Page 10 - 1898-12
P. 10

Pagina 2.                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                   Nr. 2G5 -1898.


           vinţa  acesta.  Raporturile  nostre  interna­  de  Apponyi  cu  ai  săi  pe  urma  sistemului  să  cjică,  d.  D.  Sturdza  a  fost  la  1858  în  ajuta  prin  §  14,  însă  în  Ungaria  nu  esistă
           ţionale  cu  alte  state  nu  pot  fi  alterate  prin  politic  dominant  de  adl,  este  ca  un  picur   corespondenţă  cu  tatăl  meu,  şi  fiind-că   un  astfel  de  paragraf,  şi  guvernul  eu  ma­
                                                                                                      sorisârea  adresată  lui  Vasile  Boerescu  este
          aceste  espulsărl,  fiind-că  ele  formâzâ  un  în  ocean  faţă  de  asuprirea  şi  servitutea                                           joritatea  lui  este  incapabil  faţă  cu  obstruc-
                                                                                                      numai  cu  2  ani  mai  târejiu,  adecă  dela  1860,
           act  al  suveranităţii  nâstre,  care  nu  vom  reală,  în  care  gem  milidnele  popdrelor  ne­                                         ţiunea  neîndurată  a  oposiţiei.  In  cercurile
                                                                                                      va  recunâsce,  sper,  şi  iscălitura  şi  scrierea
          lăsa  să  fiă  atins  din  nici  o  parte.  Asupra  maghiare.  Şi  să  nu  uitaţi,  că  acesta  asu­  şi  va  fi  dâr  constatat,  că  este  adevărată  normative  posiţiunea  lui  Banffy  se  consideră,
          unor  caşuri  speciale  urmâză  tocmai  acuma  prire  şi  servitute  şi-a  ajuns  apogeul  său  sorisorea, ce v’am cetit.                ca  sigură  în  sus;  oorâna  nu  este  aplecată
           între  organele  diplomatice  germane  şi  aus-  numai  cu  ajutorul  acelor  politicianl  ma­  Pe  lângă  aoâsta,  sunt  mulţi,  cari  cu­  a  da  drumul  consileriului  său,  câtă  vreme
          tro-ungare  convorbiri  confidenţiale,  cari  au  ghiari,  cari  acjl  se  plâng  mai  amar,  că.sunt  nosc  scrierea  şi  subscrierea  lui  Vasile  Boe­  el  are  majoritate  în  parlament.  Aceste  cer­
           un caracter amicabil.                        asupriţi şi aserviţi.                         rescu,  care  se  află  pe  aceeaşi  scrisâre  Ya   curi  normative  găsesc  a  fi  lucru  periculos,
                                                                                                      să clică este o scrisore adevărată.
                In  ce  privesce  raporturile  nostre  gene­                                                                                       dâcă  s’ar  repeta  şi  în  Budapesta  caşul  con­
                                                                                                           Oe  (jice  acâstă  scrisore?  Primul  cu­
           rale  cu  Austro-Ungaria,  cred,  că  e  mai  bine                                         vânt  al  scrisorii  este,  că  in  virtutea  a  două   telui  Badeni,  fiind-că  urmările  acestuia  ar
           de-a  discuta  în  public  mici  diferenţe  între  Dreptul bisericei şi al gimnasiului     hrisâve  date  de  Domnii  Moldovei,  biserica  fi  incalculabile.  Se  tem  aceste  cercuri,  că
           state  amice  şi  aliate  numai  în  spirit  conci­     român din Braşov.                  sf.  Nicolae  şi  şcâlele  din  Braşov  vin  şi  cer   dâcă  şi  de  astă  dată  guvernul  ar  ceda  pre-
           liant,  după  matură  chibzuire,  şi  cumpănind                           >                alocaţiune  budgttară.  Din  capul  locului  nu   siunei  oposiţiei,  atunci  s’ar  sfîrşi  cu  liniştea
           bine vorbele. (Viue aplause).                         (Din Senatul român.)                 este  vorba  de  daniă,  nu  este  vorba  de  fa-   monarchiei,  fiind-oă  nu  numai  oposiţiunea
                                                                                                      vâre,  ci  este  vorba  de  un  drept  resultând
                „Este  fără  de  nici  o  basă  temerea,      Am  promis,  că  vom  reveni  mai  pe  din 2 hrisâve domnesc!.                       obstrucţionistă  ar  lua  puteri  din  acâsta,
           că  tripla  alianţă  ar  fi  sguduită  în  ceea-ce  larg  la  discursurile  principale  ţinute  în  Se­  In  adevăr,  din  archiva  forte  vechiă  a   ci  se  crede,  că  în  Ungaria  ^peste  tot  s’ar
           privesce  cohesiunea  ei  interiâră,  sâu  auto­  natul  român  cu  ocasia  interpelării  d-lui  Bisericei  sf.  Nicolae  din  Braşov,  care  nici  înrăutăţi  situaţiunea.  Dâcă  în  actualele  îm­
           ritatea  ei  esteriâră.  Situaţiunea  universală  Titu Maiorescu.                          nu  era  încă  inventariată  —  şi  nu  se  sim­  prejurări  corâna  ar  dimite  pe  Banffy,  o
           aduce  cu  sine,  că  simptomele  ce  s’au  pus    începem   ar}I   a  reda  verbal  părţile   ţise  pe  atunci  necesitatea  de  a  s-i  face  in-   parte  a  partidei  liberale,  în  frunte  eu  Co-
                                                                                                      ventariul  esact  al  acelei  archive,  precum
           în  discusiune  generală,  nu  sunt  îndreptate  cele  mai  însemnate  din  vorbirea  d-lui                                             loman  Tisza,  ar  trece  numai  decât  în  opo-
                                                                                                      s’a  simţit  mai  pe  urmă  —  din  o  primă  şi
           în  contra  triplei  alianţe.  Tripla  alianţă  sâ-  Maiorescu                             fugitivă  privire  s’a  văcjut,  că  sunt  acele  hri­  siţiune,  şi  tiszaiştii  ar  trage  o  parte  a  ţării
           menâ  unei  citadele  în  timp  de  pace,  pe                                              sove  vechi  dela  Domnii  Moldovei.  Mai  pe  în  contra  noului  guvern  şi  a  nouei  ordine.
                                                              D  1  Titu  Maiorescu:  (După  introduce­
           care  din  an  în  an  arborii  cresc  tot  mai  rea,  ce  am  schiţat’o  în  numărul  nostru  tre­  urmă,  când  s’a  regulat  tâtă  archiva  lor,  s’a  Din  tote  aceste  cause  corona  n’ol  nu  vrea
           mari,  acdsta  însă  nu  eschide,  ca  în  cas  de  cut de Duminecă, continuă:)            constatat,  că  pe  lângă  acele  2  hrisâve  mai   să audă adl de dimisiunea lui Banffy.
                                                                                                      sunt şi multe alte, documente vechi şi auten­
           necesitate  —  pe  care  nu  l  doresc,  nici  nu-1   E  o  discuţie  politică,  de  legalitate,   tice  de  diferite  specii,  dâr  t6te  dovedind   „Cu  tâte-că  Banffy  s’a  convins,  că  po­
           presupun  —  oitadela  să  fiă  pusă  în  stare   curat  politică,  pe  care  o  aduc  înaintea   drepturi dobândite aici în ţâră.      sedă  în  deplină  măsură  încrederea  corânei,
                                                        d-vostră.  Din  acest  punct  de  vedere  îmi
           inpugnabilă.  Tripla  alianţă  stă  pe  basa  cea                                                                                       totuşi  aici  privesc  cu  mari  îngrijiri  spre
                                                        cer  voie  să  vă  dau  următorele  desluşiri      Acele  2  hrisâve,  la  cari  se  referă  sori­
           mai  solidă.  Ea  este  resultatul  desvoltării   asupra  obligaţiunii  legale  a  guvernului,  de  sorea  tatălui  meu,  sunt  probabil  hrisovul  Ungaria,  deâre  ce  nu  cred,  că  Banffy  va
          istorice  a  trei  state,  care  dela  începutul  a  fi  plătit  deja  şi  de  a  plăti  în  viitor  renta  lui  Aron-Vodă  al  Moldovei  din  1594,  pe  putâ  lupta  cu  succes  cu  obstrucţiunea  de­
          formării  statelor  europene  au  stat  mereu  înscrisă  în  budget  pentru  biserica  Sf.  Ni-  care-l  are  biserica  în  original,  care  da   cisă  a  oposiţiunei.  Dilema  este  dâră,  că
           în  contact  şi  în  ore-şl  care  mod  au  fost   colae şi gimnasiul român din Braşov.    preoţilor  bisericei  Sf.  Nicolae  din  Scheiii-   deoparte  corâna  nu  vrâ  să  dimită  în  ac­
           tot-dduna  legate  între  sine,  dr  acum  au      D-lor,  să  nu  vă  pară  rău  de  acele   Braşov  un  ajutor  de  12000  aspri  pe  an  şi   tualele  împrejurări  pe  Banffy,  de  altă  parte
                                                        câte-va  minute,  ce  vi  le  voiă  răpi  cu  expli­  un  alt  hrisov  al  lui  Mihail  Racoviţă,  voe-
           aflat  forma  norocosă,  ca  pe  lângă  păstra­                                            vod  al  Moldovei  dela  1731,  prin  care  pe  însă  mi  nistru-preşedinte  şi  partida  lui  nu
                                                        carea  causei:  ’mî-a  părut  din  câte-va  inci­
          rea  deplinei  autonomii  şi  a  absolutei  inde­                                           lângă  că  scutesce  oile  şi  vitele  preoţilor  pot  birui  cu  obstrucţiunea.  O  eşire  din  în­
                                                        dente,  de  unul  din  ele  voiă  vorbi  anume
          pendenţe,  să  ţină  unele  cu  altele  în  afară.   în  decursul  interpelării,  că  acâstă  causă  nu   bisericei  Sf.  Nicolae  din  Braşov,  dâr  scu­  curcătură  nu  văd  decât  în  aceea,  ca  Banffy
           Tripla  alianţă  se  basdză  pe  iuterese  clare  e  aşa  de  cunoscută  pe  cât  ar  trebui  să  fiă,   tesce  şi  de  vamă  vinurile  din  viile  biseri­  să fiă trântit de însaşî partida lui, adecă să-şl'
          şi  simple.  Stă  în  interesul  fiă-cărui  aliat,  ca   şi  va  fi  bine  să  fim  cu  toţii  lămuriţi  în   cei  din  Moldova,  prima  urmă  de  proprie­  retragă  dela  proieotul  Tisza  subscrierile
                                                        privinţa ei.                                 tate  imobiliară  a  acelei  Biserici  în  Mol­
           alianţa  să  dăinuâscă.  Prin  desfiinţarea  ei,                                           dova.                                        atâţia,  ca  Banffy  să  nu  pâtâ  avea  majo­
                                                              D-lor,  pentru  mine  cunoscerea  rapor­
           ar  pierde  în  egală  măsură  aliaţii  singura­                                                                                        ritate.  Caşul  că  deputaţii  croaţi  n’au  sub­
                                                        turilor  financiare  între  ministeriul  nostru    Din  alt  hrisov  se  vede,  că  şi  în  Va-
          tici,  şi  fiind-că  ea  stă  departe  de-a  săvârşi                                                                                     scris  proiectul-Tisza,  u’a  fost  numai  o  în­
                                                        de  culte  şi  biserica  Sfântului  Nicolae  din  lachia  biserica  Sf.  Nicolae  avea  aceeaşi  sub­
          ţeluri  agresive,  în  ultimele  sale  consecenţe   Braşov  datâză  dela  cele  ce  ml-a  arătat  ră­  venţionare  în  aspri;  dâr  avea  şi  moşia  Bu-  tâmplare.  Din  isvor  sigur  pot  să  spun,  că
           devine  spre  binele  tuturor  poporelor  şi  cau-  posatul  meu  tată  şi  dela  cele  ce  am  găsit  diştenii  „cu  câmp,  pădure,  vie  şi  apă  şi  vad   înainte  de  consultarea  Croaţilor,  din  Viena
           sei  păcei  europene.  Nu  pot  însă  să  suprim   documentate   în   scriptele   rămase   după  de  mâră  la  Cotrocenl“.  Actul  e  dela  1748.   a  mers  la  Agram  un  om  de  încredere,  care
                                                        mortea  lui.  Sunt  cu  atât  mai  mişcat  şi  Şi  mai  e  în  archiva  lor,  a  bisericei  Sf.  Ni­
          cu  ocasiuuea  acdsta  observarea,  că  peste                                                                                            a  informat  pe  Croaţi,  să  nu  subscrie  pro­
                                                        mulţumit  de-a  pute  începe  explicarea  mea  colae,  un  act  dela  1782,  vrea  să  cjică  după
          tot  e  de  dorit,  ca  alianţe  esistente  şi  pro­  cu  o  scrisore  a  lui,  ou  cât  acâstă  scrisore  trecere  de  34  de  ani,  cu  numirea  unui  Ion  iectul.  Se  mai  scie  aiol  şi  aceea,  că  sunt
          bate,  să  nu  fie  făoute  adese-orî  obiect  de   dateză  din  Iulie  1860,  este  un  act  privat,  Christau  ca  vechil  la  moşia  Budiştenî;  vrâ  îu  partida  liberală  mai  mulţi,  cari  s’au  clă­
          discusiune.  Ou  aliaţii  stă  lucrul,  ca  şi  cu  făcut  fără  nici  o  privire  la  vre-o  greutate  să  ejică  ei  administrau  moşia  acâsta  în  tâtă   tinat  deja,  şi  nu  mult  le  trebuesce,  oa  să-şl
          damele.  Cele  mai  bune  sunt,  despre  cari  se   politică,  juridică  ori  de  altfel;  şi  cu  cât  regula.                          retragă  subscrierile.  Dâcă  s’ar  întâmpla
                                                        este  mai  incidentală  şi  întâmplătâre  scri-    Şi  mai  au  între  altele,  ca  ultim  act,  o
          vorbesce mai puţin".                                                                                                                     acâsta,  Banffy  ar  fi  silit  să  şl  dea  dimisia,
                                                        sorea,  cu  atât  este  mai  de  bona  fide,  mai  încheerea  a  Divanului  ţărei  româuescl,  dela
                Vorbind  despre  raporturile  cu  Anglia,                                                                                          şi  atunci  ar  urma  înainte  de  tote  un  gu­
                                                        caracteristică  pentrn  tot  începutul  cestiei  1790,  care  întărind  hrisâvele  bisericei  din
                    se:
          Bulow  cfi   Despre  aceste  vă  pot  spune  de  astădl.  Este  o  scrisore  adresată  lui  Va-  Saheiu,  spune  că  să  se  pâcjâscă  privilegiile  vern  de  transiţie,  pănă  când  s’ar  sfîrşi
          adl  numai,  că  sunt  multe  cestiunl  şi  puncte,  silie  Boerescu,  pe  atunci  directorul  Eforiei  pogânelor  lor  în  vii  din  Scăenii  pe  valea  nouele  grupări  de  partid  şi  s’ar  vedea,  care
          uude  noi  putem  merge  mână  în  mână  cu   şcolelor  din  Bucurescî,  al  căror  director,  în  Greciu.                               partidă  pote  da  garanţii  pentru  restabilirea
                                                        anul  următor  a  fost  însu  şl  tatăl  meu.  Etă                                      :
          Anglia şi vom merge bucuros.                                                                     Yă  citez  aceste  câte-va  acte,  numa    linştei  şi  pentru  desvoltarea  normală  a  lu­
                                                        ce scria Ioan Maiorescu :                     pentru  ca  să  vedeţi,  că  acea  vorbire  din
                Atinge  apoi  atitudinea  Germaniei  faţă                                                                                          crurilor .
                                                                                                                                                          14
                                                              „Domnule  Boerescu,  sciţi  bine,  că  eu  scrisore  incidentală  era  în  adevăr  documen­
          cu  răsboiul  ispano-american,  picând,  că  Ger­
                                                        „în  virtutea  a  două  chrisove  date  de  doi  tată  ;  şi  că  dâr  începutul  cestiunei  e  un  în­  Raportul  fâiei  unguresc!  mai  spune,
          mania  s’a  nisuit  a  susţine  neutralitaţea  faţă   „Domni  ai  Moldovei  bisericei  Sf.  Nicolae  ceput de reclamare de un drept din vechime.  că  mulţi  cred,  că  pănă  după  Crăciun  nu  se
          cu  ambele  părţi.  Privitor  la  politica  co­  „din  Braşov,  şi  în  urma  unei  adrese  a  re-   Firesce,  d-lor  Senatori,  reclamare  de  va  face  vr’o  întorsătură  decisivă,  deâreee
          mercială  a  Americei  esistă  ore-carl  diver­  „presentanţilor  comunei  române  de-acolo,  un  drept  din  vechime  cu  gând  frăţesc,  în   Majestatea  Sa  doresce  să  petrâcă  liniştit
          genţe.  Crede  însă,  că  de  ambele  părţi  esistă   „am  tratat  rugăciunea  Braşovenilor  pe  spirit de pace şi dragoste.             sărbătorile  în  mijlocul  familiei  sale;  din
                                                        „cale  oficială,  câtră  ministeriul  de  aici,  care   Cine  se  gândea  în  acele  vremuri  la
          bunăvoinţă  de-a  susţind  raporturile  amicale
                                                        „însă  găsi  de  cuviinţă  a-o  recomanda  mi   reclamare  de  cârtă,  la  reclamare  de  proces,   potrivă  alţii  cred,  că  o  decisiune  este  în
          intre  Germania  şi  Statele-Unite  şi  pe  tere­  „nisteriului  din  Iaşi.  Aud,  că  Camera  Mol­  la reclamare contestată de cine-va?  ajun de a se întâmpla.
          nul comercial.                                dovei  ar  fi  votat  o  subvenţiune  pentru       Găsiseră  omenii  aceştia  documente  de
                Pretutindeni  guvernele  se  nisuesc  a  „biserica  şi  gimnasiul  român  din  Braşov.   drepturi  vechi  din  ţâră  şi  se  adresau,  cu
                                                        „Te  rog,  bine-voesce  a-ml  însemna  în  două
          susţind  pacea.  Acdsta  însă  nu  atârnă  dela  o                                         inima  caldă  de  Români,  la  conaţionalii  lor,       Revistă externă.
                                                        „rânduri,  decă  în  adevăr  s’a  făcut  ceva
          singură  putere.  Sperăm,  că  va  succede                                                 ca  să  le  spue:  Voi,  cari,  secularisând  chiar
                                                        „pentru fraţii noştri .                                                                          Un    discurs   de   sensaţie.   pilele
                                                                          u
          încă  mult  timp  de-a  evita  conflicte  seriose.                    Al D-tale supus:     mănăstirile  greceşti,  le-aţi  oferit  o  despă­
                                                                                                     gubire  în  bani,  când  vedeţi  că  şi  biserica  trecute  ambasadorul  engles  Monson  din
          Pacea  lumii  se  basdză  pe  concepţiunea  în   12 Iulie 1860.         I. Maiorescu.      nostră  a  avut  moşii  în  ţâra  acâsta,  şi  pri­
          tre  egoismul  îndreptăţit  al  fiă-cărui  popor,                                          vilegii,  şi  scutiri,  daţi-ne  un  equivalent   Paris,  a  pronunţat  cu  ocasia  jubileului  ca­
                                                             Şi  am  scrisorea-  încă,  fiind-că  pe  chiar                                        merei  de  comerciă  englese  un  discurs,  care
          şi  între  problema  culturală  a  întregei  ome­                                          pentru  acestea,  căci  avem  o  şcâlă  de  între­
                                                        acea  scrisore  a  însemnat  Boerescu  răspun­                                             a  făcut  sensaţie.  Monson  a  făcut  în  discur­
          niri.  Fidel  tradiţiunilor  istorice,  fidel  sco                                         ţinut.
                                                        sul,  şi  am  astfel  şi  răspunsul  lui  Yasile                                           sul  său  alusiune  la  conflictul  recent  din­
          purilor  împăratului  său,  poporul  german   Boerescu.                                          Ast  fel  s’a  născut.  prima  alocaţiune
          păstrându  şl  pe  deplin  drepturile  şi  intere­                                         bugetară  în  bugetul  Moldovei  la  1860.  Cum   tre  Francia  şi  Anglia  din  pricina  Faşodei,
                                                             „Domnul  meu“,  răspunde  Boerescu,  „cu                                              şi  a  oreclut  de  cuviinţă  să  dea  Franciei  un
          sele  sale,  va  ave  în  vedere,  că  viitorul   „adevărat  Camera  dela  Iaşi  a  votat  500  ţj    soiţi,  pe  atunci  erau  Camerele  şi  Ministe­  avertisment  binevoitor,  câ  să  înceteze  cu
                                                                                                   1
          nostru  se  basdză  pe  puterea  nostră,  pute­  „pentru  scola  din  Braşov.  Pote  să  se  facă   rele încă separate în Moldova şi în Valachia.
                                                                                                           Dâr,  după  cum  spunea  Boerescu,  era  politica  ei  ostilă  faţă  de  Anglia.  Monson
          rea  nostră  însă  pe  ascuţişul  săbiei  nostre,   „şi  aici  tot  aşa  cu  ocasiunea  discuţiunei   se  se  înscrie  şi  în  Yalachia  o  sumă  pentru
                                                        „budgetare.                                                                                a  relevat  o  sumă  de  măsuri  politice  ale
          şi  nu  va  lipsi  nicl-odată  de-acolo,  unde  se                                         Biserica  şi  şcâla  din  Braşov,  şi  în  adevăr
                                                                                    „Amicul d-tale:                                                Franciei,  caracterisându-le  ca  încercări  de
          va  trata  de  scopuri  universale  şi  de  sus­                                           s’a' înscris chiar pe anul 1861.
                                                                                                1
                                                                                    Ii.  Boerescu' .                                               a  pune  beţe  în  râte  Angliei.  Pressa  fran-
          ţinerea păcii lumii. (Viue aplause).                                                                                        (Va urma).
                                                             D  le  ministru  preşedinte,  în  vremurile                                           cesă  s’a  alarmat  de  acest  discurs  şi  a  vă-
                                                        din  urmă  s’a  viţiat  aşa  de  tare  atmosfera                                           <jut  în  el  un  semn,  că  Anglia  vrâ  ou  orl-ce
                „Asupriţi^ şi în „servitute^.           morală  a  acestei  ţări,  fiă  cum  cjiceţî  d-v.   Yiena şi crisa ungară.                preţ  să  aţîţe  conflictul  din  nou.  Chiar  şi  o
                                                        din  causa  disidenţilor,  fiă  cum  cjic  disidenţii                                      parte  a  foilor  englese  considerară  discursul
          E  oaracteristic  pentru  stările  de  faţă  din                                                 „Budapcsti  Hirlap ,  cjiar  de  obiceiă
                                                                                                                             u
                                                        din  causa  d-v.,  fiă  cum  credem  noi  opo-
          Ungaria,  că  înşi-şl  Ungurii  se  plâng  de                                              bine  informat,  publică  în  numărul  său  de   lui  Monson,  ca  o  manevră  pusă  la  cale  de
                                                        sanţii  din  amândouă  căuşele,  încât  te  sfieştî
          asuprire  şi  servitute.  Acdsta  n'o  clic  omeni   să  mai  produci  un  act  în  mod  convenabil.  adl  nisce  informaţiunl  fârte  interesante   cabinetul  engles  pentru  a  indica  neaplana-
                                                                                                                                                   rea  completă  al  diferendului  anglo  frances.
          de  rând,  ci  chiar  o  căpeteniă  de  partidă  Câtă  vreme  era  felul  cinstit  al  acestei  ţări,  asupra  felului  cum  cercurile  politice  din
          ungurdscă.  E  contele  Apponyi  acesta,  care  era  destul  să  aduc  o  aşa  scrisore  vechiă  ca   Viena  judecă  despre  grava  crisă  ungară.   In  faţa  acestor  păreri  „Agenţia  Havas“  a
          într’un  răspuns  oe  l’a  dat  comitetului  ese   să  fiă  bine  adusă  înaintea  tuturor.  Dâr  de   6tă comunicările, ce se fac numitei foi:  publicat  o  notă,  probabil  inspirată  de  am­
                                                        când  aţi  turburat  atmosfera  ţărei  cu  atâtea
          cutiv  al  partidei  sale  din  Jâszberâny  diee                                                 „Crisa  ungară  preocupă  esclusiv  tâte   basadorul  engles,  în  care  se  declară,  că  el
                                                        false  acusărî  de  fals,  sunt  silit  să  documen­
          între  altele:  „Lupta  decurge  pentru  mân­  tez  acest  act,  că  este  adevărat.  Din  întâm­  cercurile  politice  de  aici.  C’un  fel  de  ner-   n’a  avut  intenţiunea  de  a-se  amesteca  în
          tuirea  libertăţii  ndstre,  care  însă  nu  pdte  plare  şi  din  norocire,  între  scrisorile  rămase  vositate  pândeso  tâte  scirile  şi  discută  eve­  afacerile  interiore  ale  Franciei.  Prin  acâsta
          avea  succes,  dâcă  cei  asupriţi  se  vor  mul-  dela  tatăl  meu  am  găsit  şi  scrisori  ale   nimentele.  Fără  deosebire  de  partid  toţi   incidentul se consideră încheiat.
          ţămi  cu  servitutea  îu  care  se  află“  —  Slavă   d-vâstră,  domnule  ministru  president  actual,   convin  în  constatarea,  oâ  situaţia  ungară   Imperatid   Wilhelm   asupra   si-
                                                        sorisorl  dela  1858  când  lucraţi  d-vostră  în
          ţie  Domne,  au  ajnns  şi  grofii  unguri  să  se                                         este  mai  gravă,  decât  cea  austriacă,  fiind-că  tuaţiunei   politice   generale.   Preşedin­
                                                        comitetul  naţional  din  Iaşi.  Una  din  aceste
          plângă  de  asuprire  şi  servitute.  Numai  cât   scrisori  este  un  răspuns,  pe  cât  se  vede,  la  în  Austria,  unde  sentimentul  constituţional  ţia  adunării  imperiale  germane  s’a  presen-
          asuprirea  şi  servitutea  ce  o  îndură  d’al o  scrisore  a  tatălui  meu  cătră  d-vostră.  Ya  este  mai  puţin  înrădăcinat  (?),  uşor  îşi  pot tat la 12 1. c. la împăratul, care a primit’o
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15