Page 8 - Albina_1952_02
P. 8
8 A L B I N A
a
CU HAZ S CU TALC
S'au pregătit pentru însământări... pe hârtie Americanii la Paris
Comitetul executiv al sfatului popular al comunei Tuluceşti, raionul
după IAN SAŞIN
Galaţi, a neglijat munca pentru pregătirea însămânţărilor de primăvară; poet sovietic
nici n’a prelucrat măcar Uolărirea partidului şi guvernului cu privire
la pregătirea campaniei de primăvară. Era seara’ntunecoasa Intr’o sală, multe steaguri.
La Paris. Un cetăţean Ofiţeri americani,
Ca să acopere această lipsă de preocupare, sfatul popular a afişai
Se’hdrepta grăbit spre casă. Dungi şi stele in şiraguri;
un tabel in care sunt trecute numele unor ţărani muncitori, care şi-ar
II chema pe nume Jean. Aiurit priveşte Jean.
fi reparai uneltele, când de fapt, ei nici nu le duseseră la reparat.
Când, de după colţ, deodată — Oprindu-se lângă o masă,
Un soldat american, Spune unui ofiţer
Nu-ş’ce pricină ii cată Cu o mutră fioroasă:
Şi-l opreşte’n drum pe Jean. — Ajutorul eu vi-l cer.
Gata „de atac’’, ii spune: Fost-a astfel 'întâmplarea:
— Scoate-ţi haina, nu mai sta t Un soldat american
Ce te miri ca de-o minune ? Mi-a luat haina din spinare
Haina... nu-i de mutra tal Fără vină l — spune Jean.
Vorba cu un ghiont i-o curmă; Ofiţerul il măsoară
Fără haină l-a lăsat. Din picioare pănă'n cap
Aiurit rămâne’n urmă-i Apoi din cap la picioare
Jean, lovit şi desbrăcat. Şi se strâmbă ca de-un hap.
— Ticălosul! Jean scrâşneşte — Ştiu că multe vorbe rele
Şi pe loc, înfuriat. Voi, francezii, născociţi l
La comandament porneşte Dar de ţi-a lăsat bretele,
Să-l reclame pe soldat. Pantaloni nepeticiţi
Şi cămaşa din spinare,
Apoi să ştii mister Jean
Şi pot pune chiar prinsoare.
Că n’a fost american.
In româneşte de
M. Iliuţ
------------------------- -®----------------------------
Ştiinţa americană
Douăzeci şi doi de agrotehnicieni nute şi 200 de porci. Zootehnicianul
şi horticultori suedezi au avut „fe Gustav Dalbum din Gottland a lu
ricirea ” să plece în Statele Unite crat jumătate de an ca cioban.
ale Americii „pentru a studia temei Roadele învăţăturii americane
nic agricultura şi horticultura” s’au dovedit *a fi atât de amare,
Cei douăzeci şi doi de „fericiţi” încât până şi ziarele suedeze care
s’au întors după un timp în ţara se ploconesc cel mai mult în faţa a
lor. Ei şi-au împărtăşit impresiile tot ce e american, scrie că această
despre ştiinţa americană. „practică în producţie” este o „înşe
Gunnar Svensson, horticultor din lătorie scandaloasă”.
Norrkoeping, avea de gând să în Chiar ziarul social-democrat
veţe cum se cultivă în Statele Unite „Neu Tid” îşi arată nemulţumirea
florile rare. Dar, spre marea lui faţă de roadele slabe pe care le-au
mirare, dascălii americani l-au tri
mis pe Svensson la o fermă de zar obţinut la învăţătură cei 22 de sue
zavat. dezi.
— Nu-i nimic, — şi-a zis. oftând, Dar lucrurile nu stau chiar aşa.
Svensson — între flori şi zarzavat Nu 1 Călătoria în Statele Unite a
este totuşi o asemănare. dat multe roade pentru agrotehnici-
In scurtă vreme însă el a fost ne enii şi horticultorii suedezi. Ei s’au
voit să găsească o asemănare între convins de „modul de viaţă ame
flori şi vitele cornute. Vreme de o rican”. Suedezii au înţeles că ei
jumătate de an, horticultorul sue sunt socotiţi oameni de. rasă infe
dez. transformat în argat, a îngrijit rioară şi că sunt buni numai pentru
34 de vaci. un singur fel de „activitate ştiinţi
Ceilalţi „bursieri” au făcut şi ei fică” — pentru „cariera” de argaţi
o practică asemănătoare. Agroteh- şi slugi ale anglo-saxonilor.
nicianul Bertil Bekbron a îngrijit, (Din revista sovietică „Croco
împreună cu un argat, 90 vite cor dil”).
Cât mai multă...
In ziua aceea, în sat era sărbă — Vezi, Gălicene ? M’am potri
toare. La gospodăria colectivă se vit vorbelor tale otrăvite şi uite
împărţiseră veniturile. Colectiviştii unde am ajuns... Priveşte cât rod
treceau spre case cu carele încărcate au căpătat cei care au muncit...
re rod. Pitii după un colţ. chiaburul — St... nu vorbi 1 şopti chiabu
Niculai Găliceanu p^vea plin de
ură. Atunci se apropie de dânsul rul. Nu pricepi că asta i propagan
Ion Nicoară, un ţăran înscris în dă ?
gospodăria colectivă, dar care ple — Las’sâ fie propagandă de a-
case urechea la „sfaturile” chiabu ceasta, care îţi umple casa et bu
rului şi nu muncise în timpul anu cate. Ei. la anul um să djc ş' eu...
lui la gosnodărie. Văzând pe tova
LEUL BRITANIC: — Cred şi eu că eşti puternic ; tu nu răşii lui ducând atâta rod în timp propagandă de aceasla acasa, cât
primeşti ajutor american ! ce el nu căpătase mai nimic, spuse mai multă... Ş'apoi să vezi ce mul
(Din revista „Urzica") cu necaz chiaburului: ţumit voi fi.
Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scânteii" — Pla|a Scânteii
«
