Page 3 - 1899-03
P. 3

Nr. 47.—1899.                                                        G-AZETA TRANSILVANIEI.                                                                        Pagina 8.



        probleme  de  stat,  ce  nu  mai  pot  suferi  în  acâstă  privinţă.  Tsung-li-Yamen  rogă  s’au  spesat  1021  fl.  88  cr.,  deci  mai  puţin
                                                                                                                                                      Advocat  român  în  Teaca.  D-1  Dr.
        amânare.                                      pe  Macdonald,  ministrul  Angliei  la  Peking,  cu  56  fl.  12  cr.  Venitele  s’au  preliminat  cu   Eugen  Bran,  pănă  acum  sub-jude  reg.,  des-
              In  Praga  contele  Tliun  a  avut  con­  să  întrebuinţeze  influenţa  sa  pentru  a  îm-  2.730  fl.,  au  incurs  2.735,  deci  cu  5  fl.  37   părţindu-se  de  cariera  judecătorâscă,  şi-a
        vorbiri  lungi  cu  deputatul  Schlesinger,  con­  pedeca  pe  ministrul  Italiei  să  mai  facă  de­  cr.  mai  mult.  Acoperindu-se  spesele,  ră­  deschis  în  Teaca  cancelariă  advooaţială,
        ducătorul  Germanilor  din  Boemia,  şi  ou  mersuri  ulteriore.  Vasele  de  râsboih  ita­  mâne  un  prisos  de  1.713  fl.  49  cr.  Cresce-   în  oasa  propriă.  Dl  Dr.  Bran  e  singurul
                                                                           u
        preşedintele  clubului  deputaţilor  Cehi  din  liene  :  „Marco  Polo   şi  „Elba"  sunt  la  rea  în  averea  fondului  caselor  la  finea  anu­  advocat  de-ai  noştri  în  acel  ţinut,  atât  de
        dieta  boemă,  deputatul  Sluirda.  Convorbi­  Tchi-Fou                                    lui 1898 e 1.239 fl. 39 cr.                   lipsit  de  inteligenţă  română  independentă.
        rile  acestea  au  avut  de  subiect  modalităţile   „Tribuna"  din  Roma  dice,  că  minis­                                             Hotărîrea  d-sale  de  sigur  va  fi  salutată  cu
        prin cari s’ar pute face o împăcare.          trul  ohines  e  aşteptat  la  Roma.  Guvernul     O  nouă  ilegalitate.  Ni-se  comunică   buourie  din  partea  Românilor  din  acel  ţi­
              Reîntors  dela  Praga  în  Viena,  contele  a  decis  să  aplice  programul  său  politic  în   din  Mureş-Uiora,  că  filele  acestea  întor-   nut,  cari  în  d-1  Dr.  Eugen  Bran  vor  găsi
        ■Jhun  a  fost  primit  într’o  lungă  audienţă  extremul  Orient.  Ministrul  Canevaro  a  con­  cându-se  acasă  d-1  Ilariu  Banciu,  student   un  apărător  dibacii!  şi  devotat  al  interese­
        ■de  Maj.  Sa,  în  care  a  raportat  asupra  re­  vorbit  mult  timp  cu  Sir  Philip  Currie  pen­  universitar  în  BucurescI,  originar  din  Uiora,   lor  lor,  despre  ceea  ce  a  dat  atât  de  fru-
        zultatelor călătoriei sale în capitala boemă.  tru  a  precisa  limitele  sprijinului  Angliei.   a  fost  citat  înaintea  fisolgăbirăului  de-acolo   mose  probe  şi  în  decursul  funcţionărei  sale
              Se  rjice,  că  contele  Tbun  vrâ  să  re­  A  convorbit  asemenea  cu  ambasadorii  Fran-   Bojthy  Kalman,  care  l’a  osîndit  la  două  săp­  ca subjude reg.
        zolve  conflictul  de  limbă  dintre  Cebî  şi  ciei şi Germaniei.                         tămâni  temniţă  şi  100  fl.  amendă,  eventual   Pierderile  Americanilor  în  resbo-
        Germani  printr’o  nouă  lege  de  limbă  octroată                                         alte  10  clile  de  temniţă,  pe  cuvânt,  că  ar
                                                           ltusia   şi   Serbia.   Din   Petersburg                                              iuî  CU  Spania.  După  raportul  aghiotan-
        pe  base  §  -lui  14.  Principiul  fundamental  al                                        fi  un  agent,  care  îndâmnă  poporaţiunea  la
                                                      se  anunţă,  că  Gruicî,  ministrul  sârb  în                                              tului-general,  Americanii  au  perdut  la  Cuba,
        nouei  legi  ar  fi,  ca  pe  lângă  susţinerea  uni­                                      emigrare.  Adevărul  e,  că  d-1  Banciu,  con­
                                                      capitala  Rusiei,  a  presentat  contelui  de                                              la  Porto-Rico  şi  în  Fiii  pine,  dela  1  Maih
        tăţii  politice,  Boemia  să  se  împartă  în                                              venind  cu  consătenii  săi,  cari  toţi  sunt  oc-
                                                      MurawiefF,  ministru  de  externe  al  Rusiei,                                             1898—18  Februarie  1899,  329  de  omeni
        trei  teritorii  de  limbă:  unul  curat  ceh,                                             narl,  li-a  comunicat  printre  vorbe,  că  la
                                                      un  memorand  în  afacerea  lui  Schadowsky,                                               căcjuţl  în  luptă,  125  morţi  în  urma  rănilor
        unul  curat  german,  şi  unul  mixt.  Planul                                              minele  de  sare  din  Târgu-Ocna  (România)
                                                      rugând  pe  guvernul  rus,  ca  să  continue                                               primite şi 5277 morţi din causă de bolă.
        lui  Thun  se  pare,  că  se  bucură  de  aprobarea                                        mulţi  oonarl  ar  putâ  afla  loc,  şi  încă  în
                                                      relaţiunile amicale cu Serbia.
        monarchului,  deârece  se  susţine,  ca  positiv,                                          condiţiunl  favorabile.  Acâstă  s’a  văcjut  în­
        că  pe  la  finea  lui  Aprilie  seu  începutul  lui                                       demnat  să  li-o  spună  d-1  Banciu  şi  pentru  Germanii în contra maghiarisării.
        Maiă, se va face noua lege.                      SOIRILE DILEI.                            motivul,  că  ocnarii  români  dela  minele  din   Societatea  „Altdeutscher  Sprach  und
              Cu  tote  acestea,  află  tot  mai  mult                                             Uiora  sunt  forte  perseoutaţî,  ba  chiar  şi   Schriftverein   din  Berlin  a  adresat  un  apel
                                                                                                                                                             u
        răsunet  părerea,  că  limpeflindu-se  în  chipul                       — 1 (13) Martie.   huiduiţi  din  posturi,  aşa  că  mulţi  nu  mai   în  formă  de  broşură  cătră  ţăranii  agricul­
        acesta  starea  parlamentară  prin  delăturarea    „Asociaţiunea  pentru  sprijinirea  în­  sciu  cum  să  se  susţină.  Ocasiunea  însă  i-a   tori  germani  din  ţările  coronei  ungare  („An
        oonflictului  acut  dintre  Cehi  şi  Germani,  văţăceilor  şi  sodalilor  români  meseriaşi"   fost   bine-venită   şovinistului   fisolgăbirău
                                                                                                                                                 die  ungarlăndischen  deutsehen  Bauern!")
        totuşi  pactul  comercial-vamal  nu  va  pute  fi  din  Braşov,  şi-a  ţinut  erl  adunarea  gene­  pentru  a  califica  procederea  d-lui  Banciu
                                                                                                                                                 prin  care  ’i  îndâmnă  să  dea  piept  cu  ma-
        încheiat  cu  parlamentul  austriac.  Dâr  nici  rală  în  localul  Asociaţranei.  Adunarea  a  ca  o  transgresiune  şi  a  aplica  contra  dân­
                                                                                                                                                 ghiarisarea  şi  să  nu  sufere  a  fi  maghiari-
        formula  Szell  nu  dă  nici  o  garanţiă  în  vii­  fost  bine  cercetată  şi  a  decurs  în  spirit  sului  art.  de  lege  38  (§  2)  din  1881,  pri­  saţl.  Apelul  acesta  dă  prilej  gazetelor  un-
        tor.  Contele  Thun,  şi  mai  ales  ministrul  vesel  şi  animat.  Vorbirea  de  deschidere  a  vitor  la  agenţii  mijlocitori  de  emigrări.  E
                                                                                                                                                 gurescl  de  a  provoca  autorităţile  politice
        austriac  de  finanţe  Kaizl,  nu  e  de  loc  în­  d-lui  preşedinte  Nicolae  Petra-Petrescu  a  fă­  caracteristio,  că  în  sentinţă  se  face  amin­
                                                                                                                                                 să  urmărâseă  cu  vigilenţă  orl-ce  „agita­
        voit  cu  acâstă  formulă  din  causa  termin  u-  cut  bună  impresiune.  Declaraţia  d-sale,  că  tire  şi  de  împrejurarea,  că  d-1  Banciu  cu
                                                                                                                                                 ţiune"  ce  se  face  pe  calea  acâsta  în  mas-
        lui  de  11  ani  ce  se  stabilesce  faţă  cu  co­  la  insistenţa  adunârei  generale  din  rândul  ocasiunea  procesului  memorandului  a  su­  sele  poporului  german  din  Ungaria  şi  să
        muniunea  băncii  austro-ungare.  In  cestiunea   trecut,  precum  şi  a  membrilor  din  oomitet,  ferit  mai  multe  săptămâni  închisore  pre­
        .acesta  se  va  produce  de  sigur  un  nou  con­  s’a  hotârît  să  conducă  şi  mai  departe  a-  ventivă.  De  aci  se  pote  esplica  uşor,  de  ce   procâdă  energic  în  contra  „aţîţătorilor"  din
        flict  între  guvernele  din  Viena  şi  Peşta,   câstă  Asociaţiune,  a  fost  întâmpinată  cu  consideraţiunl  a  fost  condus  fisolgăbirăul,   sînul lui. Etă cuprinsul apelului:
                                                                                                                                                      „Autorităţile  ungurescl  vor  să  vă  ră-
        care  pote  să  facă  ilusorii  orl-ce  formule   unanime  urări  de  „să  trăâscă".  Raportul  când  a  dat  sentinţa  de  mai  sus.  De-
        ■ungare.  Acesta  cel  puţin  apare  din  campa-   comitetului,  cetit  prin  zelosul  secretar  de  altmintrelea  contra  sentinţei  lui  s'a  înain­  pâscă  nu  numai  limba  şi  numele  părinţilor
                                                                                                                                                 voştri,  ci  şi  numirile  vrednice  ale  locali­
        mia  diaristică,  ce  s’a  pornit  în  Austria  con­  acum,  d-1  Ilie  Savu,  ni-a  presentat  oglinda  tat  recurs.  Se  va  vedâ,  în  fine,  ce  resol­  tăţilor  vâstre  de  vâcurl.  Este  o  glorie  a
        tra Ungeriei pe tema pactului.                unei  frumâse  activităţi.  Din  el  s’a  văcjut,  vare  va  afla  şi  acâstă  cestiune  sub  „noul
                                                                                                                                                 aparţine  seminţiei  germane,  şi  Maghiarii
                                                      că  comitetul  acestei  societăţi  nu  luorâză  sistem".  Ceea-ce  se  pâte  constata  de-ocam-
                                                                                                                                                 aprope  totul  au  să-l  mulţâmâscă  Germani­
                                                      după  „şablon",  ci  caută  să  iniţieze,  să  stu­  dată  est6  faptul,  că  fisolgăbirăul  dela  Uiora
                   Revistă externă.                                                                                                              lor.  Cele  mai  multe  oraşe  ungurescl  Ger­
                                                      dieze  şi  să  constate'cele  mai  arcjătâre  tre­  nu  se  vede  a  fi  nicî-decum  influinţat  de   manii  le-au  înfiinţat,  Germanii  au  desrobit
              Anstro-  Ungaria  şi  China.  Privi­    buinţe  ale  meseriaşilor  noştri.  Intre  iniţia­  „era  Szell",  ori  pote  că  el  nu  vrâ  să  cu-   pe  Maghiari  de  sub  jugul  tureeso.  Agricul­
        tor  la  soirea  răspândită  de  unele  foi,  că  tivele  luate  anul  trecut,  fârte  importantă  noscă  nici  o  deosebire  între  aoâstâ  „eră"
                                                                                                                                                 tori  germani!  Vouă  nu  vă  este  permis  a
        Austro-Ungaria  ar  avă  de  gând  să  ocupe  ni-se  pare  a  fi  arangiarea  de  şedinţe  lite­  şi între a lui Banffy!...
                                                                                                                                                 împlini  dorinţa  Maghiarilor,  fiţi  tari  ca
                                               u
        şi  ea  un  port  în  China,  „Fesier  Lloyd   de-  rare,  puse  la  cale,  prin  d-1  Pompiliu  Dan,
                                                                                                         Emigrări din Ungaria. Ultima bro­       stânca  în  faţa  ispitelor.  Alipiţi-vă  de  dati-
                                                  M
        •clară, pe basa de „informaţiunl competente ,  âr  între  trebuinţe,  mai  simţită  ni-se  pare
                                                                                                   şură  lunară  a  biroului  statistic  din  Peşta,  nele  vostre  germane  şi  nu  lăsaţi  să  vi-se
        că  din  totul  nimic  nu  este  adevărat.  Soirile  că  e  regularea  cestiunei  ou  catechisarea
                                                                                                   dă  următorul  tablou  al  emigrărilor  în  luna  scurteze  şi  calce  fiinţa  vostră  germană!  Ţă­
        -răspândite  se  desmint  şi  din  Viena  (jicân-  elevilor,  care  reclamă  în  adevăr  urgentă
                                                                                                   Ianuarie:  S’au  dat  cu  totul  4864  pasporte  ranii  germani  primesc  dela  autorităţile  un­
        du-se,  că  în  cercurile  diplomaţiei  austriace  resolvare.  Amănunt  din  acest  interesant
                                                                                                   pentru  străinătate,  dintre  cari  ministeriul  guresc!  decisuri  numai  în  limba  maghiară,
        abia  dâcă  a  fost  vorba  despre  lucrul  acesta.  şi  clar  raport,  vom  aduce  în  numărul  de
                                                                                                   de  interne  a  dat  4818,  ministrul  a  latere  pe  care  nu  le  pricep.  In  şcole  copiii  lor
        Niel-odată  nu  s’a  tractat  despre  astfel  de  Duminecă.                                46.  Cele  mai  multe  pasaporte  le-au  primit  sunt  torturaţi  cu  învăţarea  limbei  ungu­
        planuri faţă de China.
                                                           Reuniunea de consum din Blaşiu,         persone  din  comitatele  Zemplin  şi  Şaroş.  rescl,  ignorându-se  obiectele  de  învăţământ
              Anglia  şi  desarmarea.  Cu  prilejul  societate  comercială  pe  acţii,  şi-a  ţinut  a  Majoritatea  pasaportelor  s’au  dat  pentru  mult  mai  însămnate  pentru  traiul  vieţii.  In
        ■discuţiei  bugetului  marinei,  d-1  Goschen,  şâptea  adunare  generală  în  4  Martie  n.  c.  America  (2035)  şi  România  (1764);  cele­  urmare,  noua  generaţiune  vorbesce  forte
        primul  lord  al  amiralităţii  a  ţinut  —  pre­  Din  raportul  presentat  cu  acea  ocasiune  lalte  se  împart  între  ţările  şi  statele  din  defectuos  atât  limba  maghiară,  cât  şi  cea
        cum  am  semnalat  deja  —  în  camera  comu­  estragem,  după  „Unirea",  următârele  date:  Europa  şi  de  peste  mare.  Graniţa  ţării  au  germană.  Ţărani  germani!  Nu  lăsaţi  să
        nelor  din  Londra  un  discurs,  în  care  a  de­  Circulaţiuoea  cassei  a  fost  îu  decursul  a-  păşit’o  26.517,  dintre  aceştia  au  eşit  din  vi-se  răpâscă  limba  vostră  germană  şi  în­
        clarat,  că  în  străinătate,  în  1898,  se  credea,  nului de fl.  108.640,  rămânând la  finea anu­  ţâră  13505,  au  intrat  13013.  Dintre  cei  de­  văţământul  matern.  Maghiarilor  li-a  succes
        ■că  dăcă  s’ar  presenta  o  ocasie  favorabilă  lui  un  rest  de  fl.  1869.  Valârea  mărfurilor  părtaţi  erau  cetăţeni  unguri  9951,  restul  de  de-a  amăgi  pe  Germanii  din  Scepuş  într’a-

        Anglia  ar  fi  gata  să  profite  de  densa.  Guver   procurate  în  decursul  anului  a  fost  de  fl.  3553  erau  supuşi  străini.  Cei  mai  mulţi  —   tât, că ei sunt acum duşmanii Germanilor.
        nul  n’avea  nicî-decum  intenţia  unui  ase­  152,223  din  cari  s’au  mai  aflat  în  prăvălie,  cjice  statistica  —  şi-au  luat  calea  cătră  Ro­  „Nimic  nu  este  mai  de  despreţuit,  de­
        menea  răsboiă,  care  ar  fi  fost  contra  tra­  conform'  inventariului,  marfă  de  fl.  68,092;  mânia.  Dintre  cetăţenii  ungari  s’au  dus  în   cât  tradarea  poporului  rudă.  In  Saşii  din
        diţiilor  şi  moralei  ţării.  Intr’o  causă  justă,  depositul  de  vinuri  e  în  valore  defl.  16,000.  România  9277,  dintre  cei  streini  3201,  pe   Ardeal  trăesoe  încă  viu  sentimentul  ger­
        atingând  onorea  şi  interesele  Angliei,  am  Marfă  creditată  clientelei  a  fost  la  sfîrşitul  când  în  Serbia  şi  Bulgaria  abia  dâcă  au   man  de  rassă,  pe  când  la  Şvabii  şi  la  Ger­
        avâ  în  sprijinul  nostru  ţâra  întrâgă  dori-  anului  de  fl.  11,093.  Suma  debitată  de  fl.  plecat  la  olaltă  995.  Ca  punct  de  circula-   manii  din  Ungaria  vestică  el  abia  mai  lică­
        tore  de  a-şl  menţină  drepturile,  der  n’am  55,638.  Din  capitalul  de  acţii  s’au  incassat  ţiune la graniţă stă în primul rând Predealul,   resc©.  De  aceea  voi  Germanii  din  Ungaria
        .avâ  cu  noi  ţâra  într’un  răsboih  întreprins  pănă  acum  fl.  23719,  profitul  curat  a  fost  după  el  Orşova.  Din  datele  acestea  apare,   vestică  şi  din  Bănat  şi  din  celelalte  părţi
        numai  fiind-că  o  ocasie  favorabilă  s’ar  fi  defl.  2259.  Dividenda,  plăti  bilă  la  1  April  că  emigraţi  unea  ungară  în  România  este   ungare,  faceţi  să  se  redeştepte  sentimentul
        presentat.  Ţâra  şi  guvernul  doresc  pacea.  n.,  s’a  statorit  în  7 / .  Suma  de  45  fl.  18  cr.  forte  mare.  De  sigur,  că  nu  fug  de  bine,   naţional  german,  scutiţi-1  şi  nu  vă  lăsaţi
                                                                         u
                                                                          0
        Conferenţa  pentru  desarmare,  care  se  va  destinată  spre  scopuri  culturali,  se  va  în-  ci  de  rău  din  ţâra  lui  Pap  Ianos,  pe  pă­  a vă transforma în talmi-Maghiarl".
        ţinâ  în  curând,  şî-a  avut  influenţa  asupra  nainta  Ven.  Gonsistor  pentru  scola  învăţă­  mântul ospitalier al României libere.      Apelul,  după  cum  cetim  în  (fiarele
        programului  marinei.  Dâcă  acâstă  confe-  ceilor de meserii din Blaşiă.                                                               ungurescl,  a  fost  răspândit  mai  ales  prin­
                                                                                                         Emigraţiunea  germană.  Din  publi-
        jenţă  şi  procedeurile  celorlalte  naţiuni  ar                                                                                         tre  Germanii  dela  graniţa  Ungariei.  Pe  şo-
                                                           Fondurile  Comunităţii  de  avere  caţiunile  statistice  ale  statului  german  re-
        oferi   putinţa   de-a   modifica   programul                                                                                            viniştii  unguri  îi  supără  grozav  tonul  demn
                                                      din Caransebeş. Din sumarul socotelilor      ese,  că  emigraţiunea  a  fost  relativ  mică  în
        marinei,  am  fi  gata  a-o  face.  Dorim  în                 9                                                                          în  care  este  ţinut  şi-’i  bagă  în  recorl  mai
                                                      pe  1898  ale  comunităţii  de  avere  a  fostu­  cursul  anului  1898.  In  total  20.966  germani
        mod  sincer,  ca  conferenţa  să  reuşescă  pen­                                                                                         ales  faptul,  că  vine  tocmai  din  capitala
                                                      lui  regiment  confiniar  româno-banatic  Nr.  au  părăsit  patria  lor.  Acâstă  cifră  este  mică
        tru  a  uşura  poporele,  cari  suportă  grele                                                                                           marelui  imperiu,  aoolo,  unde  residă  împă­
                                                      13  şi  a  fondului  casselor  de  sub  adminis­  dâcă  o  comparăm  cu  numărul  Germanilor
        .-sarcini militare.                                                                                                                      ratul  puternic  al  Germanilor,  care  cu  ocasia
                                                      trarea  sa,  reproducem  după  „F.  D."  urmă-  emigraţi în 1887 (104.797) şi în 1891 (120,089).
                                                                                                                                                 mileniului  ridicase  cavalerismul  „naţiunei
              Conflictulitaliano-chines.    „Times   torele  date:  La  administraţiunea  pădurilor  Cea  mai  mare  parte  a  emigraţilor  au  luat   alcătuitore  de  stat"  la  nivelul,  de  unde
                                                   u
        ■din  Londra  spune,  că  Tsung-li-Yamen  a  pe  1898  s’au  preliminat  99,637  fl.,s’auspe-  drumul  spre  America.  De  alt-fel  se  scie,   mai sus nu putâ să-l ridice.
         notificat  ministrului  italian  la  Peking,  că  sat  însă  103,520  fl.  7  cr.,  deci  cu  3.883  fl.  că  Statele-Unite  ale  Amerioei  de  Nord  sunt
                                                                                                                                                       De  atunci  însă  şi  pănă  a(Jl  maghiari-
         ministrul  Chinei  la  Roma  a  fost  însărcinat  7  cr.  mai  mult.  Plusul  speselor  provine  din  coloniile de predilecţie ale Germanilor.  sarea  violentă  a  îndreptat  atacuri  atât  de
        să  exprime  guvernului  italian  regretele  mai  multe  erogate  basate  pe  ordinaţiunl
                                                                                                         Cununiă.  Din  Bistriţa  ni-se  anunţă   cutezate  în  contra  limbei  germane,  ca  şi
        sale  în  privinţa  înapoerii  notei  italiene  mai  înalte  ulteriore.  Venitele  au  fost  pre­
                                                                                                    cununia  d-lui  advocat  de-acolo  Dr.  Vasile   în  contra  celorlalte  limbi  nemaghiare,  în­
         privitore  la  baia  Sanmun.  Tsung-li-Yamen,  liminate  cu  118,502  fl.,  au  incurs  146.208                                         cât  un  ţipet  de  alarmă  nu  pare  de  loc  ceva
                                                                                                    Pahone,  săvîrşită  în  6  Martie  n.  o.,  cu  d-ra
        a  adăogat,  că  a  înapoiat  nota,  pentru-că  nu  fl.  49  cr.  Acoperindu-se  deci  spesele,  a  ră­                                  estra-ordinar  chiar  din  partea  unei  so­
                                                                                                   Ana  Mar  ia  Vertic,  fiica  d-lui  Gavrilă  Ver-
         pote  acorda  cererile,  pe  care  le  conţine.  —  mas  un  prisos  de  42.688  fl.  42  cr.  Cresce-
                                                                                                   tic  din  Bistriţa.  —  Dorim  fericire  tinerei   cietăţi  însămnate,  ca  aceea,  care  a  dat  ape­
        Se  vestesce  din  Peking  „Agenţiei  Reuter",  rea  în  avere  cu  finea  anului  1898  e  de                                           lul din cestiune.
                                                                                                    părechl!
        că  răspundâud  la  nota  ministrului  engles,  51.215  fl.  54  cr.,  la  care  se  adauge  fondul
         care  sprijinea  cererea  Italiei,  Tsung-li-  gimnastului  de  38.156  fl.  72  cr.  Pentru  ad­  Un  nou  perceptorat  se  va  deschide   Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
         Yamen, refusâ în mod decis să negocieze      ministrarea caselor s’au preliminat 1078,     în Blaşiu cu cjiua de 1 Maiu n. c.           Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
   1   2   3   4   5   6   7   8