plevnei.  Acestă  săr-
             le  îndure  pănă  să  i  nască  pe  Isus,  nascân-                                                                                            Societate  de  studenţi  în  laşi.  MercurI
                                                                Departe  de  Tizian  şi  înrudit  cu  Raf-  bătore  naţională  s’a  anunţat  la  7  ore  dira.
             du-1  şi  după  ce  l’a  născut,  a  uitat  de  bat­                                                                                     în  2B  curent,  a  avut-  loc  la  Universitatea
                                                           fael,  cred  că  chiar  direct  îufluinţat  de  el,  prin  21  salve  de  tunuri.  La  10  6re  trupele,
             jocurile  lumii,  de  groza  fugei  în  Egipet,                                                                                          din  Iaşi  o  şedinţă  a  comisiunei  de  consti­
                                                           e  Andrea  del  Sarto  (1487—1531)  măestrul  cu  musica  şi  drapelul  în  frunte,  au  fost
             de  lacrimele  plânse  pe  Golgota,  a  uitat  tot                                                                                       tuire  a  societăţei  universitare  române,  ce
                                                           florentin.  Când  vecjl  întâia  oră  vre-o  pânză  aşejatepe  şosâua  „13  Septemvre"  în  ordinea
             şi  nu  înţelege  prin  ce  a  meritat  acâstă                                                                                           este  a-se  întemeia  după  iniţiativa  Rectoru­
                                                           a  lui,  te  răpesce  cu  totul,  îl  admiri,  nU'te  următore:  In  faţa  bisericei  o  companiă  a
             cinste.  E  atâta  simplicitate  în  faţa  acesta                                                                                        lui  Universităţei.  Scopul  societăţii  este  ur­
                                                           mai  saturi  privindu-o.  Dâr  decă  vreai,  ca  scdlei  de  oficerl,  scola  militară  de  geniu,
             feinească,  cu  părul  cel  simplu  pieptănat,                                                                                           mătorul  :  a)  Ridicarea  stărei  culturale  a
                                                           acestă  impresie  bună  să-ţi  rămână  în  suflet,  o  companiă  din  al  2-lea  batalion  de  vână­
             cu  trăsurile  întinerite  şi  cu  surîsul  cel  de                                                                                      ţăranului,  b)  Cunoscinţa  amănunţită  a  fase-
                                                           când  vei  mai  aucji  de  Sarto,  să  nu  te  uiţi  tori,  o  companiă  din  regimentul  de  Ilfov,
             fericire  pe  buze,  ca  şi  când  ar  vrea  să                                                                                          lor,  prin  care  trece  situaţia  Românilor  din
                                                           la  alte  chipuri  de  ale  lui.  El  rămâne  tot-  o  companiă  din  primul  regiment  de  geniu
             spună:  „0!  viu  tare  bucuros  la  voi  şi  sunt                                                                                       alte  ţări.  c)  Alte  scopuri  culturale,  precum:
                                                           deuna  acelaşi,  din  strînsnl  cerc  în  care  s’a  şi  o  companiă  de  gendarmî  pedestri.  Cele­
             fericită  cum  nu  pot  spune  ...  dâr  cum  am                                                                                         Produoţiunî  literare,  silinţa  de-a  înfrâna  jo­
                                                           mişcat  la  început  numai  ese  şi  ajunge  —  lalte  trupe  compuse  din  detaşamentele  re­
             meritat  eu  acâsta?"  Şi  totuşi  atâta  dem­                                                                                           cul  de  cărţi  şi  răspândirea  convorbirei  ro-
                                                           cât  de  norocos  a  fost  Raffael  murind  atât  gimentelor  de  artileriă  şi  cavaleriă,  au  fost
             nitate  e  în  acelaşi  timp  în  totă  ţinuta  ei!                                                                                      mânescl  în  societate.  In  acâstă  şedinţă  s’au
                                                           de  tînăr  ne  convingem  mai  bine  vădend  aşeejate  de-alungul  stradei  „Uranus".  La
             Da, acâsta femeiă e alâsă !                   tablourile  lui  Sarto  —  să  sa  copieze  pe  10   âre  Majestatea  Sa  Regele,  urmat  de   admis  basele  după  care  să  se  lucreze  sta­
                                                                                                          w
                                                                                                           2
                   O  simţi,  o  vedi  —  şi  nu  te-ai  mai   sine  însuşi,  să  facă  copii  după  pânzele  sale  marele  stat  major,  a  asistat  la  celebrarea   tutele,  base  presentate  de  comisiunea  pro­
             depărta  de  chipul  acesta,  în  care  ţi-se  spune   din  tinereţe.  Madona  cu  copilul  din  Galeria  serviciului  divin  pe  „Dealul  Spirii".  După   fesorilor,  şi  s’a  însărcinat  o  comisiune  de
             atât  de  mult,  în  care  Tizian  a  sciut  să  în-   Degli  Ufizi  din  Florenţa  se  repetă  în  t6te  serviciul  divin  a  urmat  defilarea  trupelor   trei  studenţi,  d-şora  Calipso  Dimitriu  şi
             trunâscă  idei  sublime  printr’o  executare   celelalte  madone,  atâta  d6r’  că  nu  tot-  în  presenţa  M.  S.  Regelui.  Oomaudant  ge­  d-nii  Chirileanu  şi  Brăescu,  cari  sub  preşe-
             măâstră,  în  care  colorile  să  îmbiară  cu  lu­  dâuna  atât  de  viu.  Pe  lângă  acest  chip  să-l  neral  al  trupelor  a  fost  A.  S.  R.  principele   dinţa  d-lui  profesor  Găvănescu  să  alcă-
             minăţia.                                      mai  vecjl  odată  pe  sfântul  Ioan,  şi  ai  de  Ferdinand  Infanteria  a  fost  comandată   tuâscă statutele.
                  De  n’ar  mai  fi  lucrat  Tizian  nimic,  ajuns.                                     de  colonelul  Hiota,  artileria  de  majorul      Teatru român de diletanţi la Cernăuţi.
             decât  aceste  5  pânze,  pe  cari  le-am  amintit                            (Va urma).   Stroescu,  er  cavaleria  de  d-1  colonel  Cari-  „Patria"  află,  că  diletanţii  români  din
             aici pe scurt, de n’ar esista acea sume-                                                   bol. La ll'/  ore Regfele, acompaniat de      Cernăuţi întruniţi sub conducerea d-lui
                                                                                                                 2
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11