Page 9 - 1899-03
P. 9
RED ACŢIUNEA, „qazeta“ iese în icare iţi.
Alministraţiimea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
B2AŞ0V, piaţa mare Nr, 30. Pe un an 12 fi-, pe săse luni
6 fI-, pe troi luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KWISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
urmitdrolo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la t:dto ofi-
In Yiena: W. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld fi. Emorlch Leaner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppşllk. Abonamentnl pentrn Braşov
In Budapesta : A. V. Soldber- Âdmmistrafiunea. Piaţa rr: art
jar, Ekstaln Bernat. In Ham T6rgul Inului Nr. 80, etagit
bar g: Sarolyi 4 Liebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe ş?st
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. S0 or.
ria garmcind pe o ooldnă 6 or. mznman tsao Buw» qctkjb Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu Wgy mnaa\ «tan^ai ■*« 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAHE pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, joi 4
Saşii la ministrul-preşedinte. ca să se p6tă susţine şi desvolta în In fond însă, dăcă vom cum pe înalt Prea Sânţia Sa la scaunul
însuşirile ei caracteristice. El nu păni bine însemnătatea cuvintelor metropolitan.
Am făcut amintire de faptul, face nici o deosebire între cetăţeni, ministrului-preşedinte, vom ajunge Trecutul lung şi bogat în fapte
că deputaţii dietalî saşi au trimis consideră, ca lucru secundar, decă la acelaşi resultat, ca şi foile ungu mar! şi merite neperitore al înalt
din sinul lor o deputaţiune la mi- cine-va vorbesce în limba maghiară, resc!. „Pretind dela fie-care — Zi Prea Sânţiei Sale, ne servesce de
se
nistrul-preşedinte Szell, ca să-l sa germană seu în altă limbă; der cere Szell — ca să nu se considere nu garanţia unui viitor promiţător. Bi
44
lute de venirea sa la guvern. Con dela fiă-care, ca să nu se considere mai ca un „locuitor al ţării, ci ca serica întrâgă îşî aşâZă încrederea
44
41
ducătorul deputaţiunei, profesorul numai ca „locuitor al ţărei, ci ca adevăratul ei „cetăţen , care să re- sa în probata înţelepciune şi neobo
44
Dr. Schwicker, a accentuat în vor adevărat „cetăţen al ei, care să cunoscă acesta ţeră, ca ţâră a lui sita energie a înalt Prea Sânţiei Sale,
birea sa, că venirea în fruntea gu recunâscă ţera acesta, ca ţeră a sa, şi şi să se simtă aici în sentimente şi şi toţî fii! devotaţi bisericei, cu suflet
44
vernului a d-lui Szell, a produs mul aici să se simtă ca acasă în idei şi fapte ca acasă . Nu însemnă asta şi devotament, vor sprigini intenţiu
ţumire şi bucuria în sinul deputaţi fapte. Faţă cu Saşii ardeleni a avut, în limba şovinistă, „să fie credincios nile şi nisuinţele nobile ale înalt
lor saşi, cari au primit programul Zice ministrul-preşedinte, întot-dăuna al patriei şi bun patriot? 44 Prea Sânţiei Sale în înalta, dâr grâua
de guvernare al ministrului-preşe- calde simpatii. El cunosce şi pre- Pornind odată dela principiul, sa posiţiune.
dinte peste tot cu simpatia şiaplause, ţuesce valorea şi meritele lor pentru că trebue să se realiseze „idealul Privirile tuturora vor fi îndrep
44
căci cred a vede într’ânsul spiritul stat, şi e departe de el gândul, de maghiar despre „naţiunea unitară tate spre distinsa figură a înalt Prea
44
şi principiile profesate de marele a voi să-i păgubescă în vre-un mod maghiară în statul unitar maghiar , Sânţiei Sale, şi inimile tuturora vor
patriot Deak, — a acelor principii, ore-care. Saşii n’au a-şî teme de loc nu mai e îndoială despre ceea-ce în fi cuprinse de un sentiment: de sen
de al căror moştenitor şi represen- limba, naţionalitatea şi aşeZămintele ţelege d-1 Szell sub „adevărat ce- timentul bucuriei asupra actului fes
44
tant îl consideră pe d-1 Szell. lor culturale. El, din contră, le va tăţân. tiv de întronisare a înalt Prea Sân
Din acest program vorbitorul scuti şi promova. Decă deputaţii lor Or! doră se pote admite, că den ţiei Sale.
subliniâză numai două momente. Pe în dietă vor sta „îuafară de parti sul ar recunosce calitatea acesta Actul înălţător de întronisare a
44
Saşi, cjice, i-a liniştit înainte de tote de , seu în „partida guvernului , unuia, care nu adopteză necondiţio Metropolitului, însufleţirea generală
14
declararea, că ministrul-preşedinte acăsta nu pote altera de loc simpa nat principiul statului naţional uni asupra acestui eveniment momentos,
voesce se se susţină pacea între stat tia sa; căci scie prea bine, că ei în tar maghiar şi care nu dovedesce — astfel de momente, par’ că dis
şi biserică, şi după aceea asigurarea, afacerile ţărei nu-i vor denega spri prin sentimente şi fapte, că în pri pun spiritele a se orienta asupra si-
44
că voesce se guverneze pe toţi lo jinul lor . . . vinţa acâsta nutresce acelaşi ideal tuaţiunii şi misiunii bisericei şi din-
cuitorii ţărei—lără deosebire de na La acestea observă raportorul ca şi Maghiarii? trun punct de vedere general. Şi care
ţionalitate, confesiune şi clasă—după foiei săsesc!: „Răspunsul ministrului- Ceea-ce afirmă d-1 Szell, că „nu fim devotat bisericei n’ar simţi gra
lege, drept şi dreptate. Saşii arde preşedinte, dat în tonul unei hotă- face deosebire între cetăţeni şi că vitatea situaţiunii, in care se află bi
44
leni au fost întotdâuna apărătorii li rîte convingeri, a făcut asupra de „i-se pare lucru secundar ce limbă serica in cţilele nostre?! Şi care fiiu
44
bertăţii legale şi ai instituţiunilor putaţiunei cea mai bună impresiune. vorbesc ei , e de natură numai a devotat bisericei n’ar fi pătruns de
legale; de aceea ei ţin şi astăZî cu Ea a părăsit palatul presidiului mi întări acâsta părere. Nicî Deak, nici sublima misiune culturală a bisericei?!
tăriă la autonomia lor legală biseri- nisterial în cea mai deplină mul Andrassjr, nicî Lonyai, nicî Tisza şi Gravitatea situaţiunii îşî află es-
44
cescă, şcolară şi administrativă, în ţumire . . . cei-ce au urmat după acesta n’au presiunea în acel conflict profund, care
care ei posed nisce bastione tari Am ţinut să reproducem aici cunoscut deosebire între cetăţeni. subversâză între spiritul bisericei şi spi
pentru susţinerea, apărarea şi des- părţile esenţiale ale raportului, ce-1 Şi lor li-s’a părut lucru secundar, ritul modernei concepţiunî de vieţă
44
voltarea naţionalităţii, a limbei şi aduce „Tageblatt din Sibiiu, pe dâcă ei vorbesc limba maghiară, or! Ca şi o stâncă în mijlocul va
aşezămintelor lor culturale. care în caşul de faţă trebue să-l pri sunt „de altă limbă , acâsta însă nu lurilor turtunâse, aşa stă biserica as
44
In fine relevând, că Saşii întot- vim ca autentic. Şi acesta o facem i-a împiedecat de-a stărui fie-care tăZî, isolată, în mijlocul curentelor
deuna au avut înaintea ochilor prin din două consideraţiunî: Mai întâiu după puterile lor în direcţia creărei duşmănose ale acestei direcţiuni mo
44
cipiile: „fidelitate cătră rege, cătră este interesant a vedă, cum inter- „statului naţional maghiar şi, în derne, în contra cărei influinţe nicî
ţâră şi cătră popor“, c]ice, că în tote pretăză ministrul-preşedinte Szell consecenţă, nu ne mai putem în statul, nicî societatea nu s’a putut
cestiunile, ce privesc ţâra şi aface principiile, ce le-a enunţat în pro vârti astăZî de multele leg! de ma- imunisa pe deplin.
rile ţărei, ei au sprijinit întotdâuna gramul său despre „adevăratul libe- ghiarisare, ce le-au adus una după „Concepţiune realistă a vieţei“ : se
guvernul, şi încheie urând ministrului- lism“ şi despre acea „politică libe alta cu ajutorul dietei, şi prin car! Zice acâstă direcţiune. Realistă, căci
preşedinte sănătate şi succes în ac rală , prin care Zise, „va nisui să de îapt se fac ilusorice tâte „conce potenţele ideale ale vieţei nu le pri-
44
tivitatea sa patriotică, grea şi plină realiseze, ceea ce este idealul flă siunile ce le cuprind pentru dreptul vesee de potenţii reale, ci numai de
44
de răspundere. cărui Maghiar: pentru naţiunea uni de limbă al poporelor nemaghiare nisce prejudeţe şi ilusiunl ale spiritelor
44
La acesta salutare, ministrul- tară maghiară statul unitar maghiar . legile dela 1868. naive, şi prin urmare nu le atribue
preşedinte a răspuns, după cum Al doilea o facem, fiind-că voim, ca Tocmai faptul, că nu se face nicî o valâre reală, seu mimai într’a-
spune corespondentul clarului „Sieb. şi publicul nostru românesc să fie nicî o distincţiune între cetăţeni tâta, încât ele pot fi utilisate de că
44
d. Tageblatt , cu multă amabilitate, esact informat despre cele ce s’au când e vorba de sistemul de leg! tră „realiştii practici spre esploatarea
44
mulţumind călduros şi espunend mai petrecut cu ocasiunea „visitei de ce tinde la maghiarisarea succesivă spiritelor naive . Cam astfel se pote
u
v
44
44
pe larg părerile şi intenţiunile sale etichetă , ce au făcut’o deputaţii a tuturor „fără deosebire , este în îm precisa spiritul acestei moderne di
44
politice. Iiltă verbal, după „Tageblatt , saşi noului şef al guvernului. prejurările de faţă, care trebue să recţiuni realiste.
ceea ce a cjis î esenţă ministrul: Foile unguresc! nu dau, firesce, insufle cele mai mar! îngrijiri cetă Pe lângă o astfel de concep-
n
„Referindu-se la programul său nici o importanţă deosebită vorbe ţenilor doritor! de a-şî păstra indivi tiune a vieţei, n’are să. ne surprindă
de guvernare, enunţat în dietă, Szell lor, ce le-a adresat Szell Saşilor în dualitatea lor naţională. de fel devalvarea generală a concep
a accentuat, că consideră fiă-care audienţa amintită. Spun numai, că telor şi principiilor morale, ce o pu
cuvânt cuprins în acel program ca d-1 Szell nu cere dela ei să intre tem constata pretutindenea, şi, du
o promisiune tare. Ceea-ce a decla erăşî în partida guvernului, ci cere Situatiunea si misiunea bisericei. rere, îndeosebi în patria nostră pro
} >
rat acolo, nu sunt frase gole, ci ur numai să fie „cetăţeni credincioşi ai In presura festivităţilor de instalare a apă prie. N’are să ne surprindă, dâcă
marea unei seriose precugetărî, a- patriei şi bun! patrioţi . Cu acestă rut în „Telegraful Român din Sibiiu următorea vedem d. e. cât de rapid a decăZut
44
11
vând hotărîrea de-a dovedi cuvintele frasă stereotipă caracterisăză ele re- scrisdre fdrte remarcabilă, prin care d-1 Dr. Ale la noi în ţâră morala publică şi pri
şi prin fapte. Ţinând cu tăriă la sultatul deputaţiunei săsesc! la Szell. xandru Mocsonyi. salută pe Metropolit: vată în ultimele decenii; dâcă vedem
principiile adevăratului liberalism, „Tageblatt din Sibiiu însă susţine, Biserica serbâză Duminecă o Zi cum sentimentele religiose, chiar şi
44
el nisuesce la consolidarea statului pe basa raportului de mai sus, că de bucurie. După o văduvie — de ale masselor poporale, astăZî încep
unitar maghiar şi ţine neclintit la pac Szell nu s’a adresat în modul acesta astă-dată cam îndelungată — bise deja a se slăbi icî-colea prin favo-
tul de drept public din anul 1867. ofensător cătră Saşi. rica va celebra solemnul act de ins risarea legilor ţerii, inspirate de acest
De acestea nu va lăsa să se atingă In adevăr, după cum spune ra talare al Înalt Preasânţiei Sale, Archie- curent; dâcă vedem, că renegatismul
nimeni, în principii nu cunâsce nici portul foiei săsesc!, Szell n’a adre piscop Metropolit Ioan Meţianu; ea va la noi în ţâră se tacsâză astăZî de o
44
un fel de transacţiune. Un stat ma sat cătră Saşi o astfel de „cerere , saluta cu iubire, veneraţiune şi în virtute patriotică, âr patriotismul se
ghiar tare este un interes de vieţă al din contră i-a asigurat de simpa sufleţire Capul ei suprem, şi ea va sa privesce de cătră o câtă de omeni
tuturor cetăţenilor acestor ţări, pe tiile sale şi li-a făcut chiar unele luta în venerata personă a înalt Prea drept o marfă de târg, ba că stîr-
cari voesce să-i guverneze fără deo complimente. Ceea ce a vorbit el Sânţiei Sale reînvierea acelei legături pirea şi celor mai elementare sen
sebire de naţionalitate, de confesiune despre cetăţeni, cum trebue să fie, preţiose între biserică şi iubitul ei Dom timente de pietate cătră părinţii şi
şi de posiţiune, după lege şi drept; a Zis’o în general şi apare din ra nitor, ce o constitue împreunuta încre cinstitul lor nume de familiă, ereZit
în cadrul statului ungar e loc de- port chiar, că pentru Saşî are o dere a Majestăţii Sale şi a bisericei, — nepătat dela ei, — astăZî, la noi în
ajuns pentru fiă-care naţionalitate, deosebită consideraţiă. încredere împreunată, care a înălţat ţâră — a devenit pentru clase întregî
