Page 5 - Albina_1952_02
P. 5
5
A L B I N A
DIN UNIUNEA SOVIETICA Ziua Feroviarilor
din Republica Populară Română
C o lh o z n ic a silvicultoare
Oamenii muncii din oraşele şi sa în sânge a grevei, a acţiunii mun
Prascovia Lavrova tele patriei noastre dragi au primit citorilor ceferişti.
La 16 Februarie 1933, focul mi
cu multă bucurie vestea instituirii
de P. Molocoedov „Zilei Feroviarilor din Republica tralierelor ucigaşe presară cu sute
# Populară Română”. de morţi şi răniţi curtea şi atelie
Cât cuprinzi cu ochii, se vede în de treabă care era nouă pentru ea şi de Ziua de 16 Februarie — zi hotă- rele în care trudeau muncitorii flă
părtare şesul alb al câmpurilor înză aceea şi grea. Lavrova a adus pueţii rîtă de către Consiliul de Miniştri mânzi, iar poliţiştii şi jandarmii a-
pezite. Dinspre răsărit bate vântul, dela pepiniera de stat şi a învăţat pe al Republicii Populare Române meţiţi de băutură, împlântă baione
gonind fulgii de zăpadă. Ei sboară dea colhoznicii membri ai brigăzii de sil drept sărbătoare a feroviarilor — tele în piepturile muncitorilor. Tâ
supra câmpului şi deodată dau de o vicultori tehnica plantării pueţilor în ne aminteşte de eroicii luptători din nărul comunist Vasile Roaită, care
piedică. In calea vântului s’au plantat stepă, aşa cum a învăţat ea la cursuri. 1933 dela Atelierele Griviţa, care au se urcase să tragă sirena ce chema
fâşii dese de tinere perdele de păduri In primăvara anului 1949 soarele înscris o pagină glorioasă în istoria poporul la lupta pentru libertate,
de protecţie. Zăpada este oprită şi în dogoritor ardea nemilos vestejind ti luptelor clasei muncitoare şi a po moare eroic la datorie.
scurtă vreme se formează la marginea nerii pueti şi amenintându-i cu pieirea. porului român pentru libertate şi Şiroaele de sânge muncitoresc
fâşiei de pădure un dig larg de ză Lavrova, împreună cu prietenele ei progres social. dela Griviţa n’au curs zadarnic.
padă. Tânăra perdea forestieră îşi face Anastasia Frolova, Evdochia Radcenco Iată ce spune stahanovîstul Iosif Eliberat de către glorioasele ar
depe acum datoria. şi Claudia Frolova au mobilizat col Dragomir dela Atelierele C.F.R. mate sovietice, ajutat în permanen
Cu trei ani în urmă, aci se întindea hoznicii la salvarea perdelei de pro Griviţa Roşie, cu privire la ziua de ţă de către eroicul popor sovietic
stepa. Jur împrejur, nici un arbore. tecţie. 16 Februarie :„Imi vine greu să gă şi de tovarăşul Stalin personal, po
Vara, în timpul coacerii grânelor, sufla Munca însufleţită a silvicultorilor sesc cuvinte care să exprime emo porul muncitor român, sub condu
vântul uscat, spicele albeau şi se us colhoznici a fost încununată de suc ţia cu care am citit Hotărîrea Con cerea partidului, păşeşte astăzi vic
cau înainte de vreme. ces, plantaţiile au fost salvate. siliului de Miniştri despre institui torios spre socialism, pe calea întă
La lupta împotriva secetei şi a vân Câmpiile colhozului „Crasnaia Niva” rea „Zilei Feroviarilor” din ţara ririi frontului păcii. Ţărănimea
turilor uscate au pornit oamenii sovie sunt numai unul din sectoarele nenu noastră. Citeam şi îmi ziceam : nu-i muncitoare vede limpede că numai
tici, însufleţiţi de marele plan stalinist mărate ale acestei măreţe bătălii pen întâmplător că tocmai ziua de 16 în strânsă alianţă cu clasa munci
de transformare a naturii, înarmaţi cu tru victoria asupra secetei. Iar Paşa Februarie a fost hotărîtă drept toare, sub conducerea partidului,
ştiinţa miciurinistă şi cu sprijinul pu Lavrova este una din milioanele de sărbătoare a noastră, a ferovia îşi poate îmbunătăţi condiţiile de
ternic al agrotehnicii sovietice. oameni care dau viaţă marelui plan rilor. Acum 19 ani, în această viaţă. Turbează de furie imperialiş
Pe câmpiile colhozului „Crasnaia stalinist de transformare a naturii. zi am înfruntat gloanţele rege tii de peste hotare şi slugile lor din
Niva”, din raionul Belgorodoe din re Ca oricare om sovietic, Lavrova nu lui, ale naţional-ţărăniştilor şi lăuntru! ţării, văzând cum poporul
giunea Curse, unde s’a dat cea mai se mulţumeşte cu rezultatele obţinute. ale celorlalte slugi vândute imperia muncitor îşi făureşte o nouă viaţă,
mare bătălie a poporului sovietic îm lismului din Apusul Europei. Comu fericită, după pilda poporului sovie
potriva fasciştilor germani în timpul — Se poate şi trebue să facem mai niştii ne-au condus la lupta pentru tic. Miliardarii din America şi slu
Marelui Război pentru Apărarea Pa mult, — spune ea. pace, libertate şi o viaţă mai bună”. gile lor doresc şi încearcă pe toate
triei, perdelele de păduri de protecţie Şi pentru ca să fie gata să îndepli In anii 1929—1933, guvernul tră căile să arunce din nou jugul im
au fost plantate de o echipă de silvi nească noi planuri creatoare, această dător naţional-ţărănesc, executând perialist pe grumajii popoarelor
cultori condusă de tânăra colhoznică colhoznică de rând îşi însuşeşte cu ordinele imperialiştilor englezi, libere. Ei ar vrea să fie şi la noi
Prascovia Lavrova. stăruinţă ştiinţa, studiază lucrările re francezi şi americani, transformau aceeaşi mizerie ca în Iugoslavia,
In anul 1948 colhozul a trimis pe numiţilor învăţaţi — Costâcev, DocU- de zor România într’o punte de atac unde poporul geme sub jugul sân
această fată la cursurile de silvicultură ceaev, Villiams, Miciurin, Lâsenco şi împotriva paşnicului popor sovie gerosului călău, Tito, ca în Franţa,
din centrul raional. împreună cu alţi se interesează de realizările altor sil tic şi au înrobit imperialismului Italia şi alte ţări, unde inflaţia creş
cursanţi, colhoznici şi colhoznice, ea a vicultori. economia ţării, aducând poporul la te mereu şi odată cu ea creşte mi
făcut o excursie în regiunea Voronej Planul de 15 ani pentru plantaţiile sapă de lemn. Numărul muncitori zeria muncitorilor şi ţăranilor.
la renumitul institut de agronomie pen forestiere a fost îndeplinit de către lor şomeri rămaşi muritori de foa Reforma bănească dela noi a dat
tru soluri (pământuri) centrale şi cer colhoz înainte de termen, în numai 3 me s’a mărit de cinci ori. La ţară, o nouă lovitură manevrelor murda
noziom din stepa pietroasă, institut ce ani. Acum Lavrova şi prietenele ei şomajul a cuprins şi pe cei care re ale duşmanilor ţării, ale specu
trăiau numai din munca cu braţele lanţilor dela oraşe şi sate. Prin în
poartă numele lui Docuceaev. Acolo lucrează stăruitor în pepiniera colho
pe ogoare. Scăderea prăpăstioasă a tărirea leului nou ţărănimea mun
ea a văzut puternicele perdele de pă zului, unde cresc mai bine de o jumă
preţurilor agricole şi îndatorarea citoare este ajutată din nou de par
duri de protecţie, plantate în stepa tate milion pueţi. Aceşti pueţi servesc ţărănimii faţă de.bănci şi cămătari, tid şi guvern. Ţăranii muncitori tre
pietroasă cu mai bine de o jumătate de nu numai la lărgirea plantaţiilor fores au făcut ca ruina economică să lo bue să lupte pentru întărirea banu
veac în urmă, de întemeietorul silvi tiere în colhozul „Crasnaia Niva”, ci vească atât pe ţăranii săraci cât şi lui nou, însămânţând binţ şi Ia
pe ţăranii mijlocaşi. Viaţa poporu timp, venind la piaţă şi vânzând
culturii de stepă, renumitul om de şi la aprovizionarea altor colhozuri. In
lui muncitor era apăsată de o mize produsele lor deadreptul la consu
ştiinţă rus, Docuceaev. aceasta se vede trăsătura caracteristică rie cumplită. matori, la preţ liber, valorificând
— Vor fi şi la noi asemenea perdele a omului sovietic care se gândeşte şi In aceste împrejurări^ Partidul bucatele la cooperative, întărind
de păduri de protecţie — a hotărît cu are grijă nu numai de el şi de colectivul Comunist din România a chemat astfel şi mai mult alianţa dintre
tărie Lavrova, întorcându-se acasă. său, ci şi de vecinii lui, de treburile masele muncitoare să se ridice la clasa muncitoare şi ţărănimea mun
luptă. Sub conducerea partidului, a citoare, cimentând astfel victoriile
Cu avânt s’a apucat fata de această generale ale statului 1
tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej per cucerite de clasa muncitoare prin
sonal, în 1933 muncitorii ceferişti, lupte grele, ca cele din 16 Februa
-------------------------------------------------------------
petrolişti şi mineri au luptat împo rie 1833.
Tot mai multe instituţii de cultură triva înfometării poporului, a teroa- întreg poporul nostru muncitor
la sate rei şi subjugării României de către salută cu bucurie instituirea „Zilei
imperialiştii englezi, francezi şi a-
mericani, împotriva fascizării ţării Feroviarilor” şi hotărîrea ca ziua
de 16 Februaire să fie zi de sărbă
şi pregătirii războiului antisovietic. toare a muncitorilor feroviari care
Sângerosul regim burghezo- mo au luptat eroic în trecut şi care azi
şieresc, în strânsă înţelegere cu re îşi sporesc eforturile în lupta pentru
gele, cu trusturile americane, en îndeplinirea planului cincinal, pen
gleze, franceze şi cu „controlorii” tru întărirea patriei noastre dragi,
străini ai ţării, trece la înăbuşirea pentru pace în întreaga lume.
In atenţia colectivelor de conducere
ale căminelor culturale
Articolul de mai sus se va folosi cu prilejul adunărilor săr
bătoreşti în cinstea „Zilei Feroviarilor” ce vor avea loc la 17 Fe
bruarie a. c., ca şi poezia „Sirena lui Vasile Roaită” de Al. Şahi-
ghian, publicată în acest număr al revistei noastre, în pagina IV.
Deasemeni, pentru programul serbărilor se vor mai folosi şi
următoarele materiale literare :
— Cântec pentru tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, poezie de
M. Beniuc („Cultura Poporului” Nr. 9/1951, pag. 1).
— Partidului — poezie de A. Toma („Cultura Poporului”
Cultura a pătruns adânc până In cele mai îndepărtate ţinuturi ale Nr. 3/1951, pag. 1).
Uniunii Sovietice. Astfel, numai în satele R. A. S. S. Tătară, — Steagul Partidului — poezie de M. Beniuc („Cultura
funcţionează 1.720 cluburi şi case de lectură săteşti, peste 1.000 cluburi Poporului” Nr. 4/1951, pag. 7).
colhoznice şi colţuri roşii, 416 biblioteci, 69 case culturale raionale, 7 — Eroilor ceferişti — poezie de Maria Banuş („îndrumăto
muzee şi peste 700 cinematografe. rul Cultural” Nr. 2/1949, pag. 25).
La club, colhoznicii au putinţa să cunoască, pentru a pune apoi în — 1933 — poezie de Cerna Cernina („îndrumătorul Cultu
practică, cele mai noi descoperiri ale agrotehnicii sovietice. ral” Nr. 2/1949, pag. 24).
Clădirea din fotografie înfăţişează clubul colhozului „Stalin” din — Vasile Roaită — poezie de G. D. Pan („îndrumătorul Cul
regiunea Tarcichistan. tural” Nr. 2/1949, pag. 32).
