Page 9 - 1899-05

Nr. 96.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

şi s’a şi esprimat, din mai multe părţi do­ mistuirea bucatelor reci şi calde, ce le acum o luptă mare şi cumplită: „Să înainte cu 50 de ani.
rinţa, de a se tipări în broşură pentru ast­ luăm câte-odată mai mult, decât s’ar fi cu­ las aurul, seu să las copilul, ca să
fel de ocasiunl. venit; vinul, pe care Doctorul doctorilor se cufunde"? „Ce este mai scump: (Din luptele Românilor în Munţii Apuseni.)
Sala a fost bine şi frumos împodobită, l’a recomandat ca ultimul medicament pen­ aurul seu sufletul copilului*, era
II.
er bina, deşi improvisată, a fost fârte fru- tru cei slabi şi moribuncjl; vinul despre acum pentru bietul călător între­
mosă, fiind decorată cu diferite ţesături din oara a cjis: beţi dintru acesta toţi, că barea cea mare. Şi mulţămită lui In firul istorisirei evenimentelor,
comună, oferite din partea unOr familii acesta e sângele meu, — acest sânge, seu Dumne4eu, omul nostru s’a hotărît, ce au urmat îndată după îutrarea
fruntaşe. singurul mijloc de a face şi produce sânge ca mai bine să mântuăscă sufletul lui Hatvani în Abrud, Vasilie Mol-
La aranjarea tuturor acestora partea la copii, la femei şi la bărbaţi anemiol, e copilului. Aurul -se duse în fundul dovan spune cum el, Buteanu şi alţii
leului a avut’o tinărul d-n Daniil Şerban, înlocuit cu berea şi cu spirtul. Acâsta e mării, er copilul Bcăpâ dimpreună au fost declaraţi prisonierî şi ares­
■care n’a cruţat nici o ostenâlă, ca totul să a opta şi cea mai mare, dâr şi mai prâstă cu Englesul. Acesta e iubire adevărată taţi de Unguri. Buteanu fu chiă-
fiă spre mulţumirea publicului, ceea-ce i-a minune în lume! şi sinceră. mat de Hatvani printr’un soldat
şi succes. Public ales din jur, ba cbiar şi Veniţi să întrebăm, ce e vinul? Eu şi reîntorcendu-se aduse vestea, că
O minune a iubirei. Era o femeiă dâcă Iancu nu va veni în timp de
■din mari depărtări a fost forte mult, încât nu voiă răspunde direct, ci vă voiu în­
văduvă, der blândă şi cu frica lui o oră dela Câmpeni, Hatvani îl face
ambele sale ale şcolei s’au dovedit prea treba, ce e laptele, ce e brânza, caşul etc ?
Dumnezeu. Femeia acâsta însă luă pe el răspundător de tot ce s’ar în­
mici. După producţiune a urmat jocul, care Da, îmi veţi răspunde, tote acestea 9unt
locuinţa într’o casă, în care şedea tâmpla din partea Românilor. Apoi
■cu mare însufleţire s’a continuat pănă ’n nutrimente, fără de cari nu pâte trăi bă­
•dalba di. iatul, mielul, viţelul şi tote animalele su- familia unui beţiv, binecunoscut în continuând scrie:
0. gătâre pănă şi puiul de leu, şi prostul de orăşelul acela. Vecinii şi binevoitorii In 8 MaiQ, după oe Iancu a răspuns
văduvei o sfătuiră, ca să se ferâscă
elefant. lui Dragoş — oare avu cutezanţa să-l
l i t e r a t u r ă . Ei bine. Şi pentru-ce sug şi mănâncă de familia beţivului şi să nu-şî facă provâce a depune armele — că între Ro­
tote acestea laptele? Pentru-că e dulce şi de lucru cu „âmenii aceia uricioşî", mâni şi Maghiari numai sabia va ho­
Pentru cei ce se ocupă cu educa- cum îi numiau ei de obieeiu.
vţiunea, cu deosebire pentru d-nii profesori, nutritor. Decă e aşa, întreb, ce şi care e La vorbele acestea văduva nu tărî, a adunat poporul şi i-a ouvântat, cum
îhveţătorî şi catechetî se recomanda ur- cea mai perfectă dulceţă ? numai el soia să cuvânteze, îndemnându-1
jmătorele cărţi: Dulce e mierea, dulce e mărul, dulce răspunse nimic; îşi cugetă însă ceva şi încuragiându-1 pentru o încercare de­
Cum îşi învaţă Gertruda copiii, e para, pruna, cirâşa, dulci sunt aprope în sine şi începu a se ruga lui Dum­ cisivă. Iancu mai luâ înoă odată jurământul
scrisă de nemuritorul pedagog I. H. Pcs- tote pâmele, dâr decât tote mai dulce e nezeu pentru aceşti âmenî uricioşî. poporului, şi apoi îl împărţi în şâse co-
ialozsl şi tradusă de E. Băltânu. Cartea s’a Văduva văcjuse îndată, că fa­ lâne, destinând fiă-cărei oolâne posiţiunea
tipărit anul trecut în BueurescI şi e de-o strugurul, când e copt bine, prin urmare milia acesta este nenorocită şi bar
nepreţuită valore pentru părinţii de familiă. vinul e estractul celei mai alese dulceţî, ce avea să ocupe. Pe vice prefeotml Simion
Preţul 75 cr. (cu posta 80 cr.) întocmai cum brâncja şi caşcavalul e es bătui este beţiv, după cum se în­ G-roza îl trimise să ocupe posiţiunile dela
Curs de pedagogia teoretică şi tractul laptelui. De aceea vinul curat nu tâmplă de cele mai multe-ori, numai Stlurţ. La Oerniţa a fost rânduit tribunul
practică de Gr. Compayre, trad. de M. se pâte înlocui cu spirt, cu bere, cogniac din pricină, că soţia lui era o eco- Corcheş, âr mai spre drumul de ţâră tri­
Rădulescu într’o limbă cât se p ' t e d e rc- şi uite lioorurl, pentru-că acestea au, cu nâmă sâu gospodină rea; nu soia şi bunii Aiudau şi Rusu au ocupat înălţimile
mânâscă. E o cart9 mare. de 560 pag. şi adevărat, dulcâţă, tăriâ, putere iritătâre şi au se pricepea, cum să îngrijâscă de-asupra la nisce mori. In centru era dis­
costă numai 1 fi. (cu posta 1 fi. 10 cr.) de-ale casei: cum să ţină odăile cu­ pus harnicul viceprefeot Vlăduţ, având
îmbătătâre, dâr nu au ceea ce e capul lu­
Idilele lui Mesia, (Ben Hur) de re­ crului, nu au acrimea, ce o are tot vinul rate, şi cum să pună o mâncare lângă el şi pe căpitanul Ivanovich.
numitul scriitor Leivis Vallace. Tomul I con­ bună şi sănătâsă pe masă,
ţine 532 pag. şi costă numai 75 cr., âr tom II curat, fiă chiar dulcior, acrimea, care ţine Observând inimioul, că în modul
are 508 pag. şi costă 70 cr. întregul op fi. 1.45 echilibru în stomac, acrimea ce o cere sto­ Şi văcjend văduva lucrurile a- acesta i-se închide drumul, pentru a putâ
(cu posta fi. 1-60.) In asămănare cu mărimea macul stricat şi pe oare o recomandă me­ cestea, ei fi-se făcu milă de acâstă să-şi ţină deschisă o cale cătră Brad, de
preţul e forte moderat. Valorea acestui op, dicii celor ce au fost bolnavi, ca zamă de nenorocită iamiliă şi de bieţii co­ und la timp de nevoiă să pâtă primi aju­
e în deobşte cunoscută şi traducătorul lui pui, ca alămâie, — acrimea sâu chiagul, pilaş! nevinovaţi; ea începu a în­ tor, ataca aripa lănoerilor noştri de cătră
& făcut un bun serviciu literaturei nâstre,
când l’a redat şi în limba română. Cetitorii care închiagă tâte bucatele ce sm luat în văţa pe femeia beţivului, cum să Oerniţa. Insă tribunul Aiudanu l’a respins
vor găsi în el o lectură distractivă şi mo- stomac, adunându-le într’o massă mai vîr- grijâscă prin casă şi cum să ţină şi l’a pus în fugă cătră Abrud. Tot în
ralisătore, pentru bibliotecile poporale şi pen­ tosă, ce are misiunea de-a părăsi părţile casa curată, ca omul să aibă plă­ aceeaşi Hatvani a trimes două companii
tru familii el constitue o lectură escelentă pe cari le-a nutrit, întărit şi virifioat pen­ cere a sta în ea; îi arătă, cum să cătră Roşia, unde ocupase posiţiune tri­
şi fârte potrivită de-a înlocui romanele tru a faoe loc altora. cureţe geamurile (ochiurile tereş­ bunul Andreiea. La aceste două companii
seci şi de sensaţiă
Probat şi constatat, că singur vinul trilor). cum să aşternă o masă cu­ s’au aliat şi Maghiarii din Roşia şi au
:
e beutura cea mai potrivită, chiar necesară rată,- cum să facă o mâncare bună năvălit asupra lui Andreiea, dâr nici aici
pentru anemici, reconvalescenţl, bătrâni şi şi gustâsă şi cum să o pună pe armele lui Hatvani n’au avut noroo. An-
tineri, ale căror stomacuri sunt debilitate masă. , dreica se năpusti cu tâtă forţa asupra ini­
prin escese copilăresc!, prin mâncări ne­ Văduva îşî ţinea copii! săi tot- micului, şi-l aduse în încurcătură. Românii
Cea mai bună beutură spirtuosă. potrivite şi prin afurisitul de fumat, care dâuna curaţi, şi copiii ei erau să­ au împresurat o companiă a inimicului şi
e cel mai de frunte mijloc, de-a debilita nătoşi şi drăgălaş!. Ea ii spăla, îi au nimicit’o aprope de tot. CâţI-va dintre
Când eram tînăr, sciam şi cunosceam
şi strica stomacul prin căldura, ce o pro­ pieptăna, şi îi îmbrăca şi le da po­ ei au reuşit să scape, au întrat în Roşia,
<ou numele cele 7 minuni ale lumei vechi;
ducem corp nu numai cu fumul ce le vine veţe cum să se pârte; de multe-ori şi pentru a-şî răsbuna de pierderea sufe­
îmbătrânind însă, nu-mi mai aduc bine
fumătorilor în gură şi pe nas, dâr şi prin îi arăta ea femeii beţivului, cât de rită, au început să dea foo la oasele Ro­
aminte de numele lor. Erau adecă pira­ mişcarea şi baterea buzelor; constatat fiind frumoşi, cât de plăcuţi şi de dră­ mânilor. Inimicul perdu mulţî morţi şi
midele din Egipet, Capitoliul din Roma,
peste tot, că vinul e singura beutură spir gălaş! sunt puişorii ei, decă îi pârtă răniţi în aceste atacuri, şi Hatvani în furia
Biserica S-tei Sofii din Constantinopol, as­ tuâsă sănătâsă: ar fi la locul său a spune curaţi.
tăzi moşeă turcâscă etc. etc. lui a poruncit să fiă stinşi prin glonţ, în
şi a arăta, cari sunt semnele, prin cari Mai învăţă văluva pe" femeia piaţa Abrudului, mai mulţi Români.
Acum avem alte minuni : aburul, te­ putem cunâsce vinul curat şi care e vinul „uriciosului" beţiv, cum să îrnple- Diminâţa în 9 Maiii, Iancu a ţinut
legraful, telefonul, electricitatea, balonul, făcut, pentru-că omenii soiu fabrica şi vin tâscă şi cum se cârpâscă ciorapii, un aşa numit consiliu de răsboiă, cu pre­
telegrafia fără sârmă şi multe alte minuni. chiar cum sciu fabrica bere, spirt, rosol, cum să câsă haine, cum se le spele, fecţii Vlăduţ şi Balint. In acest consiliu ej
Cea mai mare între tâte însă este indus­ cum să le calce, şi biata femeiă să­
cogniao etc. au hotărît, ca după amâcjl în aceeaşi 4b
tria, oare ou mâna omului întunecă sdrele Despre aceste semne pote să scriem racă şi „uriciâsa* de odiniâră în­
şi înlocuesce luna. Industria e dâmna lu­ altâ-dată, după oe vom afla, că astfel de cepu a se desgheţa, a prinde inimă să se dea un atac general asupra oştirilor
mei, ea concurge şi vrâ să întrâcă însăşi scrieri sunt bine venite şi gustate cel puţin şi încredere în sine. Faţa ei se duşmane. Putea să fiă cam 3 âre rf după
natura. Â3tăcjl fierul produs prin mâna şi schimbă, ochii îi începură ârăş! a ame4l, când însuşi Iancu, punându-se în
de-o mică parte a publicului cetitor. fruntea aripei stânge, a început atacul.
crarea omului înlocuesce lemnul crescut luci şi faţa ei rumenă a se înveseli'
natură. Avem mese, soaune, paturi, O nouă putere de viâţă cuprinse pe Oolone. tribunalului Andreiea a năvălit cu
casă, pluguri, grăpî, ’năi, şi lanţuri de Pilde şi înveţăturî. femeia nâstră; ea îşi recâştigă voia atâta putere asupra duşmanului, înoât acesta
fier, lemnul e înlocuit pe tote terenele de şi bucuria de odinidră, der tot odată a fost silit, ca, în scurt timp, să fugă pănă
fier, mâne poi-mâne nu-1 vom mai folosi Iubire adevărată. înainte de acbeta ea câştigă ârăş! şi inima soţului ei. dinaintea oraşului. Tot astfel înaintară şi
nici pentru foo. cu mai mulţi an! ar9e vaporul en- Nu trecuse anul şi copiii „be cele trei colâne din aripa drâptâ. Intre
Mierea, cel mai fin, mai curat şi mai gles „Golden Gate (porta de aur), nu ţivului" mergeau împreună cu ai acestea centrul de sub conducerea lui
tt
folositor nutremânt, product al albinelor, e departe de fermul mării. Vaporul văduvei în fiesce-care Duminecă şi Vlăduţ încă începu să-şi facă cu multă
inloouită şi aprâpe bătută de zachar, pro­ venia din Australia, şi pe el se aflau sărbătâre la sfânta biserică. Beţivul bravură datoria. Vânătorii lui respinseră
dus din trestiă, napi şi alte îngredienţe, sute de baieşî, cari se îmbogăţiseră de mai înainte nu era cum a fost, cu succes pe tiralerii inimicului, el însu-şl
er căra, părţile mai dure ale mierei, şi seul în timp scurt, şi acum erau pe drum numai era el, era alt om, era un se puse în fruntea lăncerilor şi se arunca
din care produceam luminări, sunt gonite cătră casă, dimpreună cu comorile fiu al lui Dumnecjeu, şi tot asfel era asupra oştirilor duşmane c’un rar eroism.
. aprope alungate din comerciu, fiind în- adunate în „câmpiile de aur“. D6r şi soţia lui. Cele vechi trecuseră şi de­ Era de cătră sâră. Focul luptei se
ocuite cu pstroleu, benzină şi maşini elec­ puţini dintre ei au ajuns în patnă; veni nou. u încinse cu furiă din ambele părţi. Hat­
trice, apoi unsârea de pesce, de porc şi cei mai mulţî au perit în toc, seu Decă acest lucru a fost o mi­ vani, ajuns în strîmtâre, se refugiâ în oraş,
ilte grăsimi, ce le foloseam la opaiţe, nu în valurile mării. nune, atunci el a fost o minune a unde Românii îl închiseră, ca într’o cuşcă.

>e mai folosesc nici în cea mai simplă co­ Unul dintre călători a fost atât iubirei. Tot ce a făcut văduva pentru Acum să reviu la sârtea nâstră, a
libă seu bordeiii din pământ; lampa, foto- de fericit, ca se aibă la sine un familia acâsta, a făcut din iubire celor arestaţi.
*enul sunt luminătorii tuturora. breu de înotat. El făcuse o cale creştinescă. De aceea îţi 4a° «Decă In 8 Maitt pe la 11 âre înainte de
:
Lâna oilor şi berbecilor, caprelor şi bunicică cu înotul şi nu mai 6ra vec|i unde-va vre-un suflet rătăcit, în- amâ4l, noi am zărit pe ferâstră cetele ro­
'tor animale, chiar cânepa, inul din ale departe de ţărm. Atunci zări în teresâză-te de el . Iubeice sufletul mâne pe culmile munţilor de cătră Vulcan.
;
iăror ţesături ne-am îmbrăcat şi conservat apropierea sa pe o lădiţâ uu copil, aşa, precum poţi tu iubi, iubesce-1 Gând ele înaintau, am audit în oraş, că
îăldura. corpului, începând dela moş Adam care era încă în vieţă. pe deplin şi întreg; iubesce-1 cu se bate alarma şi a eşit oştirea ma­
•i înainte de el, — acjl sunt gonite şi în- Ce să facă? blândeţă> cu răbdare, cu îndurare. ghiară asupra Românilor. Curând s’au
ocuite prin bumbac şi alte composiţii che- Sărmanul nostru călător cu o Ajută-i unde poţ! şi cum poţi, aju- reîntors- cu mare bucuriă în Abrud, dâr
nice, cari au progresat aşa de mult, încât mână înota, er în cealaltă mână tâ-i şi nu te lăsa pănă când n’ai aprope în acel moment le sosi soirea dela
croduc hârtia din paie şi din lemne uscate. ţinea un săculeţ, plin cu aur stră­ câştigat acest suflet pentru Dum- Roşia, că acolo au învins Românii. Pe-un
Vinul, cel mai folositor şi singurul lucitor, pe care îl scăpase din foc ne4eu-!“; căpitan, care venia după ajutor la Abrud
nijloc pentru a ajuta consumaţiunea seu şi din apă. Iu sufletul lui se încinse l’au- împuşcat dintr’o tufă.