Page 10 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 49.—1899.

ale societăţii, un mijloc indispensa­ Spre durerea mea, starea pre- de mintea omenescă, a binevoit a întorce cârma bisericei nostre naţionale şi cu dra­
bil de subsistinţă materială. sentă a sănătăţii mele nu-mî permi­ întristarea nostră întru bucurie. Bucuria goste şi veueraţiuue vă primesce astărjl în
Ei bine, — ridicarea slăbiciunilor te a participa în personă la ele, der nostră este justă, nobilă şi curată, pentru- mijlocul lor, aşteptând binecuvântare, mân-
de caracter la rangul virtuţilor, şi degra­ se-mî fie permis a saluta şi felicita, că isvoresce din câştigarea bunurilor mai găere şi scut de apărare între ispitele vie-
darea virtuţilor la nivoul unor articolî cel puţin din depărtare, pe înalt înalte, ce dau mângăerea şi fericirea tem­ ţ-i. Dumnecjeu V’a dăruit ru o inteliginţâ
de comerciu: ore astfel de apariţiunî Prea Sânţia Sa în fruntea bisericei porală şi eternă a unui popor. Biserica or­ superioră, ca să înţelegeţi a face voia Lui;
nu constitue neindoiosele criterii ale nostre naţionale, şi, însufleţit de spi­ todoxă română din Ungaria şi Transilva­ V’a dat şi un suflet nobil şi o inimă caldă,
decadenţei morale ?! ritul bisericei felicit pe înalt Prea nia, primesce astădl pe capul şi conducă­ ca să voiţi cu tărie şi hotărîre a lucra pen­
Vedem şi aci: doctrinele false Sânţia Sa cu devisa lui Constantin torul său. Cu cjiui de astăcjî ea nu mai tru biuele poporului român.
corump moravurile bune ale popo- ce-i strălucea pe fiirmament: „In hoc este îngrijată, căci sortea sa este pusă în Dumnecjeu să Ti dea viâţă îndelun­
u
relor. Căci — fals este realismul signo vinces . mâni tari şi sigure. gată, sănăta' e şi putere, ca să poţi purta
ace'a, care în ordinea fisică a lucru­ B i r c hi ş, 24 Februarie v. (8 Mar­ Clerul şi poporul român ortodox din sarcina cea grea a chiemării archierescl în
rilor nu cunosce alte potenţe reale, tie n.) 1899. metropolie, despărţit de ocupaţiunile dil- noua posiţiune înaltă, ce ai primit, făcân-
decât: impins şi presiune, 6r în ordinea nice, îmbrăcat în haine de sărbătore, oa şi
Alexandru, Mocsonyi. du-Te făclie luininătore a bi3erieei, părinte
morală a vieţei, nu alte decât: princi­ înoit în cugete şi simţăminte, dă laudă şi adevărat al poporulu’ şi apărător înţelept
piul celui mai iare şi al egoismului. Is­ mulţămită lui Dumne4eu, pentru-câ i-a fost şi întrepid al intereselor lui culturale.
toria ne învaţă tocmai contrarul; Instalarea Mitropolitului dată posibilitatea a alege prin representan- Să trăescl mulţi ani!
în vieţa poporelor potenţe!e ideale suni ţii săi, nu după multă aşteptare, după do­
cele mai eficace potenţe reale. Virtuţile Meţianu. rinţa inimei sale şi din nâmul său pe Ar­ Discursul acesta a fost salutat
cetăţenilor, libertatea, dreptatea, morala Am adus în fruntea numărului chiepiscopul şi Metropolitul său. cu viue şi repeţite se trăiescă, er
în viaţa publică: aceste potenţe ideale de erî memorabila cuvântare, ce a 0, cât au dorit părinţii noştri şi cât însufleţirea şi-a ajuns culmea când
Metropolitul respunejend a rostit vor­
sunt acele potenţe reale, cari înteme- ţinut’o Metropolitul loan Meţianu la au luptat pentru acest drept; dâră ei erau
ieză şi paranteză prosperarea, gloria instalarea sa. Voim se întregim as­ nemângăiatl pentru sortea tristă a bisericei birea sa cătră cler şi popor.
şi înflorirea, statelor şi a poporelor, er tăcjî raportul publicând în întregi­ lor! Un secol şi jumătate s’a aflat biserica
demoralisarea distruge organismul lor, mea sa şi discursul d-lui archiman- română ortodoxă din Ungaria şi Transil­ Unirea Dalmaţiei si Croaţiei. In
9 .
.
?
5
şi duce spre prăpastie state şi popore. drit şi vicariu archiepiscopesc Dr. vania lipsită de ierarchia sa naţională, u- şedinţa dela 13 1. c. a dietei provinciale
Vedem decî, că pretinsul rea­ Ilarion Puşeariu, ce l’a rostit în cali­ militâ şi aservită intereselor străine, ceea-oe din Zara, deputatul naţlonal-croat Cingria
lism este un pseudo-realism, şi că, ade­ tate de comisar al Consistoriului a împedecat pe poporul român în desvol- a înaintat propunerea, ca guvernul să-şi
văratul realism nu este altceva : decât metropolitan pentru conducerea ac­ tarea lui culturală. esprime dorinţa, că limba oficiosă a tutu­
adevăratul idealism. tului electoral. Starea acesta auUcauonică şi păgu- ror oficiilor de finauţe, justiţie şi adminis­
Trăim într’un period de transi- După-ce a deschis şedinţa Con­ bitore a deşteptat în fruntaşii nemului nos­ traţie să fiă limba croată. Deputatul Bian-
ţiune. Doue direcţiuni ale vieţei, dia­ gresului de instalare şi după-ce s’a tru dorul înfocat de emancipare bisericescă, chini (partida croată a dreptei) a propus,
metral opuse: idealismul şi pseudo-reaiis dat cetire în orginalul unguresc şi care i-a condus prin multe lupte şi jertfe ca în răspunsul la mesagiul împărătesc, să
mul stau în luptă crâncenă, er noi ne gă­ traducere română rescriptului minis­ la restaurarea vechiei nostre metropolii is­ se esprime dorinţa, ca Dalmaţia să se unescă
sim în mijlocul acestei lupte gigantice, terial, prin care se notifică aproba­ torice naţionale. In fruntea luptelor purtate cu Croaţia Slavonia şi să se alâgă o comi-
a cărei isbândă are se decidă pdtc rea alegerii de Metropolit, d-1 comi­ ou perseverenţa aceea, ce credinţa tare în siune de 7 pentru desbaterea cestiunei.
pentru secoli asupra sorţii poporelor sar Congresual Puşeariu a rostit ur­ dreptatea causei numai e în stare a o in­
şi a civilsaţiunei. Astâcţi pseudo-re- mătorul discurs: spira, a stat grandiâsa figură a marelui Delegaţii puterilor la conferenţa
alismul este încă cuceritor, el şi-a cu­ archiereu Andreiu, talentele sale, cuuoscin- internaţională de pace şi desarmare, vor fi:
Mărit. Congres!
cerit state şi clase condncădre ale so­ ţele şi energia sa au putut să ducă lupta din partea Angliei ambasadorul ei din
Preaonoraţilor Domni Deputaţi!
cietăţii, er unicul asii al idealismului este la un resultat strălucit. Pentru restaurarea Washington Pauncefote, a Rusiei contele
singură numai biserica, care în tot*, for­ Representanţa supremă a bisericei or­ metropoliei, biserica ortodoxă română va Stabil, a Germaniei br. Marschall, a Italiei
mele sale, in tote timpurile şi la tote todoxe române din Ungaria şi Transilvania, fi providenţialului bărbat pururea recunos- Visconti- Venosta, a Belgiei Bsrnaert şi a El­
popdrele după firea ei genuină, are se Congresul ei naţional, pe basa dreptului de cătâre. veţiei Laschenall.
represinte direcţiunea ideală a vieţii autonomie bisericâscă asigurat prin art. IX Pătrunşi de suferinţele părinţilor noş­
în evoluţiunea omenescă. de lege din a. 1868, a ales în şediDţa sa tri, dâră tot-odată însufleţiţi de bucuria, că
De aci putem pricepe, că: de dela 19 Decemvre a. tr. în cale canonică nouă ni-a fost reservat a vedea pe toţi Din dieta ungară.
ce este îndreptat curentul anti-idea- şi constituţională pe archiepiscopul şi me­ românii ortodocşi din Ungaria şi Transil­ (Desbaterea budgetului).
list îndeosebi şi în prima linie în con­ tropolitul său, în persona înalt Preasfinţi- vania, ca pe fiii unei mame, întruniţi în Alaltăerl, Luni, s’a început în camera
tra bisericei, — şi că: de ce stă tului Domn Episcop loan Meţianu. metropolia nâstră naţională, şi a esercia deputaţilor desbaterea asupra budgetului.
astăcjî biserica isolată, în mijlocul Maiestatea Sa Prea înălţatul nostru astăcjî, în înţelesul canonelor sântei nostre Se vor desbate rend pe rând următorele
curentelor duşmănose ale statului şi împărat şi Rege Franciso Iosif I s’a îndu­ biserici ortodoxe, cel mai înalt drept cons­
posiţii budgetare: Curtea regâscă, Cance­
ale societăţii. rat preagraţios a aproba acestă alegere, şi tituţional, cu entusiasm religios să cjicem laria cabinetului, Parlament, Cheltuell co­
De aci putem judeca iotă gravi- pe alesul nostru a-1 întări de archiepiscop cu Psalmistul: mune, Pensiuni, Datorii de stat, Datorii şi
tetea situaţiunei, în care se află as- şi metropolit. „Veselâscă-se inima celor ce caută împrumuturi, Administraţia internă din
tăcjî biserica. Acum dâră înainte de tote să dăm „spre Domnul. Căutaţi pe Domnul şi vă Croaţia şi Slavonia, Curtea de compturî,
De aci putem cuprinde înse tot­ laudă lui Dumnetjeu celui în veci mărit, „întăriţi. Căutaţi faţa lui pururea. Aduce- Judecătorii administrative, Presidenţa mi-
deodată şi importanţa imensă, ce-o are căci a pregătit pentru credinciosul său po­ „ţi-vă aminte de minunile şi judecăţile nisteriului, Ministeriul a latere şi budgetul
misiunea culturală a bisericei în por român ortodox acestă di de bucurie, „gurei lui“. (Psalm 104 v. 1—B). ministeriului croato-slavon-dalmatin. Mai
viaţa poporelor; putem cuprinde şi şi bisericei ortodoxe române din Ungaria Una dintre cele mai frumose trăsături departe, budgetele ministeriilor de : interne,
spiritul adevărat al acestei misiuni cul­ şi Transilvania i-a trimis pa mirele ei do­ caracteristice ale poporului român a fost comerciti, agricultură, culte şi instrucţiune
turale, care nu pote fi altul, decât rit, scoţendu-o din doliul văduviei şi din şi este religiositatea şi moralitatea, oeea-ce publică, justiţie, honvedl şi finanţe.
spiritul vi oralităţii. nesiguranţa şi îngrijirea la care o aruncase în lipsa de alţi factori culturali, mai ales Şedinţa dela 13 Martie. Raportorul
Scurt: misiunea culturală a biseri­ repausarea în. Domnul a fericitului antece­ în timpurile cele vitrege, a susţinut în el Nemănyi Ambrus face un resumat asupra
cei, este moralisarea poporelor. sor în scaunul metropolitan. trancuilitatea şi tăria sufletâscă şi l’a făcut întreg preliminarului de budget şi se mul-
Acesta este misiunea fie-cărei Apoi să mulţumim din adâncul inimei popor brav şi folositor patriei, de-opotrivă ţumesee a avisa la importanţa problemelor
biserici. nostre Prea înălţatului nostru împărat şi cu cele-lalte popore conlocuitore; acâstă cuprinse în el, care tote aştâptă resolvare.
Rege Francisc Iosif I pentru preagraţiosa
* însuşire caracteristică a religiosităţii şi mo­
* .1: După el a luat cuvântul, membru partidei
întărire de archiepiscop şi metropolit a ralităţii şi-o a păstrat poporul român prin poporale
Biserica ndstă noţionalâ înse, are alesului nostru, precum şi înaltului re­ ţinerea cu tărie la religiunea strâmoşâscă.
Conte I. Zichy. El spuse, că oposiţia
se urineze în misiunea sa culturală gim al ţării, peutru binevoitorea reco­ Vechia metropolie a Românilor ortodocşi stă acum faţă ’n faţă c’o partidă mai mare
o ţîntă îndoită: moralisarea şi conserva mandare şi sprijinire a alegerii săvârşite din Ungaria şi Transilvania a fost pentru a guvernului. Se ocupă amănunţit cu pro­
rea naţională a poporului român; căci prin Congres. poporul român „alma mater“, care cu iu gramul guvernului, pe care în multe pri­
biserica nostră, ca parte integrantă Ast-fel uşuraţi în simţămintele nostre bire adună la sinul său pe toţi fiii săi. De vinţe îl află liniştitor. Dă espresiune spe­
a Românismului genuin, este biserică prin espresiunea recunoscinţei nostre la acestă metropolie este legată întrega isto­ ranţei, că pe cum oposiţia s’a înţeles cu
naţională. Er ţinta îndoită a misiunei aceia, cărora se cuvine, ne credem a fi la rie naţională a poporului român din patrie. Szell în conferenţa partidelor, tot aşa va
sale culturale este şi îndoit de grea, înălţimea onorificei nostre misiuni, când Ea ni-a conservat limba şi literatura na­ succede o înţelegere cu el şi în viitor.
căci în cţilele nostre poporul român pe iubitul, alesul şi întăritul nostru archie­ ţională şi de ea şi prin ea s’a adăpostit
nu nulnai în moralitatea sa, ci şi în piscop şi metropolit, îl îutroducem în scau­ şi adăpat nemul nostru cu apa cea vie su­ Oratorul însă nu e mulţămit, că ministrul
preşedinte n’a făcut amintire în programul
■esistcnţa sa naţională este ameninţat nul strălucit al vrednicilor săi antecesori. fletâscă. său despre o mulţime de cestiunî, cari ar
de spiritul pseudo-realist, ce domnesce (A.ci comisarul Dr. Puşeariu, păşind Pe scaunul plin de mărire al acestei fi trebuit amintite. Programul bisericesc-
astăcţî în Ungaria. spre Preasfinţitul Archiereu, îl conduce de venerabile metropolii, s’a introdus şi ridi­
la scaunul, pe care se aşeejase, la scaunul politio al guvernului nu va consolida ra­
Der biserica naţională, misiunea cat astăcjî bărbatul doririlor inimelor nos­ porturile bune dintre biserică şi stat. Mai
■sa sublimă şi grea num ei în neştirbita archiereului, înalt Prea Sfinţitul urcă ales desaprobă susţinerea legei despre ne-
treptele şi stă în scaun cu sfânta cârjă tre, care prin activitatea sa mănosă în via
ei organisare o pote îndeplini. Con­ în mână, er corul seminarial, condus de Domnului, ca episcop al unei diecese din confesionalitate. La fine declară, în numele
servarea neşterbită a principiului profesorul G-. Dima, întonâză: „Pe stăpâ­ metropolia nâstră, într’un restimp aprope
autorităţii şi disciplinei bisericesci, nul şi arebiereul nostru, Domne păzeşte-1! de un pătrar de secol, prin zelul şi devo­ partidei, că primesce budgetul.
Intru mulţi ani stăpâue!“ Momentul era I. Asboth. Declară, că va sprijini cu
neşterbită domnie a interesului co­
înălţător. tamentul său pentru biserică, pentru pro­ bucurie politica guvernului, fiind-că află îu
mun şi necondiţionata subordinare
Comisarul întoreendu-se la locul său gresul cultural al poporului român şi pen­ ea tendinţă conservativă. Ungaria are multe
de orî-ce interes particular, spiritul presidial, urmeză acum a rosti şi mai a- tru binele patriei, a dat probe învederate probleme de resolvat, cu cari a rămas BO
legalităţii, dreptăţii frăţietăţii, al pa­ vântat următorele la adresa deja instalatu­ despre vocaţiunea sa apostolică, spre mă­ de ani îndărăt faţă cu desvoltarea euro-
triotismului şi loialităţii cătră tron lui Archiepiscop şi Metropolit): rirea numelui lui Dumnedeu şi spre feri­ până modernă. Aşa d. e. cestiunea socia­
— acestea constitue spiritul bisericei, Mărit Congres! cirea nâmului şi a fiilor săi sufletescl. listă, care nu se pote înăbuşi cu pusei
de care tot fiiul devotat bisericei însemnat şi măreţ act este acesta în Înalt Preasfmţite Părinte Archiepis­ Mannlicherşi Kropacek. Mişcarea a încetat
este şi are se fiie însufleţit, şi acest vieţa nostră bisericescă! cop şi Metropolit! deocamdată, ea însă esistă totuşi. Pe tote
spirit va fălf'ăi negreşit şi asupra festi- Dumnejeu cu puterea şi bunătatea Clerul şi poporul din metropolie, prin terenele acjl în Ungaria nu este decât
vitâdor frumâse de instalare. sa nemărginită şi cu sfatul său necuprins ropresentanţa sa legală, V’a încrediuţ&tsem'fo's marasmus. Ţâra întrâgă e cuprinsă