Page 10 - Albina_1952_02
P. 10
5 A L B I N A
Sarcinile colţului roşu Ostaşii sovietici
al gospodăriei colective
în timpul pregătirii Pe lungi kilometri, ce-i numeri cu mia,
Fasciştii prădalnici când ţări au cuprins,
însămânţări’or de primăvară Ostaşii lui Stalin le-au frânt semeţia.
In lupte cumplite mereu i-au învins
Alături de căminele culturale, diferitelor seminţe, mai cu seamă, a
colturile roşii ale gospodăriilor co grâului de toamnă şi cartofilor tim Năprasnici în iureş, cu-a vieţii: putere,
lective au rostul să contribue la ri purii. Membrii cercului vor studia Ei, hâdele svastici în ţăndări le-au spart.
dicarea nivelului cultural, ideologic şi aplica pe teren cultivarea legu Ce pot bolşevicii, adânca lor vrere,
şi politic a! colectiviştilor, pentru melor în sere. Lui Hitler i-a spus-o „Katiuşa” pe şart.
continua ridicare a producţiei în O grijă deosebită trebue să dea
gospodăria colectivă. colţul roşu desvoltării diferitelor In scrâşnet de ură a fost încleştarea,
In timpul în care ne găsim, gos ramuri de producţie în gospodăria Căzut-au mulţime sovietici eroi.
podăriile colective se pregătesc de agricolă, ramuri care asigură veni Prin şesuri scăldate de soare, cât zarea,.
zor pentru însământările de primă turi însemnate colectiviştilor. Prin codri cu foşnetul frunzelor moi.
vară. Acum se selecţionează (ale Colţurile roşiii' caută prin activi
ge) sămânţa şi se repară uneltele. tatea lor, să convingă şi pe alţi Dar viaţa rodit-a lăstari din ţărâna
Acolo unde încă nu s’a cărat la ţărani săraci şi mijlocaşi să intre
câmp tot gunoiul de grajd, se con în gospodăriile agricole colective. Pe unde vârtejul de foc i-a culcat.
tinuă cu această muncă. De pildă Munca de lămurire dusă printre ţă- j- Mai tânărâ-i lumea, mai 'naltăe grăna
în gospodăria agricolă colectivă rănii muncitori a făcut ca în luna i Ce-şi tremură spicul în lan fără hat.
„Drapelul Roşu” din comuna Ianuarie, 500 de ţărani muncitori
Arcuş, raionul Sf. Gheorghe, dato din comuna însurăţei, raionul Ciul- ! Pe „Fuhrer"... „Gauleiteri", azi cine-i mai ştie ?
rită mobilizării la muncă făcută şi niţa şi alţi 200 din comuna Râm- Vestitele „Stuhas" căzut-au în bot.
cu ajutorul coltului roşu, reparaţiile nicele-Brăila să intre în gospodă Din tancuri rugina a■ ros ca o-.râie,
maşinilor şi uneltelor agricole s’au riile agricole colective existente. Blindajul „Krupp-Essen” la fier vechi stă mort.
terminat încă dela 1 Februarie In multe colţuri roşii s’a vorbit
1952. colectiviştilor despre reforma bă Acum când alţi hitler i răcnesc „Vrem războit"
Pentru mobilizarea colectivişti nească făcută de partid şi guvern Şi’n New-York, bogaţii strâng arme de zor.
lor la lucru, coltul roşu se foloseşte în folosul celor ce muncesc. Dato Să ia seama bine lu ce spunem noi:
de toate mijloacele de agitaţie vizu rită lămuririlor date de organiza Sfârşitul lui Hitler găsi-vor uşor.
ală (articole la gazeta de perete, ţiile de partid şi de activiştii cui- )
lozinci, panouri cu evidenţiaţi, gra turali, tot mai mulţi ţărani colec De-armata- ce apără pacea şi pruncii
fice de.întreceri, fotomontaje, foi de tivişti aduc prisosul lor de produse- ■ ■ Cât lumea e lume, mereu s’o vorbi.
luptă, etc.). Deasemeni organizează agricole la cooperative şi pe pieţele ; Cu ea sunt în rânduri toţi oamenii muncii,
întâlniri între tehnicieni sau frun oraşelor. Colectiviştii din 8 gospo- ; Din China în Franţa, din Oder la Iii t
taşi în producţie şi colectivişti, în dării colective din raionul Galaţi,
tâlniri la care se discută tocmai au adus la oraş, numai într’o sin- . La Moscova iată, începe parada.
sarcinile care trebue duse la înde gură zi, mii de kilograme de ali Când radia transmite:... acum trec soldaţi!
plinire în perioada actuală. mente. In fabrici la Londra, pe^ogoare ’n Canada,
Bibliotecarul coltului roşu are Deasemenea în cadrul cercului hal inimi mai iute, bat inimi de fraţi.
acum putinţa de a ră-spândi cărţile, de politică curentă al colţului roşu
broşurile, ziarele şi revistele din trebue să se studieze diferite arti Popoarele toate ştiu cald să iubească
bibliotecă, ce conţin sfaturi şi în cole şi documente legate de lupta Armata slăvită pe ’ntregul pătnânt.
drumări în legătură cu însămân- pentru pace a popoarelor, şi de de Ostaşii cu stea purpurie pe cască.
ţărfle. mascare a imperialiştilor ameri
l'n această perioadă principalul cani şi englezi, aţâţători la război, Scut,, straje a păcii în lume azi sunt!
rol în activitatea colţului roşu îl împletind strâns agitaţia politică
au cercurile agrotehnice! Aci se în perioada actuală cu munca de I. C. Poiană
studiază temeinic metodele sovie experimentare şi cercetare a me
tice şi se- fac experienţe. Rezulta todelor agrotehnice înaintate, col
tele acestei munci vor ajuta gospo ţurile roşii vor da şi mai mult aju
dăria colectivă în bătălia pentru tor în lupta pentru o recoltă bogată Ploaia şi zăpada
recolte cât mai bogate. în al doilea an al planului cinci
La cercul agrotehnic colectiviştii nal, în lupta pentru întărirea leului
Aţi văzut, deseori în dimineţile care gospodină care ştie cum se
învaţă despre foloasele iarovizării nou. de primăvară, sau toamnă, ridicân- prelinge apa depe capacul rece care
du-se deasupra arăturilor proaspe acoperă oala cu fiertură.
te, un fel dejum alb. Când norii în drumul lor întâl
Comune codaşe ta pregătirea însămânţărilor Aţi văzut, deasemeni, în dimine nesc straturi reci de aer, picăturile
ţile de vară, picături de apă (de de apă din care sunt alcătuiţi, se
In toată ţara, ţăranii muncitori dau dova din regiunea Dolj. Sfatul popular
rouă) pe frunzele şi tulpinele plan adună între ele şi formează pică
bătălia pentru o recoltă bogată. Pregă comunal a făcut un plan de muncă pen telor. Toamna, ori primăvara, când turi mai mari, mai grele. Noile pi
tirile în vederea campaniei însămânţă- tru pregătiri şi raportează săptămânal
rilor de primăvară sunt în toi. Nume mersul lucrărilor. Toate-s bune după vremea este mai răcoroasă, în loc cături nu mai pot pluti, ci cad la
pământ sub formă de ploaie.
roase comune ca Furceni-Tecuci, Teasc- rapoarte. Adevărul este altul însă. In de rouă, vedem dimineaţa brumă. Când temperatura este sub zero
Pe cer, atât vara, cât mai ales
Dolj sau Radu Negru-Călăraşi, sunt comuna Sadova pregătirile pentru în- iarna, plutesc' deseori nori groşi, grade picăturile de apă înghiaţă
fruntaşe la pregătirile pentru însă- sămânţări se fac la întâmplare. De şi iau diferite forme ajungând la
mânţările de primăvară. aceea s’au reparat doar 20 la sută din din care cad ploile şi zăpezile. pământ sub formă de zăpadă.
Ducând bătălia pentru pâinea po totalul uneltelor. Deasemenea, din De unde vin oare toate acestea ? ’
porului, ţăranii muncitori veghează ca 1.475, de planuri de cultură câte tre Cum ne putem explica toate aceste Fiecare ţăran muncitor cunoaşte
duşmanul de clasă, chiaburii, să nu-şi buiau împărţite până acum, au fost fenomene naturale ce se petrec în însemnătatea apei, pentru creşterea
poată îndeplini uneltirile de a sabota date ţăranilor muncitori numai 950. jurul nostru ? plantelor. De aceia, se fac o seamă
campania însămânţărilor. Cu o totală lipsă de interes, sfatul înainte vreme oamenii erau stă de lucrări agrotehnice care să pă
In timp ce ţăranii muncitori din co popular nu a împărţit nici până acum pâniţi de felurite credinţe deşarte. streze cât mai mult apa în pământ
muna Buda zoresc cu terminarea pre cultivatorilor cantitatea de 750 kg. în Şi cum de se’ntâmpla să nu plouă Aşa sunt gardurile de oprire a ză
gătirilor, chiaburul Constantin I. Par- grăşăminte, repartizată de staţiunea de un timp, credeau că moroii au mân pezii pe ogoare, care trebue făcute
fenie până la 10 Februarie nu începuse egrenat bumbac. cat ploaia. pentru a asigura umezeală primă
reparatul uneltelor şi nici nu-şi procu Comunele- care au rămas în urmă cu Adevărul însă nu-i greu de do vara.
rase seminţele. Dar chiaburul' a fost de pregătirile în vederea însămânţărilor, vedit. Toate gospodinele noastre Ih Uniunea Sovietică se fac i’u-
mascat la timp şi obligat să facă lu trebue să iasă din acest impas. Tre- ştiu că atunci când lasă în puterea crări uriaşe care asigură apa pe te
crările de pregătire. buesc mobilizate toate forţele pentruca verii un vas cu apă afară, apa renurile cultivabile, chiar pe timp,
Pot fi date multe exemple de comune pregătirile să se facă în condiţii bune scade. Ce se întâmplă ? Căldura secetos. Plantaţiile de perdele de
care înţeleg să răspundă cu cinste şi la vreme. Numai aşa se vor putea soarelui preschimbă o parte de apă păduri măresc umezeala atmosferei
Hotărîrii partidului şi guvernului cu porni însămânţările la timpul potrivit, în aburi (vapori de apă) care se prin vaporii ce ies din frunzele co
privire la însămânţările de primăvară. pentru a asigura o recoltă bogată. ridică în aer. întocmai cum scade pacilor. Bazinele de reţinere a ape
lor, care se fac od'ată cu marile hi
Dar sunt şi comune în care pregă Căminele culturale trebue să folo apa în oala depe foc. drocentrale şi canale, reprezintă re
tirile merg slab. Iată de pildă în co sească toate mijloacele care le stau la Tot aşa-i şi în natură. Puterea zervoare uriaşe din care apa este
muna Ţepu, raionul Tecuci, sfatul îndemână (conferinţe, şezători, seri căldurii soarelui preface în vapori îndrumată după nevoi, pe terenu
popular nu sprijină deloc pregătirile culturale, cercuri de studii, biblioteci, o parte din apa oceanelor, lacurilor, rile irigate.
pentru însămânţări. Aici toată munca gazete de perete, manifestări artistice) râurilor şi o amestecă cu aerul, îm- Urmând pilda Uniunii Sovietice
prăştiind-o în văzduh.
a fost lăsată pe seama agentului agri pentru a sprijini buna desfăşurare a Vaporii, de apă se ridică tot mai se înfăptuesc şi la noi în ţară lu
coli De aceia, planurile individuale de pregătirilor de însămânţări. sus. Acolo dau de pături de aer din crări care în viitor vor birui lipsa
cultură nu au fost înmânate nici până Recolta bogată obţinută în urma ce în ce mai reci. Atunci vaporii se apei îh asigurarea unei' producţii
de apă în anii sau anotimpurile se
Ia 18 Februarie, iar reparaţiile erau muncilor bine şi la timp făcute, va fi o condensează, adică se prefac la loc cetoase. Cunoscând însemnătatea
făcute Ia această dată deabea la jumă răsplată meritată pentru- ţăranii mun în părticele de apă, atât de mici şi apei în asigurarea unei producţii
tate din numărul uneltelor, atelajelor, citori, va asigura hrana poporului nos de uşoare, încât, plutesc prin văz agricole rodnice, ţăranii muncitori
duh. Milioane şi milioane de aseme
maşinilor. tru muncitor, va întări puterea de cum trebuie să ia toate măsurile care
nea picături, plutind la un loc, at-
Lipsuri mari în pregătirea campaniei părare a leului nou, ne va- întări în cătuesc norii. Despre condensarea duc la oprirea apei în pământ".
însămânţărilor sunt şi în comuna Sa- lupta noastră pentru pace şi socialismi vaporilor de apă îşi dă seama fie Profesor G. Georgescu
