Page 20 - 1909-10
P. 20

236                        LUCEAFĂRUL                  Nrul 10, 1909.

             Lucrarea  d-lui  Murnu  nu  e  o  lucrare  seacă  de  ar­  Virgil  Caraivan:  Poveşti  de  pretutindeni.  Edit.
            heologie  care  se  adresează  unui  cerc  restrâns  de   Libr. Socec et Cie. Bucureşti, 1908. Preţul Lei 2.—.
            savanţi,  ci  e  o  descriere  a  frumuseţilor  văzute  în  Roma   Intr’o  prefaţă,  de  altfel  foarte  sugestivă,  autorul
            şi povestite cu dragoste şi pe înţelesul tuturor cărtura­  acestui  nou  volum  declară  dela  început  că  „Poveşti
            rilor  noştri  de  un  suflet  de  Român.  Cunoştinţele  d-sale   de pretutindeni" e o culegere de traduceri libere (pro­
            de  om  de  ştiinţă  şi  de  specialist  le  ştie  îmbrăcă  într’o   babil  din  franţuzeşte,  judecând  după  întrebuinţarea
            formă  uşoară,  înviorată  de  avânt  poetic  şi  plină  de   statornică  a  perfectului  „făcu"  în  loc  de  „zise")  şi  că
            vieaţă,  care  în  mintea  cetitorului  însufleţeşte  trecutul   nu  poate  fi  vorba  de  o carte  pentru  studii  folcloristice;
            artistic  al  străbunilor  de  pe  malurile  Tibrului.  Cartea   că  dsa  a  adunat  poveştile  cari  i-au  plăcut  şi  i  s’au
            d-lui  Murnu  e  deci  deopotrivă  o  lucrare  de  ştiinţă  şi   părut  că  prezintă  un  interes  moral  şi  educativ,  că
            o lucrare literară, care merită să fie cetită încă odată  în  sfârşit  este  o  carte  pentru  tineret,  pentru  „pui
            de cetitorii noştri.     O. C. T.  de  voinici  cu  ghiozdanul  la  subţioară",  pentru  „copile
                           *
                                              cu  ochii  negri"...  Şi  dupăce  ceteşti  această  prefaţă  eşti
             Zaharie  Bârsan:  Impresii  de  teatru  din  Ardeal.   deplin satisfăcut şi aproape îndreptăţit  să dai cartea în
            Tipografia Gh. Nichin, Arad, 1908. Preţul: 2 cor.  mâna  copilelor,  fără  altă  cercetare.  Dar  e  ciudat  cum,
             D-l  Z.  Bârsan  in  primele  sale  doua  turneuri  a  fost   cetind  toate  poveştile,  ai,  tocmai  dimpotrivă,  impresia
            bine  primit  şi  mult  sărbătorit  la  noi.  Toţi  ne  bucuram   că  poveştile  sunt  frumoase  şi  interesante  numai  din
            din  inimă  că  a  reuşit  să  trezească  entuziasmul  publi­  punct  de  vedere  folcloristic  şi  te  simţi  dator  să  spui
            cului  pentru  teatru  şi  legam  nădejdi  serioase  de  po­  părinţilor  şi  celorce  le  ţin  locul:  nu  daţi  copiilor  şi
            sibilitatea  unei  mişcări  teatrale  durabile.  Dar  firea   elevilor  „Poveştile  de  pretutindeni",  căci  nu  sunt  toate
            poetică  a  trubadurului  Bârsan  nu  s’a  putut  împăca  cu   pe  seama  lor;  şi  te  simţi  dator  mai  ales  să  atragi
            disciplina  de  forme,  cu  munca  reglementară  a  „Socie­  atenţiunea  Casei  Socecu  (care  de  altfel  editează  şi
            tăţii pentru fond de teatru român". Neînţelegerile dintre   lucruri  foarte  bune  pentru  copii  şi  tinerime)  să  dea
            d-l  Bârsan  şi  Societate  au  trezit  ecouri  de  nemulţu­  întotdeauna  aceeaş  importanţă  şi  îngrijire  lucrărilor
            mire  chiar  şi  în  public.  Societatea  atunci  s’a  văzut   ce editează pentru tinerime.
            silită  să  se  justifice.  Şi  când  au  început  lămuririle  a   Printre  povestirile  dlui  Caraivan  sunt  unele  potri­
            început să scadă şi barometrul însufleţirii pentru teatrul   vite,  dar  sunt  şi  multe  cari  ar  trebui  neapărat  în­
            d-lui  Bârsan.  Mişcarea  frumoasă  a  adormit  din  nou.   lăturate  pentruca  volumul  să  poată  rămâneâ  pentru
            Atacurile  drepte  şi  nedrepte,  chemate  şi  nechemate,   tinerime.  Aşa  de  pildă:  Elena  (pag.  83);  Diudi  şi
            cădeau  grindină  asupra  „apostolului  Thaliei  române"   Sega  (p.  2o5);  Femeia  care  vrea  să  ştie  toate  (p.  181);
            chiar  şi  în  ziarele,  cari  mai  înainte  îl  ridicaseră  în   Cele  două  cutii  (p.  191),  sunt  deadreptul  demoraliză-
            slava cerului.                    toare  pentru  puii  de  voinici  cu  ghiozdanul  şi  copilele
             După această furtună au apărut „impresiile de teatru"   cu ochii negri...
            ale  d-lui  Bârsan,  ca  un  fel  de  apărare  împotriva  ne­  Celelalte  ar  mai  fi,  deşi  din  punct  de  vedere  edu­
            dreptăţilor ce i s’au făcut.      cativ  de  multeori  te  opreşti  şi  te  ’ntrebi,  de  exemplu,
             Ce-a  văzut,  ce-a  auzit  şi  ce-a  făcut  d-sa  în  cele   e  oare  cu  cale  şi  e  o  pildă  de  moralitate  ca  o  fată
            patru turneuri se poate vedea în volumul de „Impresii".   să-şi  mintă  părinţii  cari  o  iubesc  şi  să  fugă  cu  viclenie
            A  jucat  39  de  piese,  dând  peste  200  de  reprezentaţii,   dela ei în loc să le spue adevărul... (p. 35), ş. a. ş. a.
            cucerind  pretutindeni,  pe  unde  a  umblat,  admiraţia   Nu  sunt  pentru  smerenie  exagerată  şi  nu  m’aş  sfii
            pentru  frumoasa  limbă  românească  (p.  71).  Cutrierând   nicicând  să  povestesc  copiilor,  oricât  de  fragezi,  o
            orăşelele  şi  satele  noastre  mai  de  frunte,  a  săvârşit  o   dragoste  frumoasă  şi  curată  dintre  un  Făt-Frumos  şi
            muncă  culturală  împreunată  cu  multe  mizerii  şi  de­  o  Cosânzeană,  dar  orice  părinte  trebue  să  protesteze
            cepţii,  care  a  lăsat  multe  amintiri  frumoase  la  noi.   când  pentru  tinerimea  noastră  —.  şi  aşa  destul
            Dacă  s’ar  fi  putut  alege  un  repertoriu  mai  potrivit  şi   de  neglijată  —  se  publică  poveşti,  ca  bunăoară  „Cele
            mai  variat  şi  dacă  d-l  Bârsan  puteâ  lucra  mână  în   două cutii" din volumul în chestiune (p. 191). Folclorul
            mână  cu  „Societatea  pentru  fond  de  teatru"  de  sigur   e  frumos  şi  printre  basmele  noastre  poporale  sunt
            că  nădejdile  ce  le  legam  de  posibilitatea  unei  mişcări   multe  cari  pot  fi  date  tinerimei  aşa  cum  se  află  în
            teatrale la noi nu ni s’ar fi spulberat aşa de uşor. Poate   culegerile  originale,  cele  mai  multe  însă  nu  pot  fi
            încercările din viitor vor fi mai norocoase.  dedicate tinerimei decât prelucrate.
              Volumul mai  cuprinde impresii de drum,  uneori zu­  Un scriitor de seamă, de o inteligenţă incontestabilă,
            grăvite  cu  umor,  alteori  cu  avânt  poetic.  Ne  pare  rău   spuneâ  odată  că  basmele  poporale  sunt  tot  ce  poate
            că  autorul  e  prea  subiectiv,  că  necazurile  nu  i-au  dat   fi  mai  potrivit  pentru  tinerime,  dar  că  numai  aşa  cum
            răgaz  să  vadă  mai  mult  lumea  obiectivă.  Poate  atunci   le  spune  poporul,  neştirbite,  are  înţeles  să  Ie  dai.
            ne-ar fi dat pagini cari erau şi mai preţioase. în schimb   Cum  nu  eram  întru  toate  de  aceeaş  părere  şi,  din
            a  auzit  multe  dela  oamenii  cu  cari  s’a  întâlnit.  Cea   parte-ini,  susţineam  că  în  basme,  aşa  cum  se  spun  în
            mai mare şi mai de valoare parte a volumului e această   popor,  sunt  prea  multe  părţi  cari  aţâţă  şi  ascut  mintea
            culegere de întâmplări şi glume.  copiilor  în  paguba  sufletului  lor  curat,  dânsul  mi-a
              Impresiile  d-lui  Bârsan,  deşi  scrise  în  fugă  şi  uneori   răspuns că mintea copilului urmăreşte partea fantastică
            fragmentar, se cetesc cu plăcere şi cu oarecare folos.  a  basmului  şi  trece,  fără  să  le  observe,  peste  mărun­
                            *        O. C. T.  ţişurile ... prea folcloristice.
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24