Page 7 - Albina_1952_02

A L B I N A 7 1

-------- iam ŢAML1E----— 1

m m m niEim xiE m m m mx

R« P, Chineză
Lucrările Adunării Generale a O.N.U., In China de Răsărit sunt în toi lor din Cekian a asigurat aprovf-*
au luat sfârşit lucrările pregătitoare pentru mun­ zionarea ţăranilor cu îngrăşăminte
cile agricole de primăvară. Ţăranii, chimice. In unele regiuni, ţăranii
După trei luni de zile, lucrările când a fost pusă la vot propunerea organizaţi în echipe de ajutor reci­ au lucrat cu atâta însufleţire, încât
celei de a şasea sesiuni a Adunării Uniunii Sovietice cu privire la în­ proc, au şi pornit la strângerea de
Generale a O.N.U., ţinute la- Paris, cheierea unui Pact al Păcii, 29 de îngrăşăminte, la distrugerea foca­ ei au şi strâns cantităţi de îngră-'
şăminte îndestulătoare pentru uri
au luat sfârşit. delegaţii n’au vrut să sprijine punc­ relor de răspândire a insectelor, an întreg.
Desbaterile dela Paris au arătat tul de vedere al Statelor Unite, precum şi la alte lucrări.
şi mai puternic politica neclintită punct potrivnic încheierii unui Pact Gospodăriile agricole de stat şi In provincia Şantun, sute de mii
de pace şi de înlăturare a pericolu­ al Păcii. Delegaţiile Siriei, Egiptu­ cooperativele dau un mare ajutor de ţărani au pornit să lucreze la’
lui războiului dusă de Uniunea So­ lui, Birmaniei şi ale altor ţări din muncii de pregătire a însămânţă- diferite lucrări de irigare care sunt'
vietică. Propunerile făcute de de­ Asia, au votat pentru Pactul Păcii. rilor. Astfel federaţia cooperative­ aproape pe sfârşite.
legaţia U.R.S.S. pentru încetarea Când a fost luat în discuţie Pactul
focului în Coreea, interzicerea ar­ asupra drepturilor omului, delegaţia R. P* Bulgaria
mei atomice, pentru reducerile cu o U.R.S.S. a cerut să se. prevadă că Deosebit de mari succese a do­ muncii din R. P. Bulgaria a între-*
treime în decurs de un an a arma­ „toate popoarele au dreptul la au­ bândit în anul trecut R. P. Bul­ cut în 1951 odată şi jumătate ni-*
mentelor şi forţelor militare ale Sta­ todeterminare". Această cerere a garia în domeniul industrializării velul din anul 1939.
telor Unite, Angliei, Franţei, delegaţiei sovietice a întrunit votul şi electrificării. Mari succese au fost, deasemenl,
U.R.S.S. şi Chinei, încheierea unui majorităţii delegaţiilor. Şi în alte Industria grea şi-a sporit produc­ dobândite în domeniul electrifică­
Pact al Păcii între marile puteri, au probleme discutate în această se­ ţia de cinci ori faţă de anul 1939. rii ţării. Capacitatea staţiunilor!
sprijinul popoarelor Lumii întregi. siune de Adunarea Generală a Tot în acest răstimp, s’au produs
Neîncetat, cât timp au ţinut lucră­ O.N.U., imperialiştii au suferit grele mai multe mărfuri de larg consum,, electrice construite în 1951 depă-*
rile dela Paris, din diferite colţuri înfrângeri. Şi mai multe delegaţii făcând cu putinţă desfiinţarea sis­ şeşte cu 40 la sută capacitatea tu-»
ale lumii s’au primit scrisori şi te­ n’au vrut să mai susţină politica temului de cartele la mărfurile in­ turor staţiunilor electrice construite’
legrame, în care se cerea adoptarea războinică a imperialiştilor ameri­ dustriale. Salariul real al oamenilor în ţară vreme de 60 de ani.
propunerilor sovietice. cani. Până şi şeful delegaţiei ame­
In cadrul discuţiilor purtate la ricane Ia O.N.U., Austin, îngrijorat
Paris delegaţia Uniunii Sovietice a de această stare de lucruri, a fost Fiarele titoiste
adus noi şi numeroase dovezi care nevoit să raporteze şefului său A-
demască planurile prădalnice ale cheson, despre scăderea prestigiului întreaga Iugoslavie a fost prefă­ slugoii titoişti fac tot ce pot ca să
imperialiştilor. Furia turbată cu american, sau aşa cum spune el cută de banda lui Tito-Rancovici fie pe placul imperialiştilor ameri­
despre „o lipsă totală de supunere"
care delegaţia americană a căutat într’o adevărată închisoare. Oraşe­ cani.
să împiedice adoptarea propunerilor şi din partea unor ţări care altăda­ le sunt împânzite cu temniţe şi la­ Unul dintre ajutoarele întru fără
paşnice ale U.R.S.S. i-a demascat tă nu îndrăsneau să crâcnească găre în care zac patrioţii iugoslavi, de legi ale lui Rancovici, generalul
şi mai puternic pe imperialişti ca atunci când porunceau bancherii a- neînfricaţi luptători pentru elibera­ Voia Bilianovici a născocit o meto­
înverşunaţi duşmani ai păcii şi li­ mericani. rea poporului de sub asuprirea ban­ dă din cele mai sălbatice de ucidere
Partizanii păcii, care au urmărit
bertăţii popoarelor. cherilor americano-englezi şi a a patrioţilor iugoslavi şi pe care a
îndeaproape lucrările dela O.N.U.,
Mult au trebuit să se sbată impe­ uneltelor acestora, ce formează numit-o „moarte normală". Patrio­
rialiştii americani pentruca slugile îşi dau seama că e nevoe să ducă clica fascistă a Iui Tito. In Belgrad, ţii deţinuţi sunt siliţi să muncească
să le urmeze cuvântul. In repetate o luptă şi mai susţinută, pentru Zagreb, Liubliana, Scoplie, Sara- în condiţii îngrozitoare, vara sub.
rânduri maşina de vot americană a apărarea păcii. Ei înţeleg că împo­ ievo, Niş, Podgoriţa, Pojarevaţ, soarele dogoritor, fără apă şi hrană,
scârţâit din greu. Cu toate amenin­ triva încercărilor imperialiştilor a- Zeniţa şi în alte numeroase oraşe, iar iarna în frig, complect des-
ţările, multe din delegaţiile unor călăii titoişti au organizat adevă­ brăcaţi. In câteva luni, oamenii cad
ţări, nevoite să ţină seamă de nă­ mericani şi slugilor lor de a lovi în rate lagăre ale morţii. Numai în din picioare şi sunt trimişi la „spi-1
zuinţele popoarelor lor, nu i-au ur­ pacea şi libertatea popoarelor, tre- anul trecut au fost înfiinţate în di­ tale" speciale. Sarcina acestoi?
mat pe stăpânii americani. De pildă bue dusă o luptă unită şi dârză. ferite colţuri ale Iugoslaviei peste „spitale”, aşa după cum a deda-»
40 asemenea lagăre. rat un alt călău titoist, colonelut
Adunătura trădătorilor Orice om care se arată nemulţu­ Belici, constă în a „ajuta” pe de-<
mit de regimul sângeros al lui Tito, ţinuţii ajunşi numai piele şi oase,
In săptămâna trecută, guvernul nostru este liber, că pentru spioni este urmărit de U.D.B. (poliţia se­ „să moară” în câteva zile. Fără pic
ţării noastre a trimis o notă guver­ şi jecmănitori legile ţării noastre cretă a lui Rancovici), este aruncat de ruşine, călăul Voia Bilianovici
nului englez, în care protestează nu mai prevăd îngăduinţă. Insfâr- în închisoare sau lagăr şi supus la a mai îndrăznit să rostească şi
împotriva unei acţiuni duşmănoase şit, aşezarea nouă din ţara noastră cele mai groaznice chinuri. In fie­ aceste cuvinte: „Acum nimeni nu
care noapte dispar din sate, luaţi mai poate spune că noi suntem cri-*
a guvernanţilor englezi. nu le este pe plac şi vor s’o răstoar­ de maşinile U.D.B., zeci şi sute de minali. Ei vor muri de moarte bună,
Sub oblăduirea guvernului en­ ne. Adică vor să întoarcă din nou ţărani muncitori şi duşi la închi­ iar noi ne îndeplinim în acelaş timp
glez, către sfârşitul lunii Ianuarie, vremea când ei erau stăpâni pe sori. Zeci de mii de patrioţi au fost sarcina". Câtă cruzime şi sete de-
s’a ţinut Ia Londra aşa numita zeci de moşii şi vindeau ţara la me­ întemniţaţi în închisorile de pe in­ sânge cuprind aceste vorbe 1 Eîe
sulele pustii din marea Adriatică, desvăluesc toată hidoşenia regimu-*
„conferinţă a Comisiei pentru Euro­ zat. Cum să nu-i pară rău după ce
unde sunt supuşi la cele mai îngro­ lui sângeros al lui Tito.
pa Centrală şi Răsăriteană a miş­ a pierdut, lui Gafencu, acela care a zitoare chinuri. Pentru urmărirea şi Dar oricât ar încerca călăii delă
cării europene". vândut ţara în 1939 lui Hitler şi mai descoperirea patrioţilor, călăul Belgrad să înteţească teroarea, ei
Cine sunt cei adunaţi la această târziu a devenit omul de încredere Rancovici şi-a întocmit o armată nu pot să înspăimânte poporul iu*
conferinţă şi pentru ce s’au adunat al lui Antonescu? Vişoianu, spion în de peste 130.000 agenţi speciali. goslav. Muncitorii, ţăranii munci**
Mintea nu-şi poate închipui tori, intelectualii şi militarii credin-’
ei? Fascişti, trădători şi complotiş­ slujba americanilor, pe când era
groaznicile torturi la care sunt su­ cioşi poporului iugoslav duc luptă
ti, fugari din ţările de democraţie ministru de externe în guvernul lui puşi cei întemniţaţi pentru „vina” neîncetată pentru zădărnicirea pla-*
populară, spioni şi agenţi care al­ Rădescu, a vândut documentele ţă­ că-şi iubesc poporul şi luptă pentru nurilor titoiste. Se destramă coope»
tădată slujeau Germaniei hitleriste, rii, care priveau apărarea interese­ eliberarea lui. Deţinuţilor li se vâră rativele agricole înfiinţate de tito**
iar acum slujesc imperialiştilor a- lor naţionale la conferinţa de pace. ace sub unghii, sunt bătuţi cu işti. Ţăranii muncitori au dat fod
dejjozitelor de grâu ale cooperaţi-»
mericani. Foşti mari moşieri, mari Din vânzarea ţării şi din afacerile bare de fier încinse în foc. Săi velor chiabureşti „Borina", „Blagod
băticia călăilor titoişti merge şi mai
industriaşi, osândiţi pentru furturi scandaloase, acest bandit şi-a ro­ departe: ei petrec pe seama sufe­ Neşcovici” şi altora. Deasemeni^
din banii statului, criminali de răz­ tunjit averile pe care şi le-a trimis rinţelor deţinuţilor. O fetiţă de 12 ţăranii muncitori refuză să-şi pre<*
boi, foşti miniştri, diplomaţi şi oa­ în străinătate. Asemenea lor sunt ani, unul din cei şase copii ai Na dea cotele împovărătoare la car$
tei Racoci, membră a Partidului au fost impuşi de organele titoiste.
meni politici care au jecmănit po­ toţi cei adunaţi la Londra. Popoa­ In satul Cosmeta, raionul Peci, urf
Comunist din Iugoslavia încă din
poarele ţărilor de democraţie popu­ rele ţărilor de democraţie populară 1940 — după ce a fost întemniţată, ţăran muncitor a omorît doi poli»
lară şi au fugit în ţările capitaliste ştiu cât le face pielea. Şi să ţină a fost supusă la chinuri îngrozi­ ţişti veniţi să-i ia ultimile oi. Oa*
ca să scape de pedeapsă. minte lepădăturile că nu vor scăpa toare. Călăii i-au vârît ţigări a- menii muncii, ca de pildă cei dini
Printre ei se află lepădături de de pedeapsa popoarelor. prinse în nări, isbucnind în hohote Betina, nu-şi plătesc dările grele
la care au fost impuşi, ştiind că
felul lui Constantin Vişoianu, Ga- Adunarea trădătorilor ţinută la de râs la strigătele de durere ale banii lor nu merg in folosul pri*
copilei.
fencu şi alte asemenea otrepe, je­ Londra, desvălue adânca putrezi­ In născocirea ticăloşeniilor, tito- porului, ci sunt folosiţi de fasciştii
fuitori ai poporului nostru, spioni ciune a lagărului imperialist, iar iştii i-au întrecut chiar pe hitlerişti. titoişti pentru înarmări, în vedered
plătiţi din cei 100 milioane dolari guvernanţii dela Londra, in frunte Doar stăpânii lor, imperialiştii ame­ unui nou război. t -
Strânşi în jurul adevăraţilor cd*
daţi de guvernul american pentru cu Churchill, şi-au arătat adevăra­ ricani, sunt pricepuţi în asemenea munişti, oamenii muncii din Iugo»
sălbăticii, de care omul se îngroze­
acte criminale împotriva ţărilor li­ ta lor faţă : de duşmani înrăiţi ai şte. Dela miliardarii neguţători de slavia nu încetează nici o clipă
bere. poporului nostru. Prin acţiunea sa, moarte de peste ocean, călăii dela lupta pentru eliberarea ţării lor de
A îndrugat adunătura de fugari guvernul englez s’a dovedit fără Belgrad primesc neîncetat porunci sub jugul colonial al imperialiştilor
de înteţirea teroarei şi metode din americani, pentru zdrobirea bandei
verzi şi uscate. Şi-au arătat trădă­ drept de tăgadă, că duce o politică cele mai drăceşti de torturare a de­ de călăi şi spioni fascişti dela Bel-»
torii focul care-i mistue, că nu mai de înrăutăţire a legăturilor dintre ţinuţilor. Nu de mult au primit zeci grad.
pot fura şi face afaceri, că poporul ţări, că subminează pacea. de mii de bastoane de cauciuc. "Iar Anton Vasilescu