Page 8 - vl_53

Profesiune si vocatie
Profesiune si vocatie
, ,
, ,

lea al Castiliei, s-a renunţat la limba latină, astfel că traducerile s-au făcut
din arabă în castiliană – limba castiliană veche sau castellano antiguo, în
4
uz între secolele al X-lea și al XV-lea –, punându-se astfel bazele limbii
5
spaniole literare .
În general, se susține că operele filosofiei clasice grecești s-au
tradus din greacă în arabă, iar apoi, prin intermediul unor nuclee culturale
medievale, cum a fost și Școala de traducători din Toledo, din arabă în
6
latină .
Corect, dar incomplet. Mai întâi au fost traduse din greacă în
siriacă (sau siriană nouă) – limbă vie în Orientul semit între secolele al
III-lea d. Hr. și al VII-lea –, iar numai după aceea în arabă. În acel secol al
VII-lea, când limba arabă a devenit dominantă, dar nu avea încă un alfabet
stabil, s-au scris texte arabe în alfabet siriac, această metodă, de a scrie un
7
text dintr-o limbă în alfabetul alteia, numindu-se garshuni .
Un obstacol ce trebuia depășit a fost cel al semnelor grafice,
deoarece nu întotdeauna exista o corespondență de unu-la-unu între
grafemele siriace și fonemele arabe. Problema a fost rezolvată prin
extinderea diacriticelor din siriacă, sistem cunoscut sub denumirea de
rukkaka și qushshaya. Astfel, spre exemplu, g din siriacă a putut fi folosit
8
atât pentru dh, cât și pentru j din arabă . Siriaca s-a dovedit a fi un adevărat
intermediar între greacă și arabă, astfel, într-un manuscris arab cuprinzând
lucrarea lui Arhimede, Despre sferă și cilindru – terminată de el în jurul
anului 225 î. Hr. și în care este pentru prima dată descris în detaliu cum se
calculează suprafața sferei și a cilindrului, precum și volumele lor – scribul
se plânge că, din textul în limba siriacă avut la dispoziție, lipsește
9
materialul ce ar fi trebuit să fie la început . Manuscrisele în garshuni sunt
incluse de cercetătorii de azi în cataloagele de limbă siriacă, nu în cele de
limbă arabă, în situația în care unele dintre acestea conțin mențiuni la final (pe colofon) că au fost
10
traduse din siriacă în garshuni, iar altele din siriacă în arabă .
După cum am menționat în rândurile de mai sus, traducerea cărții menționată în titlu s-a făcut

4. Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu, Limbile lumii, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p.
229-230.
5. Bogdan Tătaru-Cazaban, Pluralitatea metafizicii medievale, Iaşi, Polirom, 2005, passim.
6. Sala, Vintilă-Rădulescu, op. cit., p. 224.
7. George Kiraz, Turras Mamlla: A Grammar of the Syriac Language, Piscataway, N.J., Gorgias Press, 2012, vol.
I. Syriac Orthography, p. 29-31.
8. Julius Assfalg, Arabische Handschriften in syrischer Schrift (Karšuni) , în W. Fischer (ed.), Grundriss der
arabischen Philologie, vol. 1, 1982, p. 297–302.
9. Lorch, op. cit., p. 314.
10. https://hmmlorientalia.wordpress.com/2011/11/29/garshuni-basics/ . Tot în zilele noastre, o studentă
libaneză maronită i-a spus profesorului ei din Europa că, în araba vorbită acasă, a vo bi garshuni înseamnă a r
vorbi într-o limbă greu de înțeles (Alessandro Mengozzi, The History of Garshuny as a Writing System: Evidence
from the Rabbula Codex, în Camsemud 2007”, Padova, 2010, p. 297–304, la p. 297, n. 1).„

Vox Libri, Nr. 4 (53) - 2019 6