Page 7 - 1899-03

Nr. 48.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

1
nate cu tipărirea acestui raport, societatea scie ? . . . pote îşi va distruge opera, dintâiă e composiţia lui Flechtenmacher D-vostră, coconiţelor, din care anume a şl
a dispus, ca acest rest să se vândă â 50 viaţa lui. cel mai popular compositor al Moldoveni­ plăti un „Tanzmeister pentru flăcăi, dâcă
u
cr. esemplarul, plus 5 cr. porto. Rugăm pe lor. El a lăsat Românilor sumedeniă de şi D-vostră a-ţl participa, de milă peatru
Fiiul Şahului la Viena. Moştenito­
cei interesaţi a se adresa societăţii „Petru melodii, care de care mai frumâse şi mai cele ce nu jocă destul. Prin asta am abate
rul tronului persian, Shuan Saltane Mauzur,
u
Maior în Budapeşta (Molnâr u. 20 sz. românescl. A şi fost răsplătit românesee, mulţi tineri dela alte distracţii mai costisi-
fiiul de 22 ani al Şahului Persiei, va merge
II - 10). căci nu de mult a murit, nu se scie precis, tore. Ei, da? Răspundeţi!
în Aprilie la Viena. Prinţul va fi însoţit de bătrâneţe, ori de năcazuri, dâr în mi- C. L.
IJgTon G. candidat de deputat. de unchiul său UI Mulk Abdul Hamed şi seriă. Corul a esecutat piesa însufleţitor,
■Cunoscutul mare şovinist ungur G-abriel de ministrul persian Abdul Rahim. noroc, că n’a sciut de pierderea creatoru­
Ugron, care fu trântit la alegerile din urmă, lui ei. L i t e ratnră.
Orcan îngrozitor. Pe ţărmii mării
îşi va pune candidatura în cercul Şimleul- Penultimul punct, „Stejarul şi Cor­ In Tipografia Seminariului gr. cat.
Queensland a bântuit cailele acestea un
1
Silvaniei, rămas vacant în urma retragerei nul *, e de Musicescu, care a deşteptat în din Blaşiu a apărut: „Glosariu de cuvinte
mare orcan, care a măturat casele dim­
fostului ministru-paşă Banffy. 0 deputa- noi gustul, pentru ce e al nostru. Pentru dialecticale din graiul viu al poporului
preună cu locuitorii lor, cum mături nisce
-ţiune de alegători din Şimleu s’a dus la meritele sale a fost chemat în capitală, du­ român, adunate şi esplicate de Alesiu Viciu,
insecte. Corăbiile, cari ancorau în port, au
Cluşiti, ca să ofere oficios candidatura lui rere, că nu în a Românilor, ci în Peters- profesor . După o precuvântare de 8 pag.,
14
fost sdrobite. După-oum i-se telegraf'âzâ din
Ugron. burg, la Ruşi. Piesa e forte frumosă şi ca în care autorul vorbesce despre însemnă­
u
Sidney lui „Times , aprâpe 200 de ămenî
text şi ca musică, şi vre să producă în noi tatea studielor dialecticale, urmeză un
au oăcjut jertfe orcanului.
Exportul petroleului românesc în vitejia, care însă la noi se iuterpreteză: interesant studiu asupra graiului românesc
•Germania. Faţă cu sforţările cartelului de Dela tribunalul din loc. Eri s’a foc de pae. din valea Jiului, er la urmă glosarul, care
petrol american de-a impune condiţiunile pronunţat sentinţa în procesul aşa cjis al Ultimul punct şi ultima composiţie a conţine un prea frumos material de limbă
sale comerciului de petrol europân, oste- „liberărilor dela cătănie în Săcele. Primul lui Vidu a fost „Răsunetul Ardealului . Ca din graiul viu al poporului şi din lite­
11
u
năla, ce îşi dă industria de petrol româ- acusat Hcnter G. a fost achitat; achitaţi au text piesa ne caracterisâză de minune prin ratura nescrisă a lui. Preţul unui esemplar
nescă representată mai ou semă prin ma­ fost şi Rusz I. şi Seewaldt F. Pedepsiţi comparaţia, situaţia esploatată de străini. B0 cr. (plus 3 cr. porto).
rea societate anonimă „Steaua Română", sunt: Sipos I. la 3 ani temniţă şi pierde­ Doina, pe care a cântat’o d-ra Danciu în *
de-a deschide pentru petroleul românesc rea oficiului pe 5 ani; Frateş T. la 3 luni solo sopran cu atâta duioşie, e3te un me­
Viteazul",
tradiţiunl,
le­
„Pintea.
un debuşeu în Germania, presintă o im­ înehisore şi la pierderea oficiului; Damolcos mento pentru noi: gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Rcte-
portanţă deosebită. Deja în anul trecut I. la 1 an înehisore şi la 3 aul pierderea „Codrule ce te mândresc!, că aşa de tîner esc!? ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com­
România a produs 24,000 vagone petrol oficiului; TJrăea G. la 6 săptămâni închi- Astă-cjl, mâne cine scie codru-i fi, o-i fi pustie ! pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
brut, şi în decursul acestui an producţiunea sore; Floris M. la 3 ani temniţă. Procuro­ Şi păraiele de dor n’or mai plânge versul lor, se cuprind forte interesante tradiţiunl şi
ei va trece pe aceea din Galiţia; cu tote rul a anunţat recurs. Ci pe urma lor pustie, bate-or venturl cu urgie ! istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
acestpa pănă acum nu s’a explorat şi ex­ blat Pintea. S e află de vândare la tipo­
44
Munţilor, ce vS făliţi, că din aur vi’s croiţi ; grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au­
ploatat decât o mică parte a zonei de pe­ Astăc}!, mâne cine scie, nu-ţî fi şi voi sărăcie! torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
trol, care se întinde în partea de Sud şi Concert în Jjugoş. posta 23 cr.),
Puvtie, oii şărăcie ţot un drac; nu­
Vest a munţilor dinspre Transilvania. Pre­
Lugoş, 6 Martie n. 1899. mai cât că ţi-ai cobit’o şi tu, Vidule. Pe
ţul petroleului brut românesc nefiind mai
mare de 200 lei vagonul, nu esistă nici o Cine a aucjit corul lui Vidu, pote în lângă totă frumseţa şi drăgălaşia composi-
-îndoială, că România pote resista cu suc­ adevăr să se laude, că a fost mişcat în ţiilor tale, n’o s’o duci mai bine, decât un
ces pe pieţele germane contra petroleului totă puterea cuvântului de musica nâstră Flechtenmacher. Dovadă, că de muncă ta Budapeşta, 13 Martie. Ministrul -
american; mai mult decât atât, petroleul naţională. Chiar sumedenia de străini, cu noi publicul, tragem folos. preşedinte Szell va merge pe ia
sfirşitul septemânei erăşî la Viena,
românesc, care are aceeaşi greutate speci­ educaţie străină de firea Românului, s’a vă- In Lugoş să fi şi să nu cânţi „Lugo-
pentru-ca se reia tractările cu gu­
44
fică, ca cel american, se aprinde la grade cjut însufleţită şi cuprinsă de admirare, de şiana cea săltărâţă, nu se pote. Publicul
vernul austriac în afacerea pactului.
mai mari şi prin urmare este mai puţin respect şi de simpatiă faţă de productele a rugat pe dirigent s’o cânte şi a oântat'o
periculos, ca cel american. Ca punct de in­ spirituale de musică ale Românului. Vidu tot în modul lăudat de păn’acum. Cine n’a Viena, 13 Martie. Comitetul ese-
troducere a petroleului românesc în Ger­ şi-a dovedit de repeţite-orl capacitatea pe audit’o, nu scie cum pote înveseli inima cutiv al partidei progresiste germane
mania, s’a ales oraşul Regensburg, unde terenul musicei naţionale şi dâcă Românii omului cântarea Românului, şi n’are decât din Boemia, a ţinut o conferenţă, în
u
sus citata societate „Steaua Românâ a 1- ar da posibilitatea de-a se validita, el ar să vină s’o audă, că nu se căesce. care a luat resoluţiunea, ca deputa­
construit reservoare de petrol de o capaci­ ridica cu frumos succes musica nostră po­ Nu din necavalerism trecut'am peste ţii germani progresişti se nu parti­
tate însemnată, cumpărând în acelaşi timp porală la o înălţime cuceritore. Astărjl îşi aoompaniarea de pian, de care mă prind cipe. la desbaterile dietei din Praga.
ua
şlepuri tanks pentru transportarea mărfei tocesce puterile, cb stând în oficiu cu acum de vorbă. „Andalusa şi „Travatore Londra, 13 Martie. China nu e
u
44
la Regensburg. şcolarii, şi săra eu corul, încât pentru stu­ sunt făcute să se acompanieze la pian, că de loc aplecată a da Italiei portul
diu şi composiţii nu-i rămâne, decât să ră- numai astfel îşi au efectul contemplat de şi împrejurimea dela Sanmum. Se
Asigurarea studenţilor universi­ pâscă timpul repausului de nopte, în con­ fantasia autorilor, pentru care scop trebue crede, că oposiţia acâsta se înteme-
tari. Din Viena se anunţă, că consiliile
tul sănătăţii; de aceea şi vedem, că de un să ai pianistă desteră. Dirigentul a rugat eză şi pe voinţa Rusiei.
dela universitate şi dela tote scole supe- timp incoce nu produce, decât maximum pe cea mai sigură, pe d-na Dr. Dobrin. Şi
riore au decis, ca pe viitor toţi studenţii
2— 3 composiţii pe an. Unica mângăere o norocul lui, că d-na a primit. Vă spun ceva
dela institutele mai înalte să fiă datori a
avem, că producţiile lui sunt răpitore. de după culise, decă ţineţi secretul : D-na i i i f i m s e.
•se asigura. Ei vor plăti pentru fiă-care se­
Concertul, despre care raportez, s’a Dr. Dobrin a primit notele abia înainte de Drumurile de fier din China.
mestru 2 fi. BB cr., er în schimb la cas de
ţinut în 4 Martie n. c. în sala cea mai spa- concert, şi numai în două rânduri a acom­ Un cjiar german din Orientul extrem a fă­
încapabilitate a muncei vor primi odată
ţiosă din Lugoş, la „Regele Ungariei , paniat corul. Probă generală nu s’a ţinut cut catalogul concesiunilor de drum de fier
44
pentru totdeuna 12,000 fi. La cas de ne­
sala însă, pentru mulţimea cercetătorilor, a din cause de punctualitate românâscă, şi date de China Europenilor. Din acel
norociri în laboratorii, la esoursiunl, său în
fost prea mică. Concertul s’a început la aşa pe încrederea în sine s’a concertat. E catalog reese următârele : Partea leului o
decursul prelegerilor, vor primi la cji 3 fi.
8'/ săra cu o serenadă de Vidu pentru cor uşor însă să ai încredere, când te acompa- are până acum Britania. Concesiunile bri­
2
Inovaţiunea acesta este de mare folos pen­
de bărbaţi, cu acompaniament de pian, An- nieză d-na Dr. Dobrin. S’a mai produs d-sa tanice sunt următorele: liniile de drum de
tru tinerimea universitară, şi ar fi bine să
dalusa. Andalusele sunt cele mai lăudate şi altă-dată. De rândul acesta m’a frapat fier Kaulun-Canton, Oanton-Ceugtu-Şangai-
.se introducă pretutindeni.
44
Spaniole, şi Vidu din Bănat le trimite o împrejurarea, că în „Travatore tenoriştii Vusung, de la Şangai la Ciukian, la Nt-il-
Un cupeu întreg din lemn. D-l serenadă plină de simţământ, de graţiă şi era să ia un ton rău şi d-na Dobrin, prin king, la Hang-Ciau şi la Veu-Ciau, apoi
d’un caracter espresiv, peste ţări şi mări, desteritatea-i de fostă dirigentă, a prevenit
Leon Commino din BucurescI, a lucrat un dela graniţa birmană la Talifu, Yunaufu,
drept reounoscinţă, că din viţa lor a odrăs- răul, bătând acordul mai cu putere.
•cupeu întreg din lemn în miniatură, pe Suifu, Ciuug-Kiug, dela Şan-Hai-Fuan la
lit Trai&n, împăratul apusei măriri stră­ Un lucru tot îl încunjurai, der văd, Niu-Civang; o linie anglo-italiană este li­
care vre să-l espună la exposiţia din Paris.
moşesc!. că nu scap de el, adecă eu tixit şi însufle­
A lucrat la el timp de 3B de ani. Văcjend nia Taiyuen-Singau-Sfanghiau. Ruşii con-
aoestă operă de artă, în primul moment nu Al doilea punct din programul con­ ţit fiind, am însetat rău, şi pănă să mă ră­ struesc următorele linii de drum de fier.
44
soii ce să cred!; observi, şi cu cât observi certului a fost din Verdi, „Trovatore , co­ coresc, publicul s’a resfirat şi nu mi-am Dela Port-Artur la Novo-Tsuru Khaitul,
mai mult, te minunezi mai mult. E un cu­ rul călugăriţelor din actul al 2 lea şi din putut însemna decât circa B0 —60 de ono- Wladivostok la Naguta şi linia principală
44
peu lucrat tot în lemn, în lemn de paltin, actul al 4-lea „Miserere . Pe cât de miş- raţiorî. Ga să nu supăr însă pe ceilalţi mandjură. Concesiuni francese sunt: Lang-
de corn şi de păr. Lemn fiert, spre a pută cătore sunt scenele descrise în actele cân­ 1B0—160, m’am socotit să nu Vi-i spun son-Yiinan, Langson-Canton, dela Nanking
eă producă, să se formeze aşa, precum tate, pe atât de nimerit au fost predate. nici pe cei însemnaţi. N’aşI vre să-mi aprind la Pakhoi şi Saokai-Yunan. Concesiunea
44
voesce măestrul, să supuie rigiditatea lui Pe eroina „Leonora a predat’o în solo- pae ’n cap, nici mie, nici prevenitorei Re- germană constitue marile linii de drum de
daltei şi cuţitului. E un cupeu de lemn, sopran d-ra E. Mitariu. D-sa are o voce dacţiunî, din a cărei bunăvoinţă am cinstea fier dela Kiaociafi la Tsinan şi Icin. Ame­
ca şi cum ar fi de orl-ce metal. Arcurile puternică, de un timbru cuceritor, plus a Vă plictisi cu atâta vorbă. Venitul brut ricanii au obţinut linia Canton-Hankau.
•sunt de lemn, felinarele de lemn, pernele şcola lui Vidu. A cântat cu o pricepere şi a fost pare-mi-se 350 fl. Belgia are linia dela Cingling la Hankau.
şi ele de lemn, lemn încheiat în lemn, cu simţământ de artistă şi nu de diletantă. Spusei înainte de încheere venitul Sindicatul auglo chines a obicinuit conce­
cue de lemn. Şi cupeul acesta are o ladă D-l Dr. Florescu a cântat pe eroul, csssei, că vreu să dispensez bătrâneţele, decă siunea pentru construirea liniei Canton-
pentru călătorie la ţâră, şi lada are brâscă pe care l’a predat cu o putere şi rutină de adecă vor fi obosit, de-a mă mai asculta, Cengtu. Acestă linie va m-rge la Cengtu
de lemn, cu cuie tot de lemn. El mai ar.e adevărată artă. Aplausele prelungite, ce povestind câte ceva şi despre joc, atât de peste Yangtse pe la Suifu şi va trece prin
un lanţ de oprit la scoborîş, lanţ, care e le-au primit dânşii, ar fi umplut de invidie plăcut tineretului. valea Min.
tot de lemn. Lanţul acesta Jeste făcut din- şi pe cei mai renumiţi Trubaduri şi Prima­ Au fost atâtea coconiţe jucătore, care
tr’o singură bucată, o rădăcină de păr. Nu done. Eu, realistul de mine, m’am ales cu de care ma’ frumuşele, şi flăcăi voinici şi Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
•e nici o încheietură. Bucata întrâgă, rădă un plus la pesimismul, de care ’s infiltrat, veseli, şi s’aruneau şi se ’nvîrteau de ve­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
cina, a fost transformată într’un lanţ! Der vătjend, că prestaţiunile altora se răsplă­ deai valuri, valuri de fericire, planând peste
cu câtă răbdare, cu câtă muncă! Nouă ani tesc atât de repede şi de boeresce, pe când sufletele tinerele. Şi se vaetă şi astăcjl pe
a lucrat d-l Commino la acest lanţ, minune prestaţiunea mea de raportor (deşi de oca- la noi, că de ce nu se mai face concert,
a lumei. D-l Leon Commino va vinde lu­ sie), n’are să-şi mai vadă visul cu ochii. că nu s’au săturat t6te de joc. Eu (jic, oă Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
crarea sa, viaţa lui întregă, decă se va Aşa e lumea, dă mult celui ce mult are. au dreptate, căci mulţi dintre tineri au
IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
găsi un amator să dea enorma suma de Tocmai pentru aceea fiă-le de-ajuns laudele jucat forte puţin, pote că nici nu s iubitori
Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cuf
300,000 lei pe ea. De nu, va cerca s’o primite, şi dela mine nu mai aştepte, căci de joc, că, vedî Domne, tinerii ’şl caută
specialişti dela facultatea de medicină
vencjă mult mai ieftin museului din Bu­ am să trec peste celelalte puncte: „Imn şi alte distracţii. Să sciu eu mai bine ad­ din Viena.
44
curescI, şi decă nici aci nu va isbuti, cine de mărire şi „Stejarul şi cornul“. Cel ministra paralele, aşi colecta un fond dela