Page 18 - 1906-05
P. 18

Nrul 5, 1906.                LUCEAFĂRUL                       119

                                       ţat  şi  redactat  o  foiţă  săptămînală  manuscrisă  „Aurora",
                                       safl  „Zorile"  a  juriştilor  români  din  Cluj,  cea  dintîl  în­
                                       cercare  română  de  felul  acesta.  în  acelaş  timp,  împreună
                                       cu  Papiu,  a  făcut  şcoală  cu  studenţii  români  pentru  a-I
                                       introduce  mai  bine  în  limba  română,  şi-aii  înfiinţat  so­
                                       cietatea  literară  a  tinerilor  studenţi,  prima  societate  li­
                                       terară  de  asemenea  natură.  Cit  a  stat  pe  lîngâ  Andreifl
                                       baron  de  Şaguna  a  lucrat  împreună  cu  acesta  actele
                                       cele  mal  însemnate,  chiar  şi  la  statutul  organic,  de  aceea
                                       cu  drept  cuvînt  se  şi  numeşte  „mîna  dreaptă  a  lui  Şa­
                                       guna".  A  însoţit  pe  fericitul  mitropolit  în  diferite  călă­
                                       torii.  în  1863—1865  a  fost  deputat  în  senatul  impe-
                                       perial,  precum  şi  în  dieta  transilvană  din  Sibiifl.  Este
                                       unul  dintre  iniţiatorii  şi  fundatorii  Asociaţiunil  transil­
                                       vane.  A  fost  preşedintele  comitetului  naţional-român  din
                                       Transilvania,  iară  în  anul  1881  a  convocat  adunarea  safl
                                       conferinţa  naţională,  pe  care  a  prezidat-o  şi  în  care  a
                                       fost  ales  preşedinte  al  comitetului  naţional  din  Ungaria
                                       şi  Transilvania.  Este  membru  ordinar  al  Academiei
                                       române;  membru  fundator  al  societăţii  pentru  crearea
                                       unul  fond  de  teatru  român;  al  reuniune!  române  agro­
                                       nomice  din  comitatul  Sibiiulul;  al  reuniunel  învăţăţorilor
                                       din diecesa Caransebeşului etc.
                                        Pe  lîngă  toată  ocupaţiunea  grea  şi  multilaterală  a
                                       ştiut  să  folosiască  timpul  aşa,  încît  să  poată  fi  activ  şi
                                       pe  teren  literar.  „Vechia  metropolie",  „Biografia  lui
                                       Şaguna",  „Memorialul"  şi  alte  lucrări  sînt  roadele  muncii
                                       sale.
                 NICOLAE POPEA.
                                        Pentru  meritele  sale  cîştigate  pe  terenul  literar,'  Aca­
     După  terminarea  studiilor,  1849  şi  1850,  a  fost  practi­  demia  Română  din  Bucureşţi  l-a  ales  în  anul  1899  de
    cant  la  guvernul  tării  în  Sibiifl,  în  1850—1852  ca  con-   membru  ordinar,  iar  în  primăvara  anului  1‘JOO  şi-a  ţi­
    cepist  la  pretura  din  Deva,  iară  în  anii  1852—1856  ca   nut  vorbirea  de  recepţiune  in  prezenţa  şi  sub  preşedinţia
    actuar  şi  adjunct  la  pretura  şi  judecătoria  din  Şomcuta-   Majestăţii Sale Carol.
    mare (Nagysomkut).                     Luna  trecută  Prea  Sf.  Sa  a  împlinit  venerabila
      în  1856,  după  moartea  secretariuluî  consistorial,  Dr.   vîrstă  de  80  ani  şi  şi-a  serbat  jubileul  de  50  ani  al
    Grigorie   Pantazzi,   marele  mitropolit  Andreifl,   atunci   preoţiei.
    Episcop al Transilvaniei, l-a chemat în serviciul bisericei.  Festivalul  damelor  române  din  Lugoj  11  24  Febr.
      în  acelaş  an,  1856,  marele  Andreifl,  la  Bunavestire,  în   1906.
    biserica  din  suburbiul  losefin,  l-a  tuns  întru  monach  cu
                                        Festival!  Vorbă  nouă  la  noi.  Larousse  zice  că  e  „o
    numele „Nicolae".                  serbare  muzicală",  raportorul  „Ioţa“  al  Drapelului  înţe­
      Pe  lingă  postul  de  secretarii'!,  în  acelaş  timp  a  mal
                                       lege  sub  festival  ceeace  ar  fi  exprimat  Cipariu  cu
    funcţionat  ca  profesor  de  teologie,  administrator  proto-
                                       „Producţiune   oratorică-cantativă-muzicală-teatrală,   ur­
    presbiteral  al  tractulul  Nocrichiului,  asesor  consistorial   mată de dans."
    pînă  la  anul  1870.  în  acest  an,  1870,  în  sinodul  archi-
                                        E  un  bun  material  pentru  o  înfiorată  luptă  de  condeifl
    diecesan,  cînd  se  organizase  consistoriul  pe  bazele  sta­
                                       între  filologii  şi  nefilologil  angajaţi  la  discuţia  „Tablei
    tutului  organic,  fericitul  archiepiscop  şi  mitropolit  Andreifl
    baron  de  Şaguna  îl  numi  vicarifl  archiepiscopesc,  iară   dela Lugoş".
    în  1871  îl  hirotesi  întru  archimandrit.  Ca  vicarifl  archi­  După  vorba  lui  Larousse,  am  aşteptat,  după  ridicarea
    episcopesc,  a  condus  archidiecesa  Transilvaniei  în  două   cortinei,  zbuciumul  de  fanfare,  —  cam  caşi  în  actul  li  din
    rîndurl,  adecă  după  răposarea  fericitului  mitropolit  An­  Tannhăuser  (Lupta  cîntăreţilor  în  Wartburg)  —  safl  un
    dreifl  baron  de  Şaguna,  şi  după  trecerea  mitropolitului   cor  puternic  să  intoneze  un  imn  de  mărire  pentru  sig-
    Procopiu  Ivaşcovicifl  la  scaunul  mitropolitan  sîrbesc  în   nalarea  acelui  eveniment  că  a  reînviat,  caşi  paserea
    Carloveţ.                          Phonix,  reuniunea  damelor  române  din  Lugoş.  —  Un
      în  27  Martie  1889  a  fost  ales,  in  20  Maifl  a  fost  în­  discurs  al  dlul  V.  Branişte,  despre  caritate,  a  înlocuit  ar­
    tărit,  şi  în  11  Iunie  1889  a  fost  chirotonit  de  Episcop   monia  tonurilor  la  cari  eram  pregătit.  A  vorbit  cuminte  şi
    al  diecesei  Caransebeşului,  iar  în  2  Iulie  1889  a  avut   frumos. Discursul e reprodus în Nrul 20 al „Drapelului".
    loc întronisarea.                   Concertul  cu  piesa  teatrală,  ce  a  urmat,  a  fost  la  o
     încă  de  cînd  era  student  se  ocupa  de  literatura  ro­  înălţime îmbucurătoare.
    mână.  în  1846,  împreună  cu  A.  Papiu  Ilarian,  a  înfiin­  Dl Dr. Florescu a cîntat romanţa „Dormi în pace",
   13   14   15   16   17   18   19   20