Page 10 - 1899-05
P. 10

Pagina 6.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                     Nr. 9G—1899.


                    Faima  acesta  într’atâta  înfuria  pe  parte.  Fuga  însă  n’a  ţinut  mult,  căci  glon­  pe  Buteanu,  &  fost  atacat  de  Români,  cari   După  ce  Hatvani  a  dat  puţin  tim
              Hatvani,  încât  a  escortat  pe  Buteanu  în­  ţele  fluerau  aşa  de  des  pe  la  urechile   îl  observară,  şi  mulţi  Maghiari  din  Abrud   de  odihnă  şi  răpaos  ostirei  sale,  îndată
               dată  dintre  noi,  prin  doi  soldaţi,  şi-l  puse  nostre,  încât  am  fost  siliţi  a  reîntârce  ârăşl   îşi aflară astfel mortea.   după  amâdl  se  hotărî  a  pleca  cătră  Zlatna.
              în  arest  separat  în  lanţuri,  âr  imediat  după  în  cimiter,  unde  am  aflat  scut  de  glonţele   Hatvani,  ca  să  se  ţină  de  promisiunea,  înainte  însă  de-a  pleca,  ca  să-şi  răsbune,
              aceea  împuşcă  dinaintea  bisericii  şi  la  ve­  Românilor pe după pietrile mormintelor.  ce-a  dat’o  Maghiarilor,  că  în  trei  dile  se   lăsa  să  fiă  împuşcaţi  mai  mulţi  Români,,
              derea nostră pe tribunul Molnar.                    De  aici  vedeam  în  două  direcţiuni   va  reîntârce  ârăşl,  şi-a  strîns  rămăşiţele  între  cari  şi  tribunul  Morar.  Tn  calea  lui
                    Sângele  ni-se  închegă  în  vine,  planul  focurile  puscilor,  pe  culmile  de  cătră  Cer-   armatei  sale  şi  a  format  două  batalione   însă  a  suferit  desas'.re  cumplite  şi  se  dice,
                                                                                                                                                                        u
              nostru  de  fugă  a  dispărut,  şi  mortea  ou  niţa  şi  la  Stlurţ,  de  unde  pricepeam,  că   nouă  în  Zarand,  la  cari  a  mai  adaus  încă  că  „După  piatră ,  Hatvani  a b i a   a  scăpat
              arma  în  mână  n’am  fi  schimbat’o  pentru  Românii  înaintâză  şi  Ungurii  se  retrag  în   câte-va  companii  de  Săcui,  şi  în  16  Maifi   pe o cărare strimtă cu vre-o 60 de inşi....
              t6te bunătăţile lumescl_____                  Abrud,  âr  la  spatele  nostre  se  audiau  stri­  veni  ârăşl  la  Abrud.  Românii,  după  vic­
                    Pe  lângă  t6te  aceste  veni  abia  şi  sera.   gătele  de  bucuriă  şi  ameninţare  ale  Ro­  toriile  din  dilele  trecute,  se  resfirară  prin   P  O  S  T  A    R  E  D  A  C  Ţ  T  U  N  E  I .
              F6mea  nu  o  simţeam,  dâr  simţeam  în  trup   mânilor.                                   sate,  şi  astfel  neputându-i  opri  îndată  calea,   Mai  multora  l  ipsa  de  spaţiu ue-a împedec t
               o  slăbiciune  şi  ameţâlă,  care  punea  la  în­  In  scurt  timp  nu  am  mai  văcfut  să   el  întră  nesupărat  în  Abrud.  Îndată  ce  noi   de-a  p  blica  mai  mulţi  articol!  şi  corespondenţe,
               doială  ori  ce  încercare  de  mântuire.  Scrisei  dea  Ungurii  nici  un  foc,  ci  am  aucjit  în   am  primit  scirea  despre  acâsta,  lancu  a  ce  erau'destinate  pentru  numărul  da  adî  Se.  vor
               lui  Dragoş  o  epistolă,  în  care  l’am  invitat,   piaţă  eşind  din  nisce  plâmânl  tari  o  cu­  dat  ordin,  că  Românii  să  fiă  chiamaţl  la  publica însă pe renn, îndată ce vom ave loc.
               că  dâcă  mai  este  un  pic  de  simţ  de   vântare.  Hatvani  îşi  însufleţia  soldaţii  şi   nouă  lupte  contra  inimicului,  care  dispunea
               onore  în  el,  să  ne  cerceteze,  ori  cel  puţin  provoca  pe  locuitorii  din  Abrud  să-l  în-   de-o  forţă  considerabilă  aprope  de  3000   împărtăşire imoortantă. Chiar şi o gus­
               sâ  dispună  a  ni-se  trimite  o  bucată  de   soţâscă,  mântuindu-şl  deocamdată  viaţa;  el   de  âmenl.  Vlăduţ  a  ocupat  punctele  de   tare  moderată  de  mâncări  greu  de  mistuit
               pâne,  că  nu  mâncasem  de  Duminecă  dela   îi  îmbărbăta  să  nu  porte  nici  o  frică,  pănă   cătră  BuciumanI  şi  Oorna,  la  Stlurţ  se   aduce  adeseori  suferinţe  de  stomac,  care  la
                                                                                                                                                        început  apare  cu  dureri  de  stomac,  rîgăell,
               am^db  şi  tot  odată  sS  mâ  îneunosciinţeze   vor  vede  sabiă  maghiară  în  mâna  lui  ma­  postă  Simion  Groza,  er  cătră  Cerniţa  ocu­  vărsături  etc.  Contra  acestor  apariţiunî  de
               despre  sârtea  amicului  meu  Buteanu.  Epis­  ghiară.                                    pasem  eu  posiţiunile  dimpreună  cu  Aiudanu,   bole  cel  mai  bun  mijloc  cu  efect  este
               tola  am  dat’o  lui  lacob,  servitorul  lui  Bu­  Tot  Abrudul  se  părea,  că  e  un  mor­  Botteanu şi Rusu.                         Dr.  liosas  Lebensbalsam  din  farmacia  d-lui
               teanu, oare s’a furişat la ferestra nostră.   mânt  şi  că  spiritul  morţii  planâză  asupra    Astfel  aşecjaţl  gata  de  luptă,  în  ,diua  B  Fragner,  Prag  205—III.  Se  pote  că­
                    Dâr  Dragoş  nu  mi-a  dat  nici  un  răs­  lui.  Nu  se  audia  nici  un  cuvânt,  nici  o   urmâtore  (17  Maiă)  lupta  curgea  aprope   păta  în  tote  farmaciile.  Să  se  ferâscă  de
               puns,  âr  lacob  reîntoroându-se,  ni-a  adus   mişcare.  Peste  un  pătrar  de  6ră  se  des-   la  t6te  punctele,  ce  le  ocupau  Românii.   imitaţii.
               scirea  îngrozitâre,  că  pe  Dobra  întru  atâta   voltâ  pe  valea  Cerniţei  un  foc  vehement   Mai  vehementă  şi  mai  furiâsă  însă  era  în
               l’au  torturat  honvedii  în  arest,  încât  a  fost  din  pusei  şi  tunuri,  se  audiau  strigătele   aripa  mea  drâptă  cătră  Cerniţa.  Lupta   Călendarul şepcera.â. n.e i
                                                                                                                                                                              ;
               silit  a  sări  din  a  doua  contignaţiă  pe  par   Românilor:  .înainte  feciori,  curreţî  la  vale  !   acâsta  a  ţinut  pănă  târcjiu  noptea,  când   MAL   are 31 (file.   KLORAR.
               dosâlă  în  uliţă,  unde  a  fost  ucis  de  mai  daţi  pe  morte,  că  acum  sunt  ai  noştri,   ni-a  succes  a  respinge  pe  inimic  în  or-ş,   pilele  Calând, iul. v. Căîend. Gregor.
               multe împuşcături.                            între  smerii  ’n  ei!“  Eră  Ungurii  strigau:   causându  i  pierderi  însemnate.  In  cealaltă
                    De  sine  înţeles,  că  în  astfel  de  îm­  „Pusztulunk,   mind   elpusztulunk!   Yisza,   di  (18  Maiti),  ea  s’a  continuat  ârăşl  cu   Dum  2 Atauas. cel mare  14 Bonifacius
               prejurări,  noi  am  fost  siliţi  să  rămânem  în  visza!“  (Ne  prăpădim,  toţi  ne  prăpădim!   multă  vehemenţă,  mai  ales  spre  Roşia  şi   Luni  3 S. in. Timoteitt  15 Sofia
               arest  atât  Marţi  noptea,  cât  şi  Miercuri   îndărăt, îndărăt !)                       Corna,  de  unde  fiind  respins,  după  amâdl   Marţi  4 S. m. Prlagia  16 M. Ioan Nep.
                                                                                                                                                               5 S. m. Irina
                                                                                                                                                        Mer
                                                                                                                                                                                   i 7 Pascali3
               t6tă  cjiua.  Miercuri  săra,  ca  şi  când  Dam-   Aioî autorul  nareză cum în calea  Hatvani  a  năvălit  asupra  nostră  cătră  Cer­     ;
                                                                                                                                                        Jo .   6 Sf. şi dreptul Iov  18 Venanţiu
               netjeu  ş’ar  fi  făcut  milă  de  suferinţei  ndstre,  lui  prin  stradele  Abrudului  a  întâlnit  niţa,  concentrându-şl  aprope  tote  forţele.  Miner  7 S. m. Acaţie  19 Colestin
               un  nor  gros  a  pus  stavilă  radelor  lunei.  figura  lui  Dragoş  şi  cum  acesta  a  Dâr  înzadar,  căci  noi  am  bătut  şi  respins  3 im  8 S. ap. Ev. Ioau  |20 M. Bernardin
               lacob  ni-a  procurat  dela  protopopul  Tobiaş  fost  omorît,  aruncândui-se  cadavrul  ârăşl  pe  duşman,  şi  mai  ales  popa  Groza
               o  pâne  şi  nu  sciu  de  unde  o  cupă  de  sil-  pe  o  grămadă  de  guuoiu  la  pbrta  dela  Stlurţ  s’a  încâerat  tare  cu  honvedii,   Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
               voriu.  Cu  pânea  şi  cu  silvoriul  adus  de  lui  Şuluţ  Simionuţ.  Arată  mai  de­     pe cari i-a scărmănat rău, respingându-i.
               lacob,  ne-am  restaurat  puterile  fisice  şi  nu  parte  mâhnirea  lui  lancu  —  care         Pe  19  Mai  îi  ne-am  decis  a  da  un  atac   Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
               aşteptam decât momentul decisiv.              se  reîntorsese  la  Abrud  —  asupra  general  şi  definitiv.  Noi  dela  Cerniţa  sus­
                    Pe  la  11  6re  noptea  un  foc  mare  se  omorîrei  lui  Dragoş  şi  cum  Abrudul  ţinusem  focul  cu  multă  decisiune  şi  bra­
               vădu  cătră  gura  Roşiei.  Soldaţii,  cari  ne  a  luat  foc  de  tote  părţile,  şi  că  ar  vură,  şi  de  sus  de  pe  cer  ne  pricea  so-          sx
                                                                                                                                                                                  #  «  5  a  ţ
               păzeau,  priveau  înspăimântaţi  din  pridvor  fi  fost  total  nimicit,  decă  nu  venia  rele,  când  încă  nu  încetarăm  cu  focurile,
               focul.  lacob  apăru  sub  ferâstra  nostră  şi,  Axentie  cu  batalionul  seu,  ca  se-l  pănă  când  inimicul  şi-a  retras  parte  mare   în  Strada  Sf.  Nicolae  (Scheiu)  nr. 4,
               fără  a  fi  observaţi,  am  eşit  pe  ferestră  toţi  scape. Apoi conţină:                de  oştire  din  linia  de  foc.  In  acestă  di
                                                                                                                                                        O S® <D&8 seu tas constătatbre din 6 odăi,
               trei,  şi  pe  lângă  biserică  am  apucat  în     Hatvani  verlându-se  frânt  şi  decimat  cătră  amâdl,  după-ce  lui  Hatvani  nu-i  suc­
                                                                                                                                                        bucătăria  şi  grădină  de  pomi,  cu  un
               cimiter.                                      în  înţelesul  strîns  al  cuvântului,  porni  cese  a  devinge  aripa  stângă  de  cătră  Roşia
                     Vădendu-ne  scăpaţi,  fugiam  fără  ră-  cătră  Cerniţa,  spre  a-se  refugia  la  Brad.  şi  Corna,  s’a  vădut  silit  a-se  refugia  în   preţ forte moderat.
               răsuflet  în  direcţiunea  din  câtrâu  sburau  In  drumul  acesta,  în  care  a  luat  cu  sine  Abrud,  desperat  şi  turbând  de  furiă,  că  a   Dor.torii se pot adiesa: Strada
               glonţele  românescl,  căci  Maghiarii,  spre  mai  multe  familii  frunta-e  maghiare  din  perdut  şi  a  doua  oră  lupta  dela  care  spera  o: fa ni i or nr. 25.       i_4.587.
               norocirea nâstră, se retrăsese din acea       Abrud şi câte-va familii române, apoi şi     ocuparea munţilor noştri.



               Metasă-Ecru. Rochii pentru Bail 11. B.B5                                                                                 Firmă fundată în anul 1833.


               pănă  la  fl,  42.75  cr.  pentru  întrega  haină,  —  TllSSOrS  şi  Siiatimg-
               Pongees,  precum  n    e g r ă ,   a l t ă   ş i   c o l o r a t ă ,   metase-Henneberg  dela
               45  crucerî  pănă  la  florini  14.65  cruceri  m      e t r u    —  în  cele  mai  mo­
               derne  ţesături,  colori  şi  desenurî.  —  Particularilor  li  se  trimite  franco
               şi liberate de vamă în casă. — Mostre se trimit imediat la cerere.
                                                                                                                                                   G I u v a e r g I n
                Fabricele de metăsurî aie iui G. Henneberg (liferaut al Curţii c. şir,) Ziirich.                                                          B r a ş o v ,  Strada jPortii 2STr_
                                                                                                                                   A   s o r t i m     e n t   b o g a t

                                                                                                                        de  gSsavacB'EeaSe,  ©îsSecte  de  aur  şi  argiut,  ciasor-
                                                             ±±±^±±ic±±^c±±^±±±
                            A n u n ţ .                                                                                 issce da buzunar elveţiano, asortiment forte frumos.
                                                                                                                              Depăşit  de  argintărie  fină  Cvistofi,  argintărie
                     Duminecă în 9 (21) iaiu a. o. la                 De v&ni}are                                       Alyana  l  a  calitate  din  fabrica  Brendorf,  precum.şi  argintărie
                10  Ore  a.  m.  se  va  ţine  în  sala  de                                                             Cllina calitate mai ieftină.
                şedinţe  a  Comitetului  parochial  li­       V i i l a  t C l e e s ,                                                    Cumperătură de obiecte vechi: de aur şi argint,
                cit apia publică pentru darea în arendă                                                                 petri scumpe, mărgăritar, monede vecin şi tot-felul de antichităţi.
                                                                                                                        S  u  f l a t   cu  aur  solid,  eu  argiut,  l e g a l   c-u  niket,  aiamâ  pe  cale
                             1
                a  holdelor   de  feoaţe,  car!  le           grădină mare de pomi, circa 500 pomi
                are  Biserica  Sf.  Nicolae  aprope  de      roditori, de legume, de flori. Conduct                     electrică.
                                                                                                                               o t e   reparaturile  ce  cad  în  brauşa  de  sus,  se  esecută
                                                                                                                             T
                Bod,  cum  trec!  drumul  de  fer  dela       cu  apă,  ^eleşteu  mare,  situata  în                    ieftin şi prompţ.
                fabrica de zahăr.                             Strada  Ţiutaşilor  Nr.  17  (Schutzenr-                          — G-ra/vuiri în petră şi metal. —
                      Doritorii  îşi  pot  lua  informaţii    gasse) este de vesadare.                                       Specialitate: Corfa» ţionare de o b i e c t e   b i s e r i c e s c !   şi
                mai  de  apr6p8  dela  epitropul  Sterie                                                                a r u  r a e :  Candele, cădelniţe, cruci, potire e c. etc.
                                                                           Informaţiun! se pot afla tot
                Stinghe (piaţa prundului Nr. 18).
                                                              acolo.                                                        — Braşov, Strada l*©rţiî fifr. ?• — jff
                      Comitetul  parochial  al  Biserică  Sf.
                Nicolae.                        58 5/2—3.




                                        2^/L o 11 o:                                                                                          es
                m                                                    Leşuri ale loteriei de clasa reg. ung.
                ilfin  Decă doresc!, ca mândra Fortuna
                I      P6me de aur se-ţî dăruescă:
                       Sus, cu grăbire ’n a el grădină             pentru a !V. loterie, care va urma în curend, pe cât vor fi disponibile se căpătă
                1      Seminţe aruncă, ca se ’ncolţescă.              l a  c a s s a  i e  b a n c ă  N U S S B Ă C H E R  &  B E E R  B r a ş o v .
                I      Şi acesta nu e pur fantasia.


                lUiT   Căcî a cfeiţe! mare-inspirare.                  Preţul ——A VsJos_ Trimiterea cu pesta costă ca 10 cr. mai mult.
                       La î n  c e r c a r e a   î n    l o t e r i a     ^      *   41.6.- 8.—      1.5©   -.95 er.                         *
                       Aduee-adesea avere mare!                                               = IPirosfiiecte stau îsa tot timpul la dispoziţie.                                  13—.556
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15