Page 6 - 1899-03

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 48.—1899.

du-1 tot mai mult de bine şi fe­ Archiereul şi poporul seu. multe şi senine, braţul, care va purta toia­ acestui fond, acum de cinci-cţeci şi cinci de
ricire. gul metropolitan să fiă un braţ plin de mii, să se împartă ajutore comunelor să­
Arad, 10 Martie 1899. putere; capul, care va purta mitra archie-
De aceea voi, cei mai în verstă, race din diecesă pentru zidirea şi înfrum-
adunaţi-ve în jurul bisericei străbune, (Fine.) piscopâscă, să fiă încă mulţi ani un cap lu­ seţarea bisericelor.
minat, ca dintru înălţimea piramidei auto­
precum trebue se se adune şi tine­ Dela biserica catedrală întreg popo­ nomiei nostre ochind tâte neajunsurile po­ Cetesce mai departe; In, Prea S. Sa
retul în jurul şcolei confesionale, şi rul a însoţit pe I. P. S. Sa la reşedinţă, porului românesc, sâ îmbrăţişezi cu inimă un al doilea act, în care arată, că con­
caldă interesele lui vitale, cârmuind bise­
din serviciile divine, precum şi din a intrat în curtea reşedinţei, unde corul ducerea Consistoriului, pănă la îndeplini­
rica vie cu demnitate şi cu şanse fericite
învăţăturile preoţilor, siliţi-ve a lua din Ohiseteu a cântat un imn compus a- rea scaunului episcopesc, a încredinţat’o
întru mulţi ani!
nu numai îndemn de evlavie, der şi nume pentru acâstă cji de sărbătore; er părintelui archimandrit Iosif Goldiş, şi în
La aceste cuvinte ale oratorului, s’au
învăţături bune şi lolositore, de cari I. P. S. Sa, la finea cântării, după ce pu­ cas de împedecare a acestuia părintelui
alăturat într’un adaus ‘prea frumos vice­
sunt pline acele servicii divine, ca blicul a distins cu nenumărate apîause co­ Augustin Hamsea.
preşedintele Associaţiunii din Arad pentru
aşa să se pogore binecuvântarea lui rul din Chiseteu, i-a mulţămit, le-a lăudat După acesta, din încredinţarea Con­
cultura poporului român din Arad, d-1 adv.
Dumne4eu în casele şi familiile vbs- zelul şi sentimentul de jertfă, venind din sistoriului, archimandritul Augustin Hamsea
Petru Truţa, care a mulţămit I. P. S. Sale
tre, în lucrurile şi întreprinderile depărtare aşa de mare, pe timp aşa de prin un discurs adenc simţit dă espresiune
în numele Asociaţiunii aradaue pentru cul­
vostre, şi darul lui Dumnezeu să vă greu, — pe lângă, că e ernă mai bătea şi în momentul greu al despărţirii de I. Piea
tura poporului român, al căreia patron a
însoţăscă în tote cţilele vieţei vostre. un vânt de nord — li-a dat binecuvântarea S. Sa sentimentelor representanţei diecesei.
fost I. P. Sa, alăturându-se din inimă la
Amin! dorindu-le ca şi pe viitor corul din Ohise­ In acest greu moment, Zice vorbito­
cele rostite de D-1 George Vuia — Amân­
teu să rămână fala poporului diecesan. rul, mi-se înfăţişeză operirile mari săvâr­
două deputaţiunile se presentaseră de-odată
Szell — fârmecătorul. Poporul era încă adunat în curtea e înaintea In. Prea S. Sale. şite: seminarul şi alumneele diecesane, ac­
piseopâscă, când s’a presentat la înalt Prea I. P. S. Sa răspuuZând vorbitorilor, le tivarea mai' multor fundaţiunl peutru sti­
De când noul ministru preşedinte Col. S. Sa o deputaţiuue a elitei societăţii ro- muiţămesce şi-i rogă, ca să continue sadu­ pendii, înfiinţarea fondului preoţimei ara­
Szell a pus mâna pe situaţiuue, fâcându-se mâuescl din Arad, compusă din tote bran­ rile lucrate de P. S. Sa în interesul des- daue şi modul, în care Prea S. Sa cu un
stâpân absolut asupra ei, o linişte adâncă şele sociale, spre a şl lua rămas bun. voltării bisericii şi al poporului, constatând, adevărat zel apostolesc. a vestit cuvântul
0
domnesc în castrele parlamentului ungu­ lui DumneZeu în visitaţiunile canonice în­
Oratorul acestei deputaţiunî a fost că dela desvoltarea poporului depinde îna­
resc. Frumos frumuşel, s’au îmblândit şi treprinse în îutrega diecesă, — precum şi
Dr. George Vuia, care a adresat I, P. S. intarea nostră a tuturor, de sus pănă jos.
„hienele * şi „tigrii * din oposiţie, tiszaiştii fac prin pastoralele emise regulat în fiă-care
1
1
Sale următorele cuvinte : Marţi în 27 Faur 9’a ţinut şedinţa
„stânga’n prejur** şi pentru „salutea reipubli- Consistoriului plenar, în care I. P. S. Sa an — câtră ele şi por.
cei** tac înfundaţi şi simulâză sentimente de a- I. P. S. l)-le Archiepiscop şi Melropoht!
şi-a luat oficios adio dela diecesă. Acest
dâneă „abnegaţiune**, âr „eroii * aponyistî Iuteliginţa română din Arad, fără d e o ­ act de despărţire al I. P. S. Sale cuprinde
1
de erl alaltăerî, par’că au intrat în fundul sebire de confesiune, se presintă înaintea
I. P. S. Tale, ca prin palidul meu graiă multe lucruri de mare însemnătate.
pământului: nimeni nu le mai aude glasul
să şl esprime sentimentele, ce o cuprind I. P. S. Sa a fost chemat la şedinţă — 2 (14) Martie.
pişcător de altădată însuşi comandantul
în acest moment de-o însemnătate istorică de o deputaţiune de 3, esmisă din Consis-
lor tace şi se legănă în dulcea speranţă, în viâţa ndstră publică. Din Blaşiîi ni-se scrie, că Escelenţa
toriu. La presentare I. P. S. Sa a fost pri­
că adl-mâue va ajunge „domn mare** In timp de aprope un / de veac, în Sa Metropolitul Mihalyi a plecat erl sâră
1
4 mit cu căldurose urări de „să Lrăescâ**.
pe vre-un fotoliu ministerial. care I. P. S. Ta, ca episcopul nostru, ai Observ, că consistoriul, după întărirea ac­ la Budapeşta, în afacerea ajutorului de
ocupat acesta reşedinţă, noi inteliginţa ro­ stat şi a congruei.
Ou vraja cuvântului său, Szell a făcut tului de alegere din partea Majestăţii Sale,
mână do aici nu od"tă am avut fericirea
minuni. Şl-a votat indemnitate, recruţi, pro-
să-ţî aducem omagiile nâstre, să-ţi urăm pentru prima dată a avut ocasie a întâm­ Efectele magliiarisarii. Din Moha-
visoriu de pact în camera deputaţilor, mi- în (jil® bune, ca în <dile rele, sănătate şi tă- pina pe noul Hetropolit, şi prin graiul con- ciu se anunţă, că 1200 locuitori catolici
lione şi-a votat în timp de câte-va câsurl, riă, fiind tot-deuna cu vădită cordialitate membrului Dr. Nic. OriCU i-a esprimat sen­ (Sokaţl) din Santova au trecut la religiunea
âr ce este şi mai mult, a făcut ca domnii primiţi. Insă nici odată ca acum, prilejul timentele de bucurie pentru înaintarea la gr. or. Causa trecerei lor este, că li-s'a in­
d’a ne presenta, n’a avut carseterul duio
cei mari din camera magnaţilor, unde nu­ rangul de Archiepiscop şi Metropolit. trodus cu forţa limba maghiară în biserică.
şiei, cum îl are ast.âdî, când fiii sufletesc!
mai grofi, baroni şi vlădici au scaun, să-i Intre cei lz00, sunt 170 copii. Foile din
să despart de părintele ocrotitor şi inân- Diecesa întregă I. P. Sânţite Dom­
dea cu unanimitate votat gata proiectul de gâitor. nule Archiepiscop şi Metropolit, — Zis® Peşta spun, că patriarchul sârbesc Bran-
indemnitate, cu t6te că unul dintre vlădicii I. P. Sfiuţite! Din voinţa bisericii vie, vorbitorul — se bucură de alegerea acesta, covicî li a promis, că le va edifica biserică
unguri catolici a luat în nume de râu mi­ a clerului şi a poporului român ortodox In numele diecesei deci, Consistoriul prin şi şcâlă. Din incidentul trecerei se va face
graiul meu, Vă doresce viaţă îndelungată,
nistrului de finanţe disposiţiunea, prin oare din Ungaria şi Transilvania, ai fost ridicat, o mare serbare împreunată cu serviciu di-
şi din prea înalta graţie confirmat la su­ ca să aveţi ocasiune a face şi în Archi- r
a încassat pedepse de întârc}iere pentru diecesâ ca Archiepiscop şi Metropolit, aceea, vin, oficiat de 12 preoţi sârbi. — Etă efec­
prema demnitate, ce un muritor o pote a-
dările neplătite pe timpul cât a durat aşa ce aţi făcut în diecesa Aradului ca Episcop. tele maghiarisării!
junge în vieţa nostră publică naţională Ai
poreclita ex lex. atins culmea piramidei, care după clasica Cum am dat, ca diecesanl, mână de ajutor
Episcopului nostru, tocmai aşa promitem Bust lui Constantin Negri. Liga
Parlamentul unguresc sub farmecul asămănare a unui distins bărbat al neamu­
lui şi credincios fiu al bisericii, îşi are te­ a Vă da ajutor, ca fii ai Metropoliei, când pentru unitatea culturală a tuturor Româ­
1
„erei Szell * sevârşesce aşadâr „opere** mari Metropolitul nostru ne va chema la luoru.
melia in popor până la cea mai ascunsă nilor, secţia Bacău, a luat iniţiativa, ca să
00
în câte-va rjile, „opere** cari altădată durau Vom face-o acâsta In. Prea Sâuţite — Z*
colibă, cuprinzând în corpul său, ce spre se ridice un bust memoriei marelui patriot
luni întregi.. Şi S9 tfiee, că tote se fac ceriu se ridică, tote elementele şi păturile oratorul — spre a mulţâmi Congresului Constantin Negri în oraşul Băcău. Constan­
pentru)„salutea republioei**, la care, — pe vre­ societăţii nostre. naţional bisericesc, pentru distinsa onâre
ce a făcut’o diecesei nostre, ridicând tocmai tin Negri face parte din acea generaţie de
mea lui — Banffy încă se provoca cu pre Că tocmai al nostru Episcop a fost pe Episcopul nostru pe scaunul metro­ eroi, cărora România de aZl datoresce fiinţa
dilecţiune. învrednicit de acest loc înalt, nu ne putem politan.
ascunde mândria, ceea-ce de alt cum nouă ei. împrejurul lui se strîngeau tinerii, cari
E ceva tainic şi curios în acest suc­ Cu sentimentele nostre de bucuriă
aradanilor ne servesce şi de ore-care mân» luptau pentru drepturile neamului românesc.
ces fenomenal al d-lui Szell. S’a aflat o găere în momentul despărţirii. se mestecă ÎDsă şi un fel de duioşie, căci Constantin Negri a fost ministrul şi trimi­
gazetă fruntaşă guvernamentală, care să Duioşia despărţirii de-o parte, mân­ diecesa rămâne văduvită pe un timp ore- sul lui Vodă Grigore Ghica, — de fericită
dea esplicarea acestui fenomen al „nouei dria distingerii de altă parte, apoi îngrijo­ care, însă pentru totdâuna rămâne lipsită
de puterea muucitâre a I. Prea S. Vâstrâ, amintire, — la conferenţa din Viena (1858).
ere**. Se dice anume, că „tigrii** de altă da­ rarea pentru golul ce rămâne: etă ames­ care cu cuuoscinţe amănunţite despre re­ El, împreună cu Rallet, a pledat la Con-
tă ai oposiţiunei, şi-au tras papuci în pi- tecul simţirilor nostre în acâstă oră. Der laţiile diecesane, cu muncă ne ’ntreruptă,
în sfirşit, destinul ne comandă şi nouă, şi stantinopol (1865—56) pentru drepturile
ciore, alţii din ei şi-au legat sandale grecesc!, cu inimă caldă pentru tote instituţiunile
nu ne rămâne decât supunându-ne să urâm ţărei în cestiunea averilor mănăstiresc!. El
aşa încât chiar nici în pressă nu mai au curaju celui ce ne părăsesce, ca plecarea să fie nâstre bisericesc!, şcolare şi fundaţionale, a fost vice-preşedintele Divanului ad-hoo
aţi condus biserica întrâgă într’un mod,
de a combate noua gospodăria. Fie ca iro­ într’un câs bun, câs fericit. Dee cerul, ca care ne procură la toţi cei din prejurul al Moldovei (1857)— preşedintele de drept
nie, fie ca recunoscinţă, caractarisarea acesta I. P. S. Ta, trecut dela o turmă mai mică I. Pr:*a 8. Tale linişte perfectă despre fiind Metropolitul ţărei; — în acâstă adu­
dă a-se înţelege, că însuşi ministrul preşe­ la cea mare, să a' fericirea, ca înţelegând aceea, că şi în cas de pericol naia se află
glasul ei, în acelaşi timp înţeles de dânsa nare s’au votat cele patru puncte: unirea,
dinte actual află de forte firesc lucrul. Şi în mâna celui mai dibacih cârmacih.
să fii. Să fi aoel fericit architeot, sub a că­ autonomia, regim constituţional şi repre-
âtă de ce: oposiţia a cerut capul lui Ban- rui povăţuire, cei-ce vor lucra la conser­ Dâr tocmai aceste sentimente de în­ sentativ, principe străin — cari formâză
ffy, şi Szell i l’a promis. A cerut însă în varea zidirei autonomiei nostre bisericesc!, tristare pentru diecesă, sunt în parte şi basa organisărei regatului român de aZl.
schimb capete supuse, „plecăciuni** şi „er- sâ nu să serve decât de cementul moralei motiv al mângeiării nâstre. In Metropolie,
diecesa nostră e parte intregantă. Lucrările In acea adunare el a propus şi susţinut în
tăciunl** — pentru servicii, a cerut contra evangelice, ca ast-fel zidirea şubreditâ de
vremuri neprielnice, să o vedem compact I. P. S. Tale, ca Metropolit, se revarsă şi deosebi împroprietărirea locuitorilor săteni.
servicii. Oum a dat, aşa trebue sâ i-se dea ! asupra diecesei nostre, pe care şi pe viitor
consolidată, ca nici un vifor să nu o pâtă In 1859, după-ce renunţă la tron, C. Negri
De ce dâr s’ar mira obştea ungurâscă, de dărîma. Te rog să o ai în deosebită îngrijire pă- plecă, ca trimis al Domnitorului Alexandru
că d-1 Szell nu vede acjl trecând pe dinain Er cât pentru noi, cei-ce facem parte rintâscâ. Cuza la Constantinopole; acolo susţinu şi
tei decât „tigrii** în papuci şi în sandale, din diecesa acum văduvită, cuprinşi de-o De aceea ’Ţl doresc din inimă Z'le obţinu dela Portă şi puterile garante,
cari în vederea „viitorului** bucuros se în- legitimă îngrijire pentru viitor, cu supunere îndelungate şi succese bogate în tâte lu­
voiesc a Inse pune şi lăcat pe gură, pen- fiâscă Te rugăm, să nu ne uiţi, şi mai vâr­ crările, ce le vei întreprinde, ca Archiepis­ unirea ţărilor surori, cu tote piedecile, ce
tos să-ţi reamintesel câte odată, că în de­ cop şi Metropolit. i-se puneau în cale.
tru-ca să fie cu atât mai siguri, că nu vor
cursul păstoririi în mijlocul nostru ca epis­ La aceste cuvinte 1. P. S. Sa muiţă­
muşca pe omul ou „succese fenomenale**, cop, în deosebite epoce, atunci când ca mesce Consistoriului pentru sentimentele Starea sănetăţii Papei merge din
dela care aştâptă crearea „statului naţional bun pă'tor — sufletul Ţi-ai pu9 pentru ce în ce spre bine. Medicii i-au permis să
de recunoscinţă arătate şi pentru sprijinul,
unitar maghiar**. turmă, noi, turma crediuciâsă, lăsând la o dea audienţe
parte slăbiciunile omeuescl şi neînţelegerile ce i-l'a dat ven. Consistoriu în tot decur­
Oât va dura „liniştea“[şi „pacea *, Venite
1
dintre noi, cu însufleţire şi devotament sul archipăstoriei sale, constatând, că dâcă Dela societatea „Pentru Maior**
de odată cu d-1 Szell, nu se pote prevede.
ne-am grupat pe lângă păstor, dând dovecll, DumneZeu i-a ajutat să săvârşâscă operele, a studenţilor universitari români din Buda­
Fapt însă este, că în parlamentul unguresc că în timpuri grele păstor şi turmă una
cari le lasă după dânsul în diecesă, acâsta peşta primim următorul anunţ, asupra că­
de adl, oposiţia e adusă aprâpe la nepa sunt!
are a o mulţâmi, după DumneZeu, şi spri­ ruia atragem atenţiunea binevoitâre a pu­
tinţă în faţa partidei guvernului, numită şi Acâstă însufleţire noi aradanii am jinului, ce i-l’au dat Ven. Consistoriu şi blicului nostru: „Aducem la cunoscinţa On.
„partida uriaşilor**. Pe când kossuthistils’au moşteni* ’o dela înaintaşii noştri: Nicorescii, public român, că din raportul anual pe
Cichindialii, Raţeştii, Popescii, Popovices- Ven. sinod diecesan întru săyârşirea ace­
sfâşiat şi mai tare, pe atunci guvernamen­
cii, Arcosii, cari au muncit din greu adu­ lor opere. 1897/8 al societăţii de lectură „Petru
talii s’au închegat şi întărit. D-1 Szell stă nând piâtră lângă piâtră pănă a pute zidi După acâsta cetesce un act, în care Maior**, — raport, în care de astădată se
ca o cantitate incomensurabilă în faţa unui pe ruinele unei bisercl străine de neamul
arată, că pe lângă fondul tipografiei die­ mai află şi o statistică amănunţită a stu­
punct disparent, şi în ochii laicilor apare nostru, biserica românâsoă. La acâsta în­ cesane, înfiinţate pe spesele sale, care as- denţilor români născuţi în Transilvania,
— după succesele de până acum — ca un sufleţire, Te rugăm să contezi şi ca Metro- tâZl dispune de un fond de peste 45000 Bănat şi Ungaria, cari studiâză la institu­
politul nostru, de câte-orl glasul Tău păs­
atotputernic fărmecătcr. tele superi ore din patriă şi străinătate •—
toresc corda inimii ne-o va atinge. fiorini, a mai donat şi depus la cassa con­
ece
In sfîrşit îţi urăm I. P. Sfinţite, ca sistorială suma de 10,000 fi. — Z mai avem încă un număr destul de consi­
Dumnedeul părinţilor noştri să-Ţl dee ZA 0 florini — cu meniţiunea, ca din venitul derabil. In vederea speselor mari împreu