Page 3 - 1899-05

Nr. 95.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

omeni. Ei, de când fac gazetăria Ia noi, timp de puţină însemnătate; din potrivă a cele mai oăldurose mulţămite şi pe calea a vorbi cu mai mulţi elevi. înainte de ple­
nici o singură dată măcar n’aa fost capa­ fost vorba despre afaceri de estra-ordinară aoâsta pentru darul mărinimos. care, Majestatea Sa, mulţumit de progre­
bili să stea de vorbă cu argumente obiec­ gravitate. sele, ce a constatat, oă s’au făout în acest
Ministrul de resboiu austro ungar,
tive şi în mod cinstit fiă cu noi, fiă cu Foile ungurescl continuă de altfel cu institut de educaţiuue şi instruoţiune mili­
generalul de cavaleriă Krieghamer, a fost
alţi confraţi ai noştri. Aşa i-am soiut în- răspândirea a tot felul de soiri sensaţio- tară, a arătat d-lui comandant al şcolei,
distins de regina regentă & Spaniei cu ma­
totdâuna cum ’i vedem astădl şi cum ou nale. Ele cred a sci, că contele Thun ar precum şi d-lor profesori şi instructori
rea cruce a ordinului pentru merite mi­
noi împreună îi vede, cu părere de rău şi fi suferit un eşec în Budapesta şi că în înalta Sa satisfacţiune. La brele 12 şijum.
litare.
cu mare disgust, orl-ce Român de bune urma aoâsta cjilele oabinetului său ar fi nu­ Majestatea Sa s’a reîntors la palat.
sentimente. mărate. Este interesant, că eventualitatea Morte prin trăsnet. Din Frătăuţul — D-1 G. Ionescu-Gion a fost numit
Ou t6te astea trebue se mărturisim, căderii lui Thun se pune în legătură cu vechifi (Bucovina) se scriu următorele: inspector general al învăţământului secun­
că am fost surprinşi de gradul de răutate naufragiul, ce l’ar fi suferit el în Budapesta Luni în 1 Maifi pe la 11 bre a. m. a fost dar, în locul d-lui P. Răşoan, demisionat.
şi cinism, ce-1 desfăşură ei în numărul cel „faţă ou punctul de vedere solid şi just lovită de trăsnet tînăra Ecaterina Boiou — D-1 profesor Dr. Obrcja a luat în
14
mai nou cu data de Vineri al „Tribunei maghiar în cestiunea pactului. originară din Bilca şi în servioifi la Simion primire postul de director general al ser­
4
Poporului* . In paroxismul frigurilor, ce i-au Vom vede. Iurescu, tocmai pe când mâna vitele stă­ viciului sanitar superior, îu care a fost
numit.
ouprins în toiul agitaţiunei pentru noul lor pânului său pe prund. Fata a rămas la
patron Goldiş, ei merg aşa departe să ne moment mbrtă. O altă fetiţă, care din în­ — Procesul instigatorilor sooialiştl
insinue înaintea cetitorilor lor cea mai Revistă externă. tâmplare se afla în apropierea celei lovite Bangherean Ficşinescu şi ţăranilor ames­
tecaţi în ultimele mişcări rurale, s’a ter­
detestabilă procedere susţiind, că publicăm Conferenţa pentru desarmare. de trăsnet, a asurzit la audul acestuia. ■ minat asâră în faţa tribunalului Caracal.
rapbrte mincinose şi mistificări de ale „nea­ Trăsnetul a lăsat în urma sa în pământ o Toţi inculpaţii au fost aohitaţl.
Din Viena se anunţă, că în cercurile di­
14
murilor şi afirmând drept esplicare, că „în­ plomatice de acolo este răspândită soirea, gropă în forma unei căldări. — ErI s’a început în capitală recen­
tre soootelile Oonsistoriului date comisiu- că puterile, cari partioipă la conferenţa sământul copiilor în vârstă de şoolă. Re­
nilor respective ale Sinodului, se găseso din Haga, au dat deja representanţilor lor Mac Kinley bolnav. Din Washing­ censământul se face de cătră un delegat
însemnări de acum 2 şi 3 ani, despre nisce îndrumările referitore la tote amănuntele ton se vestesce, că preşedintele Uniunei al ministerului de instrucţiune publică şi
sutişore date „Gazetei şi „Dreptăţii ... 14 programului. In sensul acestor îndrumări, nord-americaue e greu bolnav. In timpul un delegat al primăriei, de fiă-care colore
14
14
din Capitală.
Se vede, că cei dela fbia din Arad— în eonferenţă nu este permis a-se trata din urmă, se cjice, preşedintele Mac Kin­
cari se laudă a fi tari şi mari în Sinodul cestiunî, cari stau în legătură cu schim­ ley prea s’a opintit şi prea s’a adâncit în — Joi, diminâţa, după un obioeifi
lucru, aşa că ac}I a ajuns să fiă atât de vechifi religios, moştele S-tului Dimitrie au
de acolo — sciu mai multe, decât noi, des­ barea statului quo al raporturilor terito­ fost transportate cu mare pompă dela Me-
pre însemnările, ce pretind, că s’ar afla în­ riale şi cu afacerile de naţionalitate. eşofat încât într’o di plimbându-se pe stra­ tropoliă la rondul al doilea dela şosea, unde
dele oraşului a căcjut grămadă şi era pe-aci
tre socotelile Oonsistorului. Am crede însă, s’a oficiat un servicifi religios, pentru ploie.
că atunci, când cineva face o astfel de afir­ Ameninţare cu revoluţia. Parti­ să-l calce nisce trăsuri. El fu soăpat însă — Numirea principelui Bibescu ca
mare şi o face în astfel de chip, încât dele unite oposiţionale din oamera belgiană de adjutantul seu, care s’a pus înaintea comisar al guvernului român la esposiţia
cailor, ce erau pe aci să dea năvală peste
printr’asta aruncă cea mai gravă suspiţiune au ţinut prin representanţii lor o confe- dela 1900 se va faoe pe diua de 1 Maifi.
asupra altuia, trebue să-o şi argumenteze renţă în Bruxella şi au hotărît să pornescă corpul lui Mac Kinley. — D-1 Take Ionescu, ministrul in-
şi s’o dovedâseă. mişcare revoluţionară, dâcă guvernul nu re­ Predici. Poimâne, (Duminecă în 2 strucţiunei publice, a hotărît să numescă pe
trage proiectul de lege electoral, oare ga- d-1 Dr. MinovicI — actualul suplinitor la
Noi nu ne pricepem la ţigănia celor Maifi v.) va predica în biserica Sf. Nicolae catedra de medicină legală dela faoultatea
rantâză pe decenii întregi domnia clerica­
11
dela „Tribuna Poporului , de aceea le ce­ din Scheifi părintele Dr. Vasilie Saftu. de medicină, — agregat la acea catedră.
lilor în stat.
rem simplu şi categoric să ne lămurâsoă Tot agregat va fi numit şi d-1 Dr. Mari-
Deschiderea grădinei otelului ,Po­
cum, din ce inoident şi sub ce modalitate Anglia şi Rusia. Marele diar ru­ mul verde . Din anunţul, ce l’am publicat nescu.
14
ni-s’a administrat nouă din partea Oonsis­ sesc „Novoie Wremia ocupându-se cu în­ pe pagina din urmă a ch&rului nostru, ceti­ — Guvernul bulgar a trimis în Ro­
u
toriului din Arad acele „sutişore", despre voiala ruso-englesă elice, că Rusia n’a în­ mânia pe d-l Cristian Culeeff, inspector
torii vor fi aflat, că frumbsa grădină a general domenial, din Sofia, pentru a stu­
cari susţin, că ni-au fost date de acum 2 cheiat cu Anglia decât o convenţia sepa­ 14
otelului „Pomul verde este deschisă. Poi­ dia măsurile, oe s’au luat în ţâră, relativ
şi 3 ani, pentru-ca să publioăm astăcjî „ra­ rată asupra unor anumite cestiunî. Rusia mâne, Duminecă, se va da din partea la pescuit şi a pune basele unei convenţii
11
pbrte mincinose şi „mistificări de ale n’are lipsă de-o îuvoialâ generală nici în între România şi Bulgaria în cestiunea es-
musicei orăşenesc! primul cod cert în acâstă
14
„neamurilor . Asia, nici alt unde-va. Una dintre proble­ grădină, âr pentru viitor aceeaşi musică portului de pesce.
Atâta suntem în drept, oredem, a mele principale ale politicei internaţionale
va conoerta acolo în fiă-care Joi şi Du­ 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cart au
pretinde şi dela nisoe gazetari, ca cei dela rusescl este aceea, că ea îşi reservă de­
minecă. Când timpul ar fi nefavorabil, ocupaţiunî sedentare sunt prafurile Seidlitz
14
„Tribuna Poporului , pe cari acum înşi-şl plina libertate de acţiune şi prin amintita ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­
ooncertele se vor da în salonul de sticlă.
fundatorii acestui diar îi declară de „laşi şi învoială nu s’a întâmplat nici un fel de tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl.
Bucătăria, fiind de asemenea în grădină,
11
falsificatori , fără ca să fiă în stare de a se apropiere. se pote căpăta dilnic prin poşte de cătră far­
ospeţii vor pute fi serviţi cu atât mai re­ macistul A. Moli liferantul curţii din Viena
apăra.-» După o astfel de purtare faţă cu
Rin Turcia. In suburbiul Malcrilcoi pede şi mai bine. Tuchlauben 9. In farmaciile din provincia sS să
proprii lor sprijinitori, ne va înţelege ori ceră preparatul lui Moli provăcjut cu marcă şi
din Oonstantinopol, doi ofiţeri turci au Bestialitate. O foiă ungurâscă din
şi cine, că dâcă ridicăm pretensiunea de ssubscriere.
mai sus, o facem numai pentru prestigiul sfâşiat în rjiua de St. George un stindard provinoiă dă amănunte despre o faptă gro­
grecesc. Legaţiunea greoâscă cere pedep­ zavă săvârşită în Szegszard de-o calfă cu
pressei române seribse şi oinstite, pe care nici Sj i t e r a t ai r ă.
sirea celor doi ofiţeri şi ridicarea din post numele Ştefan Szabo. Bestialul tînăr un­
o împrejurare nu o va pută duce acolo, ca
a şefului poliţiei departamentului. gur a prins copila de b / ani a econo A apărut în editura librăriei G. Sfetea
l
să-şi vândă principiile şi convingerile sale. 2
Pbrta a adresat representanţilor di­ mului F. Hermen, a dus’o la locuinţa lui, din Bucuresci a doua ediţiă din „Resboilll
plomatici din Oonstantinopol o notă, în i-a spintecat pântecele, apoi a săvârşit asu­ nostru pentru neaternare, povestit pe
Pactul. Seim, că miniştri austriacl, care cjice, că dreptul de a-se arbora stin­ pra ei un atentat bestial. Nenorocita jertfă înţelesul tuturor , de G. Coşbuc. Preţul 95
11
cari merseră la Budapesta ca să confereze darde naţionale de cătră supuşii străini a murit. Bestialul om a fost arestat şi in­ bani. îndemnăm pe toţi Românii să-şi pro­
cu miniştri ungari de resort asupra aface- nu pbte privi decât misiunile diplomatice, ternat între nebunii spitalului din Szeg­ cure acâstă frumosă descriere a vitejiei ar­
rei pactului, s’au reîntors la Viena iute şi consulatele, precum şi instituţiunile biseri- szard. matei române din ultimul răsboifi.
de grabă fără a fi isprăvit nimic, căci — cescl şi umanitare, şi rogă, ca să dea în­ Din România. Mercur!, 28 Aprile v. la *
nu s’au putut înţelege unii ou alţii. „Frem- drumări supuşilor, să nu mai arboreze stin­ brele 10 dimineţa, M. Sa Regele, însoţit A apărut Revista Economică, or­
denblatt îşi esprimă părerea de rău, că darde naţionale. de adjutantul de serviciu, a mers la şcola gan pentru societăţi financiare şi comer­
u
conferenţele din Budapesta s’au sfîrşit fără
de oficerl pentru a-o inspecta. La sosire ciale, director: Dr. Corn. Diaconovich. Nr.
de resultat. Greşesc foile maghiare, dice Suveranul a fost întâmpinat de A. S. R. 5 dela 10 Maifi are următorul sumar : Credi­
14
„Fremdenblatt , dâcă cred, că în aceste SOIRILE DILEL Principele Moştenitor, de d-1 ministru de tul şi titlurile de credit, de Iuliu Popescu.
conferenţe s’a tractat despre periode de
— 30 Aprilie, v. resbel, d-1 comandant al corpului II de ar­ Legislaţiune: Darea de bursă. Jurisdicţiune.
mată, [şeful marelui stat-major al armatei, DecisiunI curiale: piua Sf. Ştefan ca di
Bibliotecă poporală în Scheiu.
şeful casei militare regale, d-1 comandant de plată, Protestul cambial în cas de fali­
Aflăm, că poimâne, Duminecă, după eşirea
}î frisau părul cu ferul cald (colamistrum) al pieţei şi comandantul şoolei, care a pre- ment. Comerciu: Exportul Ungar în Ro­
procedeu considerat ca mueratio de omenii din biserică (cam la 6rele l0’/ ) se va preda sintat M. S. Regelui raportul. In curte se mânia. Comunicaţiune: Taxele de naviga-
2
în folosinţa poporului român din suburbiul
serioşi. aflau aşe4ate, în liniă de bătaiă, ambele ţiune la Pbrta de fier, Căile ferate ungare
S chei fi (Tocile) biblioteca ambulantă Nr. V.
In epoca Imperială acest lux se în­ companii de elevi, cu drapel şi musică, de stat. Agricultură: Starea sămănăturilor,
a despărţământului braşovean al Asocia-
tinde din ce în ce mai mult pănă şi la având la flancul drept pe toţi oficerii in­ Export de lapte la Oonstantinopol, Expo-
ţiunei. Inaugurarea, care a trebuit pănă
sclavi, pe cari îi găsim împopoţonaţl ou zu­ structori şi profesori. După ce Regele trecu siţiune de maşini agricole în Viena, Comi-
acum să fiă amânată din causa serbărilor
lufi artificiali. Coafura primilor CesarI era pe dinaintea frontului, în sunetul imnului siune zootechnică îu România. Industrie:
„Junilor , se va face prin delegaţi trimişi
14
lipsită de ori ce frisură. August este tot- regal şi în aclamaţiunile elevilor, a ordonat Desvoltarea industriei ungare în 1898.
din partea comitetului cercual. Se scie, că
dâuna represeutat în busturl şi statui cu să se execute mânuirea armelor, marşurile Afaceri de asigurare: Asigurare în contra
înfiinţarea acestei biblioteci este a-se da­
părul puţin adus pe frunte; Neron îl are de front şi în colonă şi diferitele mişcări grindinii. Revista financiară: Situaţiunea.
tori stăruinţei harnicilor noştri tineri me­
14
14
aşeejat în strate de zulufi, alte-orl cade pe din şcola de batalion, după care urma de­ Băncile nostre : „Auraria , „Aurora , „Casa
seriaşi, cărora însă şi comitetul despărţă­
14
14
14
umeri. Traian figureză ou o cuafură regu­ filarea. Regele trecu apoi în menagifi, unde de păstrare în Sălişte , „Doina , „Furnica ,
mântului li-st dat sprijinul său moral şi ma­
14
11
11
lată, dela vîrful capului spre frunte. La vădu o reprisă din elevii anului al 2 lea, „Haţegana“, „Lipovana , „Mielul , „Nera ,
terial. Biblioteca constă din peste o sută de
jumătatea secolului II, o parte din perso­ cari au executat mişcări din şcola de eohi- „Victoria , „Vlădâsa . De închieere, Divi-
11
11
opuri preţiose şi representă o valore de
nagiul dela Curtea lui Marcu Aureliu pur­ taţie în tote alurile, precum şi sărituri de denda băncilor române din Ungaria pe
peste 130 fl. Prin asta poporul român de
tau părul scurt, port adoptat de Stoici şi obstacole. Majestatea Sa, voind a constata 1898, Băncile române din Ungaria (anul
pe întreg teritoriul oraşului nostru va fi
imitat la Creştini după propovăduirile Sf. şi progresele făcute de elevi dela cea din de eserciţiu 1898), „Reforma casselor de
provăcjut ca lectură. La sate încă avem
14
Clement din Alexandria, care îndemna pe urmă inspecţie la cursurile, ce se pre­ păstrare . Cronică: Necrolog, Reclamă ne-
biblioteci pănă acum în Herman şi Fel-
oredinoioşl a purta barba întrâgă pentru dau, merse în sălile de studiu şi puse ele­ gustorâscă, „Cassa de păstrare poporală
dibra. In scurt timp însă comitetul des­
păstrarea majestăţii figurei. D. Kalinderu vilor din anul 1-ifi şi al 2-lea mai multe din Arad . învăţământ: Academie veteri­
11
părţământului va fi în posiţiă de-a putâ
descrie mai departe în colori vii şi cu pre- cestiunî asupra artei militare, tacticei, for­ nară. Literatura economică: Tregerilo la
provedâ cu biblioteci alte câte-va comune.
cisiuue de amănunte variate coafurile pur­ tificaţiei, topografiei şi studiul limbilor sorţi. AmortisărI, Bursa de efecte din Viena
tate de împăraţii posteriori împărţirei Im­ Pentru masa studenţilor români străine; în urmă visitâ cu deamănuntul lo­ şi Budapesta. Bursa de efecte din Bueu-
periului sub Valentinian şi Valenz, când din Braşov au mai intrat fl. 20 dela „01- calurile direcţiunei şcolei, merse în sala de rescl. Bursa de mărfuri din Budapesta. In-
friserii îşi reluară meseria, ce le aducea teana , cassă de economii din Viştea de mâncare, unde se găseau toţi elevii, gustă serţiunl.
u
folbse frumbse. [j (Va urma). jos. Direcţiunea şoolelor medii îşi esprimă din hrana lor, visitâ tote mesele, binevoind