Page 5 - 1899-05

REDACŢIUÎÎEA, „&azeta“ iese îi Mcare ji.
Ailmistraţiiinea ţi Tifomfla, Atiouamente pentru Austro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe nn an 12 fl., pe ş6so luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
ae primesc. Manuscripte
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şăse
Ui SE RATE 86 primosc la AD- luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
HIKISTRAŢIUHE în Braşov şi la
următdrelo Birouri de anunslurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Vi eu a : M. Dukes Nachi'. Se prenumeră la tdto ofi-
Hax. Augonfold & Emorioh Losner. cielo poştale din întru şi din
Helnrlah Sohnlok. Rudolf Bosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Naolif. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşcv
In Budapesta: A.V.Boldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare
liar, Ekstoln Bornnt. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiţ
bnrg.- Harolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL IMSERŢIUNILOR : o se­ luni S fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu­ de ±S) 12 fl„ pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 cr. său 30 bani. sunt a so plăti înainte.
Nr. 96.—Anal LXII Braşov, Duminecă 2 (14) Maia. 1899.

In ajtrnul tplsi de 3 (15) Haiti apostol al românismului, când a dietă nesTchimbat şi a devenit lege. Pănă şi comisiă sunt numai personale, subiec­
propoveduit libertatea dovedind, că la 1 Iulie biserica trebue să se pronunţe, tive. Oă să primim, sperând timpuri mai
Un popor, care nu-şî preţuesce pentru poporul român ea nu pote fi dâcă primesce ori nu întregirile oferite de stat bune (punctul 2 din motivele consistorului),
trecutul, nu se încălc|esce şi nu se ungurescă, ci numai românesca na­ şi datele recerute trebue pănă atunci înaintate. că o să se schimbe constelaţiile ? .. . De
însufleţesce de amintirea dulce a ţională, că cultura este strîns legată j.mpărtăşesce apoi Sinodului resultatul des- ce n’am putâ iîntârce vorba, să aşteptăm
faptelor mari din istoria sa, de a- eu libertatea naţională şi că prin baterilor în sînul consistorului, care pro­ timpurile mai bune, apoi să primim între­
mintirea luptelor, ce le-a purtat pen­ urmare limba naţională este şi ră­ pune să se primâscă dotaţiunea dela stat, girea, mai ales când cea de faţă e aşa de
tru aperarea bunurilor sale celor mai mâne temeiul libertăţii unui popor. dâr numai atunci, dâcă ea va fi liouidată neînsemnată pentru clerul nostru, şi întinsă
scumpe, se pote privi ca o massă de Ca să arate, ce i-ar aştepta pe în sumă generală pentru mai departe dis­ pe 9 ani, încât nu ne pâte satisface de
indivicjî pe cale de a-se desfiinţa cu Români, decă nu şi-ar apăra limba punere a autorităţii bisericescî. loc! Din consideraţiile acestea face, faţă
totul, piei'4endu-şî consciinţa, că fac şi literatura lor ca lumina ochilor Comisiunea organisătâre face pe basa de propunerea comisiei, contrapropunerea:
parte diutr’o naţiune; un ast-fel de din cap, marele apostol întrebă: „Ce acâsta următorea propunere : Ca Sinodul, în considerarea condiţiilor one-
popor a renunţat la viitorul seu şi va fi, când scâlele unguresc! vor „Să se primâscă întregirea, însă nu­ râse, între cari guvernul ofere întregirea, —
va fi buna pradă spre a fi subjugat şi smulge din piepturile tinerilor na- mai dâră guvernul va pune la disposiţia au­ si decreteze, că nu reflect iz ă la întregirea
esploatat de un alt popor mai ener­ ţiunei nâstre şi iubirea, ce o plân- torităţii bisericescî intriga sumă spre a-o îm­ dela stat.
gic, mai cu putere de vibţă şi mai tase într’ensele mamele române, când părţi între preoţi şi fără alte condiţii din Dep. Dr. 1. Plaga este asemenea în
isteţ decât el.
lăcomia onorurilor şi folosul privat partea guvernului, decât cea amintită de contra primirii. Nu trebue să se pârdă din
Cam acesta este icdna, ce şi-o îi va trage câtră străin!?“—„Atunci d-1 ministru Wlassics îu răspunsul său dat vedere problema bisericei. Seim, că omul
fac duşmanii limbei şi ai naţionali­ — fu răspunsul lui — nimic nu-i va la interpelarea (d-lui Gali) în camera mag­ e cam al aceluia, oare îl plătesoe. Dâr bi­
tăţii nostre despre viitorul poporului
mai lega de naţiunea română, rum- naţilor, ca adecă „sumele si se ajungă la serica, a nostră ca şi eele-lalte, are pro­
român dintre Tisa şi Carpaţî Ei so­ pendu-se odată legătura cea dintâiu destinaţia lor . blema sa deosebită, care durere în dilele
u
cotesc de pe acuma, cum miile de şi cea din urmă a limbei naţionale . Protopopul Vasile Dami'm luând cu­ nostre e în conflict ou statul, dâr nu din
11
scole de stat maghiare, ce au hotă- Şi ore nu acesta o voesc, nu vântul <fi°e cam următorele: Gravitatea vina bisericii, nici a credincioşilor ei. Nu­
rît se le înfiinţeze, se vor ridica ca pentru acesta uneltesc şi se sverco- cestiunii acesteia pănă acum a culminat mai de târnă să nu fim suspiţionaţl ca ce­
o miie de fortăreţe, cari vor apera lesc astă4î adversarii noştri ? mereu în aceea, că noi am văcjut şi ve­ tăţeni „neleall“, să nu primim ajutorul. Ou
şi lăţi maghiarismul în tote părţile Intrebaţi-vă fiă-care în consciinţă dem, că prin legea de care e vorba, e ata­ frica nu vom ajunge departe. S’avem în
şi vor contopi cu încetul poporaţiu- şi daţi-vă sâmă pe deplin de present, cată autonomia bisericei nâstre! Asta am vedere problema bisericei şi apoi să ne
nile de alte limb! din jurul lor. ca să înţelegeţi şi pătrundeţî mai accentuat’o noi ca Sinod, ca Consistor, tot- punem pe căutarea căilor prin cari si ne
D6r planurile lor de contopire bine trecutul şi să câştigaţî nou cu- dâuna, pe când luptam încă numai contra scotem înşi ne din nicaz. Sprijinesce contra­
nu se mărginesc aici, ci vor se cu­ ragiu şi nouă putere pentru croirea proiectului. Şi punctul acesta de privire, propunerea deput. Darnian.
prindă totă viâţa şi desvoltarea po­ viitorului nostru! atât în raportul consistorului, cât şi în
porului nostru. Acestor planuri avem propunerea comisiei, eu aefi îl văd părăsit! I. P. S. Sa Archiepisoopul şi Metro-
Nu poporul român, nu natiu-
se mulţămim, că asţăcjî biserica ro­ lltJCt pl CTlJH Uci OlTv OUI LM-i.1 Tote cele înşirate ae consistor in motivarea ăumenreâ^omnîfor' deputaţl, unele desluşiri
mână de amendoue confesiunile este de divul Traian va fi, care se îm- propunerii, ca şi de comisiă, sunt numai chiar aci. E, efioe, atât de gravă cestiunea
alarmată de pericolele ce ameninţă bogăţâscă în secuiul al XX-lea cu motive pei-sonale: că suntem săraci, că preo- asta, şi atât de multe sunt motivele ce pot
autonomia ei prin machinaţiunile cu nemernicia ei şirul acelor popore, ţimea nostră doră n’a dat semne de purtare fi aduse şi pro şi contra, încât stând să le
ajutdrele de stat şi prin uneltirile, car! pier4endu-şî consciinţa naţio­ escepţionabilă etc. E drept, că suntem să­ cumpănesc!, mai că nu scii cari sunt mai
car! tind la destrămarea ei. Şi planu­ nală s’au stins şi au dispărut de pe raci, o sciu şi o văd asta forte bine şi eu, grele. Dâr pentru a putâ cumpăni bine
rile nu esistă numai pe kărtiă, ci pe glob, nu ea va fi care se va con­ care trăesc în mijlocul clerului însu-şî, der acele motive, mai ’nainte de tote să ne
tote cărările se fac încercări seriose topi vre-odată în rassa minusculă acâstă sărăcia nu ne îndreptăţesce câtuşi întrebăm: ore să nu fi sosit timpul şi pen­
de a-le duce în îndeplinire. venită din Schytia. de puţin, ca noi să trecem peste cercul au­ tru ameliorarea sorţii preoţimii nostre ?
Adversarii noştri încă şi astăcţî tonomiei bisericei nostre, să jignim auto­ Dela introducerea sinodalităţii îu biserica
privesc la poporul nostru ca la o Onorând memoria sfântă a pă­ nomia acesta preţiosă. Ne temem, că ne­ nostră, s’a lucrat continuu şi s’a făcut mult
massă brută. Nu vor se înţelegă rinţilor noştri, car! 'au luptat pentru primind întregirea venim în conflict şi mai pentru ameliorarea dotaţiunei învăţătorilor
schimbarea timpurilor şi încă tot limbă şi lege, neînfrânţi, ne vom mare cu statul, deci, efiee propunerea con­ şi a profesorilor noştri, ca şi pentru cei
se mai amăgesc cu ideia, că popo­ întări sufletul şi vom câştiga nouă sistorului şi a comisiei, să primim, ca să dela consistor, numai pentru preoţi s’a fă­
rul nostru n’are consciinţă naţională, putere în lupta pentru libertatea na­ dovedim, că suntem cetăţeni loiali. Der, cut prea puţin, ca să nu cfi° nimica, ba
şi că decă vor spulbera cu puterea ţională. preavenerabil sinod, tocmai statul e, care venitele lor s’au chiar redus fârte prin le­
pe aşa c}işii agitatori şi vor căuta cfice: dau ajutor personal, şi numai aşa, gile civile politice bisericescî. Ar fi de do­
se mulţărubscă personal pe o semă Alegerea de episcop la Arad. Erî decă biserica sancţionâză primirea. Să rit ca sârtea să li-o amelioreze poporul or­
de truntaşî, mai ales dintre preo­ diminâtă I. P. S. Sa metropolitul luăm deci lucrul astfel, şi să nu ne temem, todox ; poporul nostru însă, în mare parte
ţime — 6r celor mai mititei le vor Ioan Meţianu, a plecat la Arad spre că respingând noi întregirea, statul va da e atât de strein de asta, încât la ort-oarl
arunca câte-un oscior de ros, ceren- a conduce acolo Sinodul electoral, totuşi pe alte căi preoţilor acestă întregire. alte contribuirl se învoesce mai uşor, ca la
du-le se se jure lor în schimb — cu care se va întruni Duminecă în 2 (14) Der prin primire îi deschidem uşa să se acelea în favorul dotei preoţilor. N’ar fi cu
timpul vor ajunge se vadă împlinit 1. c. spre a alege pe noul episcop- amestece în autonomia nâstră, în trei ca­ scop a lipsi pe preoţi şi de favorul ce-1
visul lor nebun: se vadă pe toţi Ro­ Dorinţa nostră şi a tuturor Ro­ şuri absolut interne : 1) în o>ganisarea pa- ofere art. 14 de lege, de a li-se completa
mânii înjugaţi la carul lor naţional, mânilor de bine este, ca acesta ale­ rochiilor şi reducerea acelora. Parochiile de dela stat dotaţiunea, dir numai şi numai
se-i vadă desfiinţaţi ca popor, renun­ gere să se săverşescă în deplină armo- adl sunt recunoscute, sâu mai corect pa- dică statid ar da acel beneficiu la mâna au­
ţând la orî-ce viâţă naţională ro­ niă, amuţind tote patimile şi vraj­ rochii lor, der după venirea în vacanţă, torităţii bisericescî, fără vătămarea autonomiei,
mână şi simţindu-se încă mândri, că bele, pentru-ca ea să potă fi numai statul, din motive de cruţare va înclina onorei şi disciplinei bisericescî.
fac parte din naţiunea maghiară spre binele bisericei şi al naţiunei. spre reducere, şi va întră cu biserica în Dep. Yasile Voina asâmănă oferta
unitară. petractărl asupra susţinerei mai departe, statului cu Calul danaic, care va intra între
Nimeni altul, decât însu-şî mi­ ori încetării cutărei parochii. Asemenea tot murii cetăţii bisericei şi a autonom’ei ei.
nistrul unguresc de culte şi de in­ întregirea dela stat a venitelor din motive de cruţare, va fi contra înfiin­ Crede însă, oă-i mai bine să vină pe porta
strucţiune publică a înfăţişat de de­ preotesei. ţării de parochii nouă. Cas grav acesta de mare, sub ochii tuturor, decât prin multele
parte conaţionalilor sei acestă icbnă Hotărîrile Sinâdelor. jignire a autonomiei bisericei nâstre! — spărturi, ce le-a făcut sărăoia în murii bi­
de viitore destrămare a fiinţei nos­ 2) Al doilea cas e, că statul se amestecă sericei. E pentru primire.
Sinodele epaichiale din Sibiiu, Arad
tre naţionale, desfăşurând în dietă în trâba statoririi venitelor parochiale. Dâcă Dep. Dim. Coltofeanu sprijinesce pro­
şi Caransebeş au desbătut în primele (file
programul politicei sale culturale. Şi lui i-se pare, că datele presentate de cutare punerea comisiunei efi ® ^, neprimind
0
11
pentru asta e lăudat şi preamărit de ale săptămânei acesteia asupra întrebării, paroehiă, nu sunt reale, începe prin orga­ ofertul, destrăbălarea va fi mult mai mare.
intriga câtă a şoviniştilor guverna­ dâcă primesc ori nu întregirea dela stat a nele sale străine de biserica nâstră, cerce­ Dep. Dr. Liviu de Lemeny cfice, că Tro­
venitelor preoţesc! sub condiţiunile, în cari
mental! şi oposiţionalî. tare cât venit are parochul nostru. 3) Al ienii au o scusă, căci n’au sciut ce e în
Nu-i aşa, fraţi Români, că tre- le ofere guvernul ? Despre aceste desba- treilea cas de amestec în autonomiă e cel pântecele calului şi numai aşa l’au băgat
terl şi despre hotărîrile luate împărtăşim
bue se ne înspăimântăm de-o astfel ce privesce disciplinarea. Statul, pe temeiul în cetate. Noi însă seim ce e în pântecele
cetitorilor noştri de Dumineca următorele:
de icână şi atunci, când ea nu este ori-cărei denunţări străine de biserică, re- Calului danaic şi totuşi să-l băgăm în ce­
decât o bolnăviciosă vibrare în gân­ Sinodul arcliidiecesan. cârcă autoritatea bisericâscă să pornâscă tate? Prin primirea fiă cât de condiţionată,
dul ereerilor turburaţi ai fanaticilor (Şedinţa de Marţi). cercetare disciplinară contra cutărui pa- de fapt o primescl aşa cum ţi-se ofere,
noştri adversari? Deputatul I. de Preda, raportorul co- rocb, şi dâcă consistorul n’ajunge la resul­ vor veni ordinaţiunl cari vor pipăra-o tot
Der icona acesta, în altă or­ misiunei orgauisătore, a făcut mai întâih tatul aşteptat de guvern, îşi reservă el drep mai mult şi atunci nu te vei mai putâ re­
dine de idei, a zugrăvit’o înaintea istoricul afacerii: cum biserica a protestat tul a lua. măsuri contra respectivului. As- trage. Sărăciă este, dâr sărăcia să nu ne
ochilor Senatului şi poporului român, contra condiţiilor asupritâre, ce lef punea: (fea ş.unt motivele ponderâse de ordine su- conducă pănă la umilire şi corupere. Yor
adunat acum cinci-4©cî şi unu de proiectul de lege asupra venitelor preo­ perioră, pe cari nu e permis să le scăpăm fi preoţi, cari vor cere întregirea, dâr vor
an! pe Câmpul Libertăţii, marele ţesc!, cum acesta totuşi a fost primit dâ ’din veflere, căci cele înşirate de consistor avâ conscinţa, oă au săvârşit un păoat în