Page 3 - Albina_1952_02
P. 3
A L B I N A ___________________________________ ®
Predând Ia timp cotele la colectare, îndeplinim o datorie patriotică
şi ajutăm la întărirea noului leu.
„Fiecare bob de grâu sau de porumb dat Din regiunea Cluj
la colectare, întăreşte lupta noastră
pentru pace şi socialism" Comună fruntaşă
In comuna noastră, Budacul de să muncim cu temei ca să scoatem
Jos, raionul Bistriţa, regiunea rod bogat pământului. Fiecare bob la colectările de cereale
Rodna, mai rămăsese de predat de grâu sau de porumb dat la co
un rest din cotele de cereale cu lectare, întăreşte lupta noastră pen Comuna Someş-Odorhei, raionul putaţii au mers la dânsul şl l-au
venite statului. La o adunare ce tru pace şi socialism. Jibou, a fost printre primele comune vorbit despre cei doi feciori ai lui
s’a ţinut la căminul cultural, m’am In zilele de 20 şi 21 Ianuarie, ţă din regiunea Cluj care şi-a îndepli din armată, despre muncitorii care
ridicat şi eu şi le-am spus oameni ranii muncitori ca Ciurari Tănase, nit planul de colectări pe anul 1951. trimit în satele noastre mărfuri şi
lor că atunci când îţi faci datoria care au mai avut rămăşiţe, s’au dus La unele produse planul a fost de maşini agricole, făcându-1 să înţe
faţă de stat, însemnează că-ţi faci şi au predat încă .'.CL') kg. cereale. păşit. Aşa, de pildă, planul de co leagă că sprijinului dat de munci
Astfel în comuna noastră, planul de
o datorie patriotică, luând parte la colectări a fost îndeplinit în între lectare la grâu a fost îndeplinit cu tori trebue să-i răspundem cu cins
aprovizionarea cu hrană a munci gime. 102 la sută, la orz cu 103 la sută, te. Gheorghe Moş şi-a dat seama de
torilor ce ne trimit mărfuri la sate. I. Grecu la porumb cu 104,4 la sută, iar la delăsarea lui în ceeace priveşte pre
Am mai spus la adunare că trebue ţăran muncitor lapte cu 120 la sută. Colectarea la darea cotelor. El n’a mai stat nici
Primii pe raion la predarea cotelor de carne floarea soarelui s’a făcut în între o clipă la îndoială, şi a mers să-şi
gime.
îndată ce a apărut Hotărîrea guver predarea cotelor de came înseamnă predea cotele cuvenite statului.
nului cu privire la colectarea de carne, încă un pas pe calea întăririi alianţei Acest lucru s’a putut face datori Pentru reuşita îndeplinirii pla
comuniştii din satul Movlieni, comuna dintre clasa muncitoare şi ţărănimea tă unei munci temeinice dusă de
Ciumuleşti, raionul Fălticeni, s’au muncitoare. sfatul popular, care, îndrumat de nului de colectări a fost dusă mun
adunat şi au discutat cum trebue Roadele acestei munci temeinice, organizaţia de bază P.M.R., a an că rodnică şi prin căminul cultural.
muncit mai bine, pentruca ţăranii din n’au întârziat. Ţăranii muncitori Th. Astfel, au avut loc şezători, unde
comuna noastră să răspundă cu cin Bucovineanu, C. Paşcu, Victor Paşcu, trenat pe deputaţi şi agitatori să
ste acestei sarcini de onoare. Vasile Paşcu şi C. Tomescu şi-au pre lămurească pe ţăranii muncitori, comuniştii şi deputaţii au arătat în
La îndemnul tovarăşului I. Grigoraş, dat, primii din comună, cotele de car că predarea la vreme a cotelor este datorirea de frunte pe care o au ţă
secretarul organizaţiei de bază, cămi ne. Ei au fost şi primii pe raion, pri
nul cultural a organizat o seară cultu mind chitanţa Nr. 1. o datorie de cinste, o datorie patrio ranii muncitori de a-şi preda cotele.
rală, în care s’a explicat pe larg Hotă- Gh. Andriescu tică. In afara muncii de lămurire, Deasemenea, au avut loc seri cultu
rîrea. Tovarăşul Grigoraş a arătat că corespondent
comuniştii din comună şi deputaţii rale, conferinţe şi s’au publicat ar
2.353 kg. carne într'o zi au fost primii care şi-au predat co ticole la gazeta de perete.
De curând, un mare număr de ţă Mulţi dintre aceşti ţărani muncitori, tele, fiind pildă pentru ceilalţi ţă In felul acesta, comuna Someş-
rani muncitori din comuna Brebu, ca Marin Bondăşilă, Nicolae Gaspar rani muncitori. Printre aceştia sunt Odorhei a putut deveni fruntaşă în
regiunea Severin, au ‘pornit, în frun şi alţii au predat cantităţi de carne tovarăşii Pop Ioan, Teglaş Ioan şi predarea cotelor. Astăzi, ţăranii
te cu preşedintele comitetului executiv mai mari decât aveau programate pe
al sfatului popular, să-şi predea cotele Monca Traian. muncitori de aici sunt tot printre
de carne la baza de recepţie. Într’o trimestrul întâi, achitând 80 la sută Ţăranul muncitor Gheorghe Moş primii şi la predarea cotelor de
singură zi ei au predat 2.353 kg. carne. din cota de carne pe întregul an.
întârziase cu predarea cotelor. De carne.
Din vina unor birocraţi
Comună fruntaşă
In multe comune din regiunea Arad, tarul sfatului popular al comunei Ro
sute de ţărani muncitori merg zilnic vine. Ia co’ectarile de carne
la bazele de recepţie şi-şi predau co Mulţumindu-se să lucreze din birou,
tele de carne. In unele comune însă, să nu se ridice de pe scaun, doctorul Ţăranii muncitori din comuna Urduţ Maria, Rusu Teodora, Pre-
treaba merge prost din pricina biro veterinar Elena Braglina, dela circum Bonţida, raionul Gherla, au fost cup Vasile, Tocaci Simion, Lemeni
printre cei dintâi pe regiune care au Alexandru, Mureşan Alexandru şi
cratismului unor salariaţi înfundaţi cu scripţia veterinară Lipova, nu merge
îndeplinit planul de colectări la de alţi ţărani muncitori.
nasul în hârtii. In comuna Pecica, de la bazele de recepţie să elibereze cer cereale. Tot în frunte vor să fie şi
Ţăranii muncitori din Bonţida au
pildă, Gheorghe Dragoş, secretarul tificatele de clasare a animalelor adu la predarea cotelor de carne. Până înţeles că făcându-şi datoria către
sfatului popular, ţine în loc colectările, se pentru cotă. acum, 150 de ţărani muncitori şi-au stat contribue la întărirea frăţiei şi
pentrucă, cică, n’ar avea timbre pentru Tovarăşii de mai sus şi alţii care au predat cotele pe trimestrul întâi. alianţei dintre clasa muncitoare şi
ţărănimea muncitoare şi la întări
eliberarea actelor de proprietate a năravul lor rău, să-şi mai scoată na Primul între dânşii a rost comunis
rea leului nou.
animalelor. Acelaş motiv birocratic îl sul din hârtii şi să se mai deslipească tul Haidău Alexandru. Exemplul lui
Aurel Ungur
scoate în faţă şi Simion Buda, secre depe scaune. a fost urmat de Heghedi Gheorghe, corespondent
Numeroşi ţărani muncitori din comu stră, că maşinile, plugurile, grapele,
na Finta, raionul Ploeşti, în frunte cu De ce nu şi-a 'ndeplinit comuna Finta sapele, pânzeturile, încălţămintea, toate
comuniştii Ion Vişan, Andrei Duta, produsele cu care sunt pline cooperati
planul de colectare la cereale vele, sunt făcute de muncitorii din fa
Alexandru O. Manea, Costache Mircea,
s’au grăbit să fie primii cu predarea
murire în rândurile ţăranilor muncitori. suşi mai are de predat şi acum o parte brici şi uzine. Pentru a-şi putea spori
cotelor de cereale la colectare. Totuşi,
Nu s’a arătat ţăranilor muncitori din din cotă ? sforţările în muncă, pentru a da şi mai
datorită lipsei de preocupare a comite
Finta că în mii şi mii de comune din Cât despre colectorul Constantin Gh. multe produse, muncitorii trebue să-şi
tului executiv al sfatului popular, a că
ţară planul de colectare a fost împli Manea, el n’a dat dovadă că este un aibă asigurată hrana. Ţăranii munci
minului cultural şi a colectorului Cons
nit şi supraîmplinit, că sunt comune slujbaş de tip nou, pus să apere intere tori ştiu deasemenea că predarea cote
tantin Gh. Manea, comuna Finta a rea
unde nu mai există un singur om care sele poporului muncitor, ci mai degrabă lor la colectare sporeşte puterea de a-
lizat abia 63,3 la sută din planul de co
să nu-şi fi făcut datoria faţă de stat. s’a dovedit a fi ca orice funcţionar din părare a ţării noastre împotriva unel
lectări de cereale pe anul 1951. tirilor războinice ale imperialiştilor
Sfatul popular nu s’a preocupat să Starea de lucruri din comună arată, vechiul aparat de stat burghezo-moşie-
silească la timpul potrivit pe chiaburi totodată, unde poate duce lipsa de ac resc, care aşteapta să treacă luna ca să americani şi englezi. Mai ştiu ţăranii
să-şi predea cotele către stat. Aceasta tivitate a căminului cultural. Conduce primească leafa.. Numai aşa se explică muncitori că reforma bănească le-â
a înlesnit chiaburilor putinţa de a se rea căminului n’a mişcat măcar un de de ce el n’a depus nici o stăruinţă pen adus un leu puternic. Pentru a-1 întări
sustrage dela colectare, de a înstrăina get pentru a susţine colectările de ce tru a-şi îndeplini sarcinile. şi mai mult, fiecare om al muncii tre
cerealele, vânzându-le la preţ de spe reale. N’a ţinut, în legătură cu această Situaţia comunei Finta în privinţa bue să-şi îndeplinească datoriile faţ<£
de stat.
culă. Aşa a făcut chiaburul Alexandru problemă, nici măcar o singură confe colectărilor trebue îndreptată imediat.
Drăgănescu, proprietar a 28 hectare rinţă, nici măcar o singură consfătu Sfatul popular, căminul cultural, orga Vânzând fără întârziere statului res
teren arabil, care, din 6.398 kg. porumb, ire. Dealtfel, cum ar fi putut vorbi Gri- nizaţiile de masă, trebue să mobili tul de cereale stabilit drept cotă, ţă-1
cât era obligat să dea la colectare, n’a gore Dragnea, directorul căminului zeze pe ţăranii muncitori care au ră rănii muncitori din Finta vor răspunde
predat decât 1.508 kg., iar din 2.072 cultural, despre colectări, cum ar fi mas în urmă cu cotele, ca aceştia să le cu cinste unei sarcini de onoare şi de
kg. floarea soarelui a dat doar 480 kg. putut avea obrazul să-i îndemne pe ţă predea în cel mai scurt timp. Ţăranii mândrie patriotică.
Deasemeni, sfatul popular comunal ranii muncitori să-şi îndeplinească muncitori din Finta ştiu, cum ştiu toţi Ion St. Ionescu
nu a dus nici un fel de muncă de lă această sarcină de onoare, dacă el în ţăranii săraci şi mijlocaşi din ţara noa corespondent
