Page 10 - 1908-16
P. 10

386                         LDCEAFÂRI71.               Nrul 16, 1908.

             Multă  vreme  Romanii  s’au  slujit  de  aceste   turii  monumentale  foarte  interesante,  dar  nu
           băi  mai  simple,  până  când  pilda  gimnaziilor   şi  atât  de  bine  păstrate  ca  să  ne  poată  da
           şi  palestrelor  eline  a  dat  naştere,  cum  am   răspuns  desluşit  la  toate  întrebările  noastre.
           văzut,  sub  August,  unui  nou  fel  de  aşeză­  Dintre  ele,  termele  lui  Caracalla  (numite  şi
           mânt  balnear,  termelor,  care  au  concentrat   Thermae  Antoninianae)  înfăţişează  mai  bine
           în  preajma  instalaţiei  balneare  tot  felul  de   forma  şi  întocmirea  lor.  Deci  asupra  acestora
           spectacole,  de  jocuri,  de  exerciţii  corporale   vom stărui aici mai cu dinadinsul.
           şi chiar de plăceri intelectuale.   Aceste  terme  formează  un  dreptunghiu,  lat
             Termele  erau  dar  mai  mult  un  stabiliment   de  114  şi  lung  de  220  in.,  el  e  îndreptat  cam
           sportiv  decât  băi  propriu  zise:  baia  eră  doar   dela  nord  spre  sud  şi  cuprinde  vre-o  cincizeci
           un  prilej,  petrecerea  lucrul  de  căpetenie.  Ele   de  încăperi  de  diferite  forme  şi  mărimi.  In­
           înlocuiau  ceeace  ar  fi  azi  cafeneaua  sau  be-   trarea  eră  despre  mează-noapte,  din  Via  Appia.
           reria,  clubul,  sălile  de  gimnastică,  de  lectură,   Două  porţi  la  fel  din  faţada  acestei  părţi  ne
           de  concerte...  Creaţia  şi  întreţinerea  lor  se   deschid  drumul  spre  cele  două  coridoare  sau
           datoră  dărniciei  monarhilor.  Despotizmul  obiş-   vestibule  paralele,  care  mărginesc  între  ele
           nuiâ  prin  ele  să  orbească  ochii  mulţimii;  pe   o  sală  mare,  lungă,  cât  a  patra  parte  din
            deoparte  atrăgea  spre  sine,  pe  de  alta  preo­  întreaga  zidire;  e  aşa  numitul  f r i g i d a r i u m  ,
           cupă  roiul  cetăţenilor  cari  mişunau  fără  treabă   sala  în  care  se  făcea  baie  rece.  Vizitatorii
           în imensa capitală.               se  desbrăcau  în  vestiarele  alăturate  vestibu­
             Deci  toată  pătura  de  sus  a  societăţii,  toată   lului,  în  a p o d y t e r i a ,   îşi  lăsau  hainele  în
            elita  intelectuală  şi  toţi  „nobilii  descendenţi   paza  băieşilor,  balneatores,  şi,  trecând  printre
            ai  lui  Crezus“,  precum  şi  toată  pleava  de   cele  patru  coloane  ce  despărţeau  vestibulul
            perde-vară  şi  lingăi  ai  curţilor  dau  buzna  şi   de  această  sală,  coborau  câteva  trepte  şi
            forfoteau  aici  cu  miile  ca  să-şi  reîmprospe-   intrau în apa rece din acest basen, p i s c i n a .
            teze  puterile  amorţite,  să-şi  omoare  vremea,   Despre  nord,  această  sală  de  nataţie  pre­
            să-şi  alunge  urâtul.  Porţile  le  erau  deschise   văzută  cu  un  învăliş  uşor  boltit  eră  apărată
            de  dimineaţa  până  la  apusul  soarelui  şi,   de un zid înalt, însufleţit din partea de înăuntru
            în  vremea  din  urmă,  chiar  peste  noapte  la   cum  arată  urmele  de  patru  stâlpi  şi
            lumina  candelabrelor;  termele  erau  prea  spa­  două  rânduri  de  câte  trei  nişe  pătrate  menite
            ţioase  ca  să  nu-i  încapă,  prea  luxoase  ca  să   pentru  sculpturi.  La  marginea  de  jos  a  pe­
            nu-i  încânte,  prea  complicate  şi  rafinate  în   retelui  zac  răsfirate  rămăşiţi  de  stuc  şi  de
            petreceri  ca  să  nu-i  ademenească.  Mai  mult   marmură,  cu  care  erâ  îmbrăcat  zidul  de  că­
            încă:  a  fost  o  vreme  când  băile  erau  mixte;   rămidă.  Tot  acolo,  pe  un  prichicfn,  stau  frân­
            pe  când  odinioară  străşnicia  moravurilor  nu   turi  de  bucăţi  arhitectonice,  cornişe,  arhi­
            îngăduiâ  nici  măcar  îmbăiarea  comună  a  co­  trave,  perle,  palmete  mai  mult  cioplite  decât
            piilor  şi  tinerilor  cu  oamenii  mai  în  vârstă,   prelucrate,  mustre  de  artă  decorativă  din
            acum  şi  femeile  puteau  luă  parte  la  baie   epoca decadenţii.
            alături  cu  bărbaţii.  Fireşte  dar  că,  încetul  cu   în  pardoseala  basenului  cască  mai  multe
            încetul,  termele  decad  şi  ajung  localuri  de   găuri,  care  serveau  pentru  scurgerea  apelor
            desfrâu  şi  stricăciune,  de  care  nu  le-au  putut   în  canal.  Despre  mează-zi  alţi  patru  stâlpi,
            feri nici cele mai aspre măsuri ale cezarilor.  corespunzători  celor  amintiţi,  împart  peretele
             Stabilimente  balneare  de  felul  acesta  n’au   în  trei  părţi  egale,  din  care  cele  două  dela
            fost  numai  în  Roma,  ci  şi  în  foarte  multe   capăt  se  încovăe  formând  două  mari  nişe
            părţi  ale  imperiului,  cum  dovedesc  ruinele   arcuite,  iar  cea  dela  mijloc  e  o  arcadă  uriaşă,
            lor,  dintre  care  cele  mai  aproape  şi  nu  lip­  deschisă,  pe  sub  care  intri,  suind  câteva  trepte
            site  de  însemnătate  pentru  noi  se  găsesc  la   dărăpănate, în sala centrală a termelor.
            Aquineum,  de  pe  malul  drept  al  Dunării,   Aceasta  erâ  tot  aşa  lungă  şi  lată,  ca  fri­
            lângă  Budapesta.  în  fruntea  tuturor  însă,  în   gidarium,  dar  mai  înaltă  şi  mai  luxoasă,  şi
            lux  şi  în  mărime,  au  stat  termele  din  capi­  avea  în  fiecare  colţ  despărţit  de  doi  stâlpi
            tală.  Dela  acestea  au  rămas  mai  multe  măr­  câte  un  havuz  cu  apă  încropită.  Din  pre­
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15