Page 12 - Albina_1952_02

4 A L B I N A
tara

Cum a luat fiinţă Bani noi, bani buni

gospodăria colectivă din Orodelu Alexandru Chiosea ieşi din ogradă, sei muncitoare. Cu toate că am primit
purtând subţioară un săcuşor cu o atâta ajutor, noi nu am răspuns în a-
Mănoase sunt ogoarele Doljului, culesul le-au făcut cu maşinile dublă de grâu. Trecu pe lângă căminul ceiaşi măsură, lată un exemplu. La
dar de rodul bogat al pământului S.M.T.-Plopşor. Marin F. Bica, cultural, unde, ca deobicei, erau adu­ cooperativă, în cursul anului 1961, s’au
se bucurau moşieri ca Aurel Ge- Constantin Boabă şi alţi întovără­ naţi oameni mulţi. Nu-I lăsă inima să adus mărfuri industriale în valoare de
blescu sau Popescu Constantin, şiţi care înainte vreme munceau la nu se oprească puţin. Foştii robi de pe 27 milioane lei, dar s’au valorficat pro­
care, din 2.743 hectare ale comu­ chiaburi pentru o sită de mălai, au moşia lui Aurel Pană vorbeau aprins duse ţărăneşti numai în valoare de un
nei Orodelu, stăpâneau jumătate. obţinut muncind în întovărăşire, despre reforma bănească şi despre re­ milion lei.
O mare parte din cealaltă jumătate câte 2.000—3.000 kg. cereale. ducerile de preţuri. — Mă uit la banii ăştia noi, bani
era proprietatea chiaburilor. Pe ce Interesul pentru munca în colec­ Nicolae Puiu, preşedintele comitetu­ buni, — glăsui şi colectivistul Petcu
rămânea, petece de teren învârstate tiv a crescut. Ţăranii muncitori se lui executiv al sfatului popular, tocmai Fundeanu. Trebue să-i păzim, să lup­
de haturi, trudeau ţăranii săraci şi interesau de viaţa gospodăriilor povestea despre câte s’au înfăptuit la tăm pentru întărirea lor. Produsele
mijlocaşi, fără măcar să poată colective vecine. Au alcătuit o dele­ ei, în comuna Dragalina din raionul noastre să le ducem la cooperativă, la
scoate hrana trebuitoare copiilor. gaţie care a vizitat gospodăria co­ Călăraşi, de regimul de democraţie piaţă, la târg şi să le vindem muncito­
S’au ridicat ţăranii din Orodelu, lectivă „Steagul Roşu” din Salcia, populară. Prin reforma agrară au fost rilor ieftin.
în 1907 pentru dreptate şi pământ. tocmai în vremea când se împăr- împroprietărite cu câte 6 pogoane, 500 — Fu îmi iau angajamentul, a spus
Au primit gloanţe şi asupriri crunte. ţeau veniturile. La întoarcerea în familii de ţărani muncitori. Şi, ca pă­ Nicolae Dobre, să duc la piaţă o parte
Dreptate pentru munca lor, pentru comună, Lucian Găină şi ceilalţi mântul dat să fie folosit din plin, sta­ din produse, pe care le voi vinde la
Petre Badea. Costache Zdrancotă, din delegaţie au demascat unelti­ tul a venit în ajutor în 1946, cu împru­ preţuri ieftine. O altă parte din produse
Marin Pirea, Costache Sarlă şi pen­ rile ticăloase ale chiaburilor Ion muturi în valoare de 20 milioane lei. o voi valorifica prin cooperativă. îmi
tru alţii ucişi atunci, s’a făcut dea- Voinescu, Iorgu Mustăţea şi Stă- Din banii aceştia oamenii şi-au cumpă­ iau deasemenea angajamentul să pre­
bia în August 1944, de către Parti­ nică Constantin. rat unelte şi animale de muncă. Păuna dau la timp cotele la colectare.
dul Comunist al muncitorilor şi ţă­ Lenuţa Năvârlie, care a făcut Asemenea angajamente şi-au luat şi
ranilor din ţara noastră şi de vi­ parte dintr’o delegaţie de ţărani T. Coman a cumpărat doi cai şi-o că­ Maria Florea, Alexandru Mirilă şi Ion
ruţă. In Dragalina se găsesc astăzi
tezele oşti ale lui Stalin. muncitori români ce au vizitat casă de naştere, dispensar medical, că­ Tulpan.
Uniunea Sovietică, a povestit, la în­
Ţăranii muncitori simţeau că tră- min cultural, cinematograf. Lumina e- Ţăranii muncitori din Dragalina
esc într'altfel, însă de sărăcie tot toarcere, în adunările obşteşti dela lectrică se aprinde pe toate uliţele. sprijină prin muncă sârguincioasă re­
nu puteau scăpa. Munca după obi­ căminul cultural, despre traiul mi­ Zece copii de ţărani muncitor: urmează forma bănească. Pregătirile pentru
ceiul vechi, pe crâmpeie de pământ, nunat al colhoznicilor. Ea a arătat ia oraş în şcoli medii şi tehnice, doi campania însămânţărilor de primăvară
făcută cu mijloace şi metode îna­ de pildă, cum colhoznicul Salahov sunt studenţi, trei ofiţeri, zece sunt sunt pe sfârşite. Au fost reparate plu­
poiate, e sgârcită în roade. Şi-apoi Medjid din colhozul „Ordjonichid- tractorişti şi o sută au ajuns muncitori gurile, grapele, secerătorile şi s’au că­
cum să te mulţumeşti cu atât de pu­ ze” (R.S.S. Azerbaidjană) a primit calificaţi în fabrici. Se cultivă în co­ rat pe câmp 45.000 kg. bălegar.
ţin, când afli că sunt în lume ţărani într’un an de muncă 10.562 ruble, mună 420 hectare bumbac. In co­ Din primele zile după reforma bă­
care muncesc în altfel şi trăesc 3.950 kg. grâu, 8.740 kg. mere, 762 mună există S.M.T. şi gospodărie de nească, ţăranii colectivişti şi ţăranii
mult mai bine ? De asta, dela o vre­ kg. fructe uscate, 122 kg. unt şi stat. La 4 Iunie 1950 a luat fiinţă gos­ muncitori şi-au valorificat produsele
me. comuniştii Marin Tosun, Cojo- brânză, 1.300 kg. legume şi altele. podăria agricolă colectivă „9 Mai”. lor prin cooperativă, pe bani noi. Numai
caru Marin, Jan Sarlă, Marin Bică, Dorinţa ţăranilor muncitori de a în câteva zile au fost valorificate sute
Costică Boabă, Lenuţa Năvârlie, lu­ forma o gospodărie colectivă a cres­ Nici nu apucă bine să termine vorba de kilograme de produse agricole. Ţă­
minaţi de Partid, au prins să vor­ cut întâi şi-au făcut un comitet de preşedintele sfatului şi luă cuvântul to­ ranii colectivişti Nicolae Dobre şi Mi-
bească oamenilor despre traiul fe­ iniţiativă, în vederea alcătuirii gos­ varăşul Ovidiu Petrescu : hăilescu Tase sunt fruntaşi la valori­
ricit al colhoznicilor sovietici. Tot podăriei colective. In acelaş timp — Iată acum o nouă înfăptuire în ficări.
ei popularizau în adunările dela organizaţia de partid şi-a sporit interesul nostru, al ţăranilor munci­ ★
căminul cultural şi în alte ocazii, munca de lămurire, folosind toate tori: reforma bănească şi reducerile Se terminase sfatul dela căminul
succesele primelor noastre gospo­ formele de activitate ale căminului
dării colective. cultural. de preţuri. Această înfăptuire loveşte cultural. Oamenii plecaseră la casele
Munca temeinică dusă de orga­ în chiaburi ca Ştefan Mihai, Vasile lor. Alexandru Chiosea luă săcuşorul
In scurtă vreme, mulţi ţărani din colţul unde-l pusese şi ccntinuă
muncitori şi-au făcut cereri pentru nizaţia de partid, sprijinul dat de Constantinescu, Vasile Gh. Stan şi drumul la cooperativă. Aici vându grâul
căminul cultural, au învins şi în­
gospodăria colectivă. Chiaburii doiala unor ţărani muncitori şi alţii de aici din sat, care au strâns iar cu banii noi primiţi îşi cumpără
din comună priveau cu duşmă­ uneltirile chiaburilor din sat. bani cu nemiluita din afaceri şi şarla­ cele de trebuinţă, mărfuri trimise de
nie cum încep să crească mlă- La 27 Ianuarie 1952, în comuna tanii. Noi trebue să răspundem aşa cum muncitori.
diţele unui trai mai bun pen­ Orodelu din regiunea Dolj, a luat
tru ţăranii săraci şi mijlocaşi. Cei fiinţă gospodăria colectivă „16 Fe­ se cuvine sforţărilor partidului şi cîa- A. Munteanu
mai înverşunaţi, ca Sima Constan­ bruarie 1933”, numită astfel în
tin, Ion Voinescu şi alţi bogătani, amintirea luptei eroice a ceferişti­
au început să-şi întindă nadele, lor care şi-au vărsat sângele pentru In raionul Băileşti
urzind tot felul de minciuni veni­ libertate şi o viaţă mai bună.
noase. Duşmanii au reuşit să facă La inaugurare a luat parte şi moş Tot mai mulţi ţărani muncitori se unesc să-şi muncească
pe ţăranii muncitori Savu Treap, Marin Cruceru, unul din cei care pământul în întovărăşiri agricole
Maria Corâci, Veta Bâncă, Ştefan s’au răsculat la 1907 împotriva
Buturoagă şi Costică Magdalena, clicilor burghezo-moşiereşti. Cu Datorită îndrumărilor muncitorilor unul „mai slab de înger”, încerca să-l
să-şi retragă cererile . glas domol, el a spus în adunarea dela S.M.T. Băileşti şi activităţii că­ prindă în undiţă cu fel de fel de min­
Munca de lămurire şi convingere sărbătorească : minelor culturale, tot mai mulţi ţărani ciuni.
dusă de comunişti printre ţăranii — Noroc şi belşug, dragii mei. muncitori din raionul Băileşti se unesc După ce chiaburul Stănescu Manea
muncitori a sporit. Pentru a dove­ Să vă bucuraţi de traiul nou al co­ să-şi muncească pământul în întovără­ a fost demascat şi dat afară din comi­
di ce înseamnă a lucra pământul piilor şi nepoţilor voştri, aşa cum şiri agricole întocmite temeinic. Trac­ tetul de iniţiativă, ţăranii muncitori
cu maşini şi tractoare pe tarlale mă bucur eu azi de viaţa asta nouă. toristul Atanasie Dincă a mers de mai s’au înscris cu drag în întovărăşire.
întinse, ei au înjghebat o întovără­ Aurel Frigioiu multe ori în comuna Ciocoiaşi. Acolo, Până acum s’au înscris 85 ţărani săraci
şire agricolă. Aratul, semănatul, corespondent cu ajutorul organizaţiei de partid, al şi mijlocaşi. Acum ei sunt pe cale să-şi
sfatului popular şi al căminului cul­ aleagă comitetul de conducere, după
tural, a sprijinit alcătuirea unui comi­ care vor semna contractul cu S.M.T.
tet de iniţiativă în vederea unei înto­ Cu ajutorul comuniştilor, al sfaturi­
vărăşiri permanente. Apoi a început lor populare şi al activiştilor cămine­
munca de atragere a ţăranilor munci­ lor culturale, muncitorii dela S.M.T,
tori în întovărăşire. La căminul cultu­ Băileşti au reuşit să pornească la alcă­
ral a fost prelucrată Hotărîrea din 18 tuirea multor întovărăşiri agricole.
Septembrie 1951, cu privire la gospo­ Spre deosebire de realizările dm
dăriile colective şi întovărăşiri. S’a tre­ multe comune din raionul Băileşti, in
cut după aceea la munca de lămurire comuna Negoi, activitatea pentru alcă­
dela om la om, arătându-se fiecărui tuirea unei întovărăşiri a fost ţinută in
ţăran sărac şi mijlocaş foloasele pe loc de către preşedintele comitetului
care le are prin lucrarea pământului executiv al sfatului popular şi de cămi­
pe tarlale întinse, cu maşinile statului. nul cultural. Tractoristul trimis aici
Mulţi ţărani’ muncitori s’au hotărît să n’a primit nici un fel de sprijin din
se înscrie în întovărăşire. Nu trecu partea căminului cultural, care nici mă­
mult timp şi unii se răsgândiră ca prin car n’a prelucrat Hotărîrea din 18 Sep­
minune. „Care să fie pricina?” se în­
trebau tovarăşii din organizaţia de tembrie. Tovarăşul Stănică Purcărea,
bază şi comitetul de iniţiativă. Lucru­ preşedintele comitetului executiv al
rile s’au lămurit într’o zi la o adunare sfatului popular comuna! pretinde că
la căminul cultural, când ţăranii mun­ el „n’are timp şi pentru întovărăşiri”.
citori au dat pe faţă uneltirile chiabu­ Dar lipsurile căminului cultural şi ale
rului Stănescu Manea. Duşmanul de tovarăşului Purcărea nu pot opri în
Tractoriştii şi mecanicii dela S.M.T. Sighişoara, regiunea Sibiu, bogătan se strecurase în comitetul de loc avântul ţăranilor muncitori, care,
pregătesc maşinile şi uneltele pentru buna desfăşurare a campaniei iniţiativă al întovărăşirii, ajungând mobilizaţi de organizaţia de partid,
agricole de primăvară. chiar vicepreşedinte al acestui comitet. vor face curând o întovărăşire şi ia
lată în fotografia de mai sus pe tractoriştii fruntaşi Boitos llie şi In vorbe şi de ochii lumii, chiaburul ei în comună. Trăgând brazde adânci
Fleischer Ion, evidenţiaţi în campania agricolă de toamnă, revizuind
motorul unui tractor K. D. 35. „lupta din răsputeri” pentru întovără­ peste haturile păgubitoare, ei vor avea
şire, dar când se afla singur cu câte mai mult belşug în casele lor.