Page 20 - 1909-10

236 LUCEAFĂRUL Nrul 10, 1909.

Lucrarea d-lui Murnu nu e o lucrare seacă de ar­ Virgil Caraivan: Poveşti de pretutindeni. Edit.
heologie care se adresează unui cerc restrâns de Libr. Socec et Cie. Bucureşti, 1908. Preţul Lei 2.—.
savanţi, ci e o descriere a frumuseţilor văzute în Roma Intr’o prefaţă, de altfel foarte sugestivă, autorul
şi povestite cu dragoste şi pe înţelesul tuturor cărtura­ acestui nou volum declară dela început că „Poveşti
rilor noştri de un suflet de Român. Cunoştinţele d-sale de pretutindeni" e o culegere de traduceri libere (pro­
de om de ştiinţă şi de specialist le ştie îmbrăcă într’o babil din franţuzeşte, judecând după întrebuinţarea
formă uşoară, înviorată de avânt poetic şi plină de statornică a perfectului „făcu" în loc de „zise") şi că
vieaţă, care în mintea cetitorului însufleţeşte trecutul nu poate fi vorba de o carte pentru studii folcloristice;
artistic al străbunilor de pe malurile Tibrului. Cartea că dsa a adunat poveştile cari i-au plăcut şi i s’au
d-lui Murnu e deci deopotrivă o lucrare de ştiinţă şi părut că prezintă un interes moral şi educativ, că
o lucrare literară, care merită să fie cetită încă odată în sfârşit este o carte pentru tineret, pentru „pui
de cetitorii noştri. O. C. T. de voinici cu ghiozdanul la subţioară", pentru „copile
*
cu ochii negri"... Şi dupăce ceteşti această prefaţă eşti
Zaharie Bârsan: Impresii de teatru din Ardeal. deplin satisfăcut şi aproape îndreptăţit să dai cartea în
Tipografia Gh. Nichin, Arad, 1908. Preţul: 2 cor. mâna copilelor, fără altă cercetare. Dar e ciudat cum,
D-l Z. Bârsan in primele sale doua turneuri a fost cetind toate poveştile, ai, tocmai dimpotrivă, impresia
bine primit şi mult sărbătorit la noi. Toţi ne bucuram că poveştile sunt frumoase şi interesante numai din
din inimă că a reuşit să trezească entuziasmul publi­ punct de vedere folcloristic şi te simţi dator să spui
cului pentru teatru şi legam nădejdi serioase de po­ părinţilor şi celorce le ţin locul: nu daţi copiilor şi
sibilitatea unei mişcări teatrale durabile. Dar firea elevilor „Poveştile de pretutindeni", căci nu sunt toate
poetică a trubadurului Bârsan nu s’a putut împăca cu pe seama lor; şi te simţi dator mai ales să atragi
disciplina de forme, cu munca reglementară a „Socie­ atenţiunea Casei Socecu (care de altfel editează şi
tăţii pentru fond de teatru român". Neînţelegerile dintre lucruri foarte bune pentru copii şi tinerime) să dea
d-l Bârsan şi Societate au trezit ecouri de nemulţu­ întotdeauna aceeaş importanţă şi îngrijire lucrărilor
mire chiar şi în public. Societatea atunci s’a văzut ce editează pentru tinerime.
silită să se justifice. Şi când au început lămuririle a Printre povestirile dlui Caraivan sunt unele potri­
început să scadă şi barometrul însufleţirii pentru teatrul vite, dar sunt şi multe cari ar trebui neapărat în­
d-lui Bârsan. Mişcarea frumoasă a adormit din nou. lăturate pentruca volumul să poată rămâneâ pentru
Atacurile drepte şi nedrepte, chemate şi nechemate, tinerime. Aşa de pildă: Elena (pag. 83); Diudi şi
cădeau grindină asupra „apostolului Thaliei române" Sega (p. 2o5); Femeia care vrea să ştie toate (p. 181);
chiar şi în ziarele, cari mai înainte îl ridicaseră în Cele două cutii (p. 191), sunt deadreptul demoraliză-
slava cerului. toare pentru puii de voinici cu ghiozdanul şi copilele
După această furtună au apărut „impresiile de teatru" cu ochii negri...
ale d-lui Bârsan, ca un fel de apărare împotriva ne­ Celelalte ar mai fi, deşi din punct de vedere edu­
dreptăţilor ce i s’au făcut. cativ de multeori te opreşti şi te ’ntrebi, de exemplu,
Ce-a văzut, ce-a auzit şi ce-a făcut d-sa în cele e oare cu cale şi e o pildă de moralitate ca o fată
patru turneuri se poate vedea în volumul de „Impresii". să-şi mintă părinţii cari o iubesc şi să fugă cu viclenie
A jucat 39 de piese, dând peste 200 de reprezentaţii, dela ei în loc să le spue adevărul... (p. 35), ş. a. ş. a.
cucerind pretutindeni, pe unde a umblat, admiraţia Nu sunt pentru smerenie exagerată şi nu m’aş sfii
pentru frumoasa limbă românească (p. 71). Cutrierând nicicând să povestesc copiilor, oricât de fragezi, o
orăşelele şi satele noastre mai de frunte, a săvârşit o dragoste frumoasă şi curată dintre un Făt-Frumos şi
muncă culturală împreunată cu multe mizerii şi de­ o Cosânzeană, dar orice părinte trebue să protesteze
cepţii, care a lăsat multe amintiri frumoase la noi. când pentru tinerimea noastră —. şi aşa destul
Dacă s’ar fi putut alege un repertoriu mai potrivit şi de neglijată — se publică poveşti, ca bunăoară „Cele
mai variat şi dacă d-l Bârsan puteâ lucra mână în două cutii" din volumul în chestiune (p. 191). Folclorul
mână cu „Societatea pentru fond de teatru" de sigur e frumos şi printre basmele noastre poporale sunt
că nădejdile ce le legam de posibilitatea unei mişcări multe cari pot fi date tinerimei aşa cum se află în
teatrale la noi nu ni s’ar fi spulberat aşa de uşor. Poate culegerile originale, cele mai multe însă nu pot fi
încercările din viitor vor fi mai norocoase. dedicate tinerimei decât prelucrate.
Volumul mai cuprinde impresii de drum, uneori zu­ Un scriitor de seamă, de o inteligenţă incontestabilă,
grăvite cu umor, alteori cu avânt poetic. Ne pare rău spuneâ odată că basmele poporale sunt tot ce poate
că autorul e prea subiectiv, că necazurile nu i-au dat fi mai potrivit pentru tinerime, dar că numai aşa cum
răgaz să vadă mai mult lumea obiectivă. Poate atunci le spune poporul, neştirbite, are înţeles să Ie dai.
ne-ar fi dat pagini cari erau şi mai preţioase. în schimb Cum nu eram întru toate de aceeaş părere şi, din
a auzit multe dela oamenii cu cari s’a întâlnit. Cea parte-ini, susţineam că în basme, aşa cum se spun în
mai mare şi mai de valoare parte a volumului e această popor, sunt prea multe părţi cari aţâţă şi ascut mintea
culegere de întâmplări şi glume. copiilor în paguba sufletului lor curat, dânsul mi-a
Impresiile d-lui Bârsan, deşi scrise în fugă şi uneori răspuns că mintea copilului urmăreşte partea fantastică
fragmentar, se cetesc cu plăcere şi cu oarecare folos. a basmului şi trece, fără să le observe, peste mărun­
* O. C. T. ţişurile ... prea folcloristice.