Page 7 - 1899-05

Nr. 96.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 6.
—\ ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ '■
Deputatul Dr. Iosif BJaga: Comitem în ajunul deschiderei conferenţei j carî Napoleon a stat de-odată în razima cu încredere, căci când ar fi
un păcat de mai respingem şi adl rugarea aşa cjise pentru pace şi desarmare, se mijlocul resboiului atât de glorios fost la adecă, apoi şi ăştia se făceau
acestui corp profesoral. Noi să fim recu­ vestesee din mai multe părţi, că ea contra Austriei în 1859, a fost şi tot o apă cu fraţii din regatul unit
noscători acelor buni profesori, că păuă nu va lua în diseusiunile ei nici un aceea, că pornirea de unire în Italia piemontez, —Francisc îşî aduse mer­
acum n’au stăruit mai tare cu cererea lor. fel de propunere, care ar ţinti la trecea peste socotelile sale. Lui încă cenari (soldaţi luaţi pe plată) din
Să li se dea. schimbarea stărilor de faţă terito­ nu’i prea venea la socotelă for­ Austria şi din Bavaria, tot felul de
Pusă la vot, propunerea d-lui Voileanu riale, nici nu va admite ni gări şi marea unui stat prea mare aci în ămenî cu capul a mână, cu carî
41
de-a nu se considera cererea profesorilor, postulate cu caracter de naţionalitate. coste, mai ales că Francesii aveau avea nădejde, că va „învăţa ol pe
întrunesce abia 3 voturi, şi aşa s’a primit Ea se va mărgini să discute şi să în Italia de mijloc părţi bune ocu­ „revoluţionarii piemontesî, numai
44
propunerea, de-a se da din fondul şcolar 500 ia hotărîrî asupra mijlocelor prin pate. Deci era acuşi aplecat a îm- să se apropie de statul său şi se
Jl. dr pentru 500 //. s6 fă rugată în mod cari s’ar pute pune capăt armărilor pedeca contopirea prea întinsă a cerce să-l tragă şi pe el în braţele
}
spriginitor fundatiunea Şpguna, şi pentru 500 din ce în ce mai marî din (filele statelor cu Piemontul. Cedând însă lor. Aşa-’i când ai un — cuiă străin
fl. Consistorial din Arad. Cp. nostre şi în cele din urmă a-se în­ Franciei Nizza şi Savoya, greutatea în casă!
lătura cât mai mult eventualitatea asta a fost şi ea înlăturată de po Tot astfel străduinţele lui Ca­
Revista politică. răsboielor. Mulţi nutresc speranţa, litica înţelăptă a lui Cavour, şi în vour pe lângă Papa, de-a-1 face să
că conferenţei i-va succede de a scurtă vreme Italia de mijloc fu privăscă cu bunătate mişcarea na­
Septemâna acesta s’a pus spre stabili principiul aşa numitului ar- trasă şi ea în hora unirii, şi Pie­ ţiunii, din care şi el făcea parte, se
desbatere în camera magnaţilor pro­ bitragiu internaţional, care nu în­ montul cel mic, de abia 2—3 mi- frâasera în zadar. El îşî adună trupe
iectul de lege despre judicatura Cu­ lătură ce-i drept isbucnirea unui răs- libne. se tredl un stat mare na­ proprii, făcend apel la credincioşii
riei în afaceri electorale. In revistele boiu, însă pote să aducă învoelî în­ ţional, deja de peste 11 milione! Şi săi latini din Francia, Belgia, Aus­
nostre din numeri i trecuţi am arătat tre doi rivali, carî se cărtă pentru de?ă Francia tăcea şi nu protesta tria şi Irlanda, să-i adune şi trimită
ţinta acestui proiect de lege şi am interese economice bunăoră şi ar fi contra contopirii, apoi câte un glas soldaţi de apărare. Căci vedea şi
vecjut, că doi dintre paragrafii lui gata să se îneaere, dăcă n’ar păşi mai depărtat, ca d. e. al Angliei, Papa, că valurile pornite diQ sus,
cuprind mesurî îndreptate esclusiv un tribunal internaţional, care să-i avea slab răsunet şi făcea puţine dinspre Piemont, carî pe unde se
în contra preoţimei. Din pricina împace. La atâta măcar, de-ar pută dureri de cap. întind înghit una după alta micile
acesta episcopii catolici maghiari ajunge conferenţa din Haga a făcut Ajuns pănă aci, Cavour vedea corăne ale domnitorilor mărunţi, n’o
i-au şi făcut oposiţiă în camera mag- deocamdată de-ajuns, ideile de pace bine, că opera lui mare încă nu e să se oprescă înainte de a ajunge
năţilor unde a luat cuventul însu-şî şi bună înţelegere între state şi na­ terminată, dăr totuşi află de bine să şi — la Roma. Şi într’adevăr, statele
primatele Vaszary. Der cum guver­ ţiuni şi-ar lua cât decât un sbor mai facă aci o pausă în mersul înainte, cărora se adresă, îi împliniră cererea
nul a avut pe partea sa majoritatea, promiţător spre o întrupare în faptă. îndreptându-şî acum tătă grija asu­ şi îi trimeseră an număr mare de
proiectul a fost primit neschimbat pra organisârii dinlăuntru a proviinciilor soldaţi voluntari, din tot ce eie
cu totă oposiţiă, ce i-s’a făcut.$ întregirea venitelor preoţescî şi alipite. Pentru-că acesta organisare aveau mai îndrăsneţ! Tronul pa­
* biserica săsescă. Nu numai biserica ro­ lăsa într’adevăr mult de dorit. Lom- pal avea la disposiţiă şi aşa nu­
în şedinţa de ieri a dietei un­ mână gr. or., ci şi biserica evangelică să- bardia, administrată de tirania aus­ mitele „trupe de ocupaţiune fran-
44
gare ministrul preşedinte a raportat sâscă se ocupă cu însemnata cestiune a triacă, era ca o casă în care chi­ cese, dăr acestea aveau chiămare
despre programul de lucrare mai întregirei venitelor preoţescî. Din Sibiiu riaşul străin şi fără inimă a sdrobit numai de apărare, nu şi de atacare.
ce
departe a dietei. Se c|i ) că Luui se anunţă, că episcopul Dr. Miiller a con­ toţi păreţii şi padimentul şi tot, ăr Cavour văcjead asta, fu cu atât
se va lua în desbatere revisuirea re­ vocat pe diua de 19 Maiiî adunarea bise- Italia centrală fusese şi ea pără- mai aplecat a face pausa sa în opera
gulamentului camerei, după a cărui ricescă a evangelicilor din Ardeal, care în­ ginită, negligiată, în urma orî-cărei de contopire mai departe a patriei,
primire sesiunea actuală se va în­ tre altele va trebui să se ocupe şi cu dis- grijî seriose a guvernelor papale. cercând să întărescâ deocamdată
chide şi se va deschide îndată a posiţiunile legei din 1898 despre întregi­ Decî pausa lui Cavour îşî avea în­ înăîntru ceea-ce a contopit.
treia sesiune. rea venitelor preoţescî şi săhotărâsoă, dâoă tr’adevăr rostul său, spre a îngriji Der nu tot aşa gândiră şi vor­
❖ primesce ori nu ajutorul în condiţiunile puţin de reparaţiile interne ale a- biră elementele neateruătăre şi ne­
Seim, că cierul român unit s’a statorite în lpge. cestor provincii, acum părţi între­ liniştite, atât din regatui său, cât şi
pus în mişcare în contra felului în gită re ale noului regat-ilalian. din cele neaiipite încă.
44
care se împarte ajutorul de stat pen­ Pagini alese. Dăr mai avea regatul lipsă de „Societatea Naţională , vecjend,
tru preoţii lipsiţi. Mişcarea acâsta acăstă pausă şi pentru alt cuvent: că cei cu frenele stau în ioc, începu
s’a început şi se continuă în Si- Din luptele I t a l i e n i l o r pentru să încerce a îndupleca cu buna pe să se mişce ea şi se agite. T6te ele­
nodele de primăvară protopopescî libertate. Papa, să recunoscă faptele împlinite mentele republicane şi revoluţionare
din archidiecesă, dintre cari vr’o Cavour vre o pausă. — Ţinuta Papei şi a Regelui Nea- ca Domnitor lumean ce era, şi vecin se strînseră în jurul ei, şi formară
11
cinci au luat hotărîrî bărbătesc! in politan. — G-arîbaldi şi „Soc. Naţională nu mai noului regat. Asemenea să câştige în tătă Italia un întins partid de
apărarea independenţei bisericei şi aşteptă, oi porneso de sine mişcarea dră! bunăvoinţa Neapolului şi a regelui acţiune, care nu voia să înţelegâ aş­
a clerului faţă cu uneltirile contra­ După*ce furtuna, ce se ridicase său Francisc II. teptarea lui Cavour şi nu voia s’o
rilor. Hotărîrile acestea tind la res­ asupra lui Cavour pentru cedarea Lucrul însă mergea greu cu a- primescă. Vecînicul arefetor de luptă
pingerea primirei ajutorului de stat Nizzei şi Savoyei la Francesî, se ceştî vecini, domni tot peste Italieni. Garibaldi fu numai decât câştigat
în condiţiunile umilitore în care îl linişti, omenii aprinderilor momen­ Francisc, care tot-dăuna a fost un pentru aceşti ămenî ai nesşteptării.
dă guvernul, care a luat din mâna tane începură şi ei să vadă, că nu servitor plecat al Austriei, nu-şî lăsă El şi aşa era încă tot năcăjit
Consistorelor dreptul de împărţire era acea cedare întru atâta per- năravul nici acum, ci decât să între pentru cedarea Nizzei, oraşul său
şi li-a lăsat numai aşternerea lis­ dere, cât mai mult un folos. Pen- la înţelegere cu Victor Emanuel şi natal, la Francesl, şi acum nu mai
telor, din car! ministrul apoi şterge tru-că prin cedarea acelor colţuri de cu noul regat mărit, mai bucuros voia aă se dee uşor după sfaturile
pe acei preoţi, a căror purtare nu-i ţeră, simpatia şi aprobarea Franciei dete în ascuns mâna cu Austria, cu lui Cavour. Ii părea că prea a por­
pe placul seu. In Sinodele amintite (dictatăra politică în Europa pe acest Papa şi cu Spania, la conspiraţii, nit acest bărbat pe cale paclnică,
s’a mai cerut convocarea de Sinodc timp), era asigurată, şi lucrarea de că se împedece mersul mai departe al dând de bunăvoiă părţi din ţeră şi
diecesane şi a unui Sinod provincial, în unitate italiană putea sbura fără contopirii, urî se chiar strice şi ce oprindu-se în mijlocul lucrării de
care se se ia mesurî de apărare în grijî înainte ! s’a făcut. In scopul de a face opo­ unitate. Neîntrecut şi neasămănatîa
faţa peliculelor, ce ameninţă bi­ Precum am scos în alt articul siţiă primejdiăsă, şi fiind-că pe sol­ însufleţirea sa pentru causa Italiei-
serica. la ivelă, una dintre pricinile pentru daţii italieni neapolitanî nu se pută marî, Garibaldi cu partidul de ac-
*

E greti a curâţi grâul, când neghina cântece poporale; bine facem, că le adu­ La apărarea cavernei, căreia Românii Nr, 25, care pe atunci nici nu s’a recrutat
a copleşit agrii sămănaţî. E mai greu a năm şi pe acestea; der faptele istorioe, dâr dimprejur îi cjic: „Pescera lui Maovăţ , din Loşonţ, er de grăniţerl nu se face
44
scote adevărul la ivâlă, când vedl ou ochii acţiunile răsboinice şi eroice ale Români­ s’a distins o companiă a regimentului va- amintire. După 100 de ani mai sci la ce
isbânda minciunei pe tâte liniile. lor, care au costat atâta sânge şi atâtea laho-iliric, în frunte ou bravul lor căpitan ipotesă bizară va da nascere acestă tablă
In virtutea acestor eonsideraţiunl în­ văi de lacrăml ale familiilor rotnânesci din Adam Maovetz. E fapt, că palisadele, re­ comemorativă! Oondee simbriaşe vor prea­
treprinderea nostră apare îndrăsuâţă. mai multe districte, să nu aibă mai multă dutele şi fotificaţiunile din jurul pescerei mări vitejia oelor dela Loşonţ; de Ro­
In deplina claritate asupra greutăţi­ valore în ochii noştri? Să ne ferâscă cerul au fost ridicate de ostaşii regimentului, âr mâni, de sermanii grăniţerl însă, cari au
lor, ce avem să întâmpinăm, trei sunt mo­ de aberaţiune ca acâsta, căci atunci ar fi majorul Stein dela regimentul Breoham- stropit cu sângele lor pământul strămoşesc,
mentele, cari ne-au îndemnat la acestă vai de sufletele nostre şi ale tuturor des­ ville, după perderea întăriturilor de pe nici amintiri să nu se facă ? Nedreptatea
lucrare. cendenţilor noştri. Să adunăm şi să con­ înălţimile numite Oiucarul Mare, cu rămă­ ar fi strigătdre la cer, păcatul ar cădâ asu­
servăm tot ce se reduce la desvoltarea spi­ şiţele batalionului, cumplit decimat, a aflat pra oapului nostru, decă nu le-am eternisa
De câte-orl am cetit lucrări străine,
ritului militar, şi nici una din faptele de adăpost la tovarăşul său, la vitezul căpitan memoria oel puţin — pe hărtiă.
referitore la istoria românâsoă, am fost cu­
prinşi de adâncă durere şi de ore-care mâ- bărbăţiă, bravură şi eroişm să nu rămână al grăniţerilor, care apăra pescera şi for- In lucrările nostre referitore la istoria
necunoscută copiilor noştri . tificaţiunile din jurul ei. Grăniţerii luptară
u
niă. Aceste sentimente de emoţiune erau regimentului confiniar romano-banatic Nr.
îndreptăţite, căci ce pote fi mai supărător, Astfel a predicat marele nostru das­ aici, umăr la umăr, eu rămăşiţele batalio­ XIII, vom întrebuinţa în prima liniă ma­
decât masca batjocurei pusă pe obrajii căl pe la anul 1874. învăţăturile sale ne-au nului Brechainville, cu multă bravură în nuscriptul căpitanului Oarol Sclrwab, a u-
acelora, cari sunt odorul neamului tău. însufleţit şi ne-au dat curagifi pentru acăstă contra unui inimic fanatic şi număros. Lip­ unui ofioer inteligent, oare, la însărcinarea
Acest moment de natură psihologică înda- întreprindere. sită de provisiune şi de muniţiune, garni- şi eu spesele regimentului său, a cules da­
sona trebui să capituleze. Plin de admi-
toresce pe fie-care cărturar a contribui după Al treilea moment, cel hotărîoor pen­ tele din arhiva ministerului de resbel din
puterile sale la desvălirea adevărului. tru lucrarea de faţă, a fost desvălirea unei raţiune pentru viteji, Turcul li-a dat voiă Viena .. .
să se retragă ou tote onorurile militare.
Răposatul George Bariţiu se adresâză table comemorative, ridicată de ofioerii re­ Mai multe episode din răsbiele oto­
cărturarilor noştri cu următorele cuvinte gimentului de infanteria Nr. 25, acum sta­ Intru pomenirea acestei întâmplări s’a mane le-am luat din manuscriptul proto-
pline de dragoste*): „Culegem fabule şi ţionat în Loşonţ, în memoria apărărei eroice ridicat în 21 Maia 1898 o piatră comemo­ presbiterului Nicolae Stoica de Haţeg, care
a pescerei lui Veterani prin 1 batalion al rativă. Litere de aur săpate în piatră de s’a născut în Meedia la anul 1751. Acest
*) „Istoria regimentului II românesc confl- regimentului Brechainville contra Turcilor marmoră negră vestesc pe unguresoe şi venerabil preot, plin de iubire învăpăiată
niar transilvănean", Braşov 1874. la anul 1788. nemţesce călătorului vitejia regimentului cătră nâmul său, a adunat cu diligenţa al-

^ ^ mijloc-purgativ salin, care luat in dose mici are efect sigur, disolubil şi durabil' Pre-
Toţl medicii Ai^o GUTIDlT’ă CP ea un cu
consideră -AvjJci CtlllCl-L tl 55A 1 AU&t/JL y meiată la 10 Esposiţii universale cu medalia de aur. Se capătă pretutindeni.