Page 2 - Albina_1952_05
P. 2
2 A L B I N A
Pentru o cât mai dreaptă stabilire -----statui agronomului
a normelor în gospodăriile colective Să stârp im cărăb u şu l de Mai
In gospodăria agricolă colectivă ve bue să îngrijească 14 vaci. Aşa a sta Duşmanii plantelor au o mare putere aplecat ramurile, prelate şi saci de
niturile se împart după principiul socia bilit adunarea generală. de înmulţire. Fără o luptă necontenită încărcat gândacii.
list, care arată că fiecare trebue să pri Dreapta stabilire a normelor, ţinând împotriva lor, ei provoacă pagube mari Pentru ca rezultatele să fie cât mai
mească după calitatea şi cantitatea seama de de posibilităţile locale, are agriculturii deoarece dijmuiesc o bună bune, lupta împotriva gândacului de
muncii depuse. Adică fiecare pp'meşte mare importanţă în gospodăria agri parte a producţiei agricole. Mai trebue să fie dusă în toate regiu
după cum a muncit şi cât a muncit. colă colectivă. Având norme just sta Un duşman al agriculturii este şi nile în acelaş timp. Gândacii opăriţi pot
Cantitatea şi calitatea muncii făcută se bilite, gospodăria agricolă colectivă îşi cărăbuşul de Mai sau cutn i se mai servi drept hrană păsărilor sau ca în
măsoară cu norma. Fără norme de lu face muncile în coridiţiuni mal bune, zice: găinuşa, băzăunul, bumbarul grăşăminte pentru pământ. Luna Mal
cru, nu se poate socoti cât şi cum a sre putinţa să realizeze venituri mai sau cărăbuşul mare. este cel mai potrivit timp de lupta pen
muncit fiecare colectivist, iar veniturile mari, folosind mai bine braţele de Cărăbuşul de Mai trăeşte sub formă de tru stârpirea gândacilor.
nu pot fi împărţite drept. Deaceea, pen muncă. vierme în pământ şi atunci este numit Contra viermilor albi lupta st duce
tru buna organizare şi răsplătire a Stabilirea de norme mai mici decât viermele alb. In al patrulea an a' vieţii prin alte mijloace. Se întorc miriştile
muncii, în gospodăria colectivă, buna puterea de muncă a colectiviştilor duce şi regulat în luna Mai, gândacul iese îndată după seceriş şi se adună viermii
socotire a normelor are o mare însem dimpotrivă la slăbirea muncii în gos şi trăeşte la suprafaţă, 40—50 de zile. din urma plugului. Prin desmiriştire
nătate. podărie. Micşorarea normelor de lucru In acest timp se împerechează, depu-
Prin norma de lucru se înţelege can nu ajută şi nu încurajează colectiviştii nân-d ouăle în pământ. viermii albi sunt distruşi fie de fierul
titatea de muncă ce trebue să fie fă la muncă. Unii colectivişti se vor măr plugului, fie călcaţi în picioare. După
Pagubele sunt aduse şi de gândacii aceia sunt culeşi de păsări.
cută de către un om sau un grup de gini doar să-şi îndeplinească norma. <eşiţi la suprafaţă şi de viermele gân
oameni conştiincioşi într’o zi de lucru, Chiar dacă vor depăşi o normă mică, Se mai poate duoe lupta şi prin mij
fără ca oamenii şi animalele să se obo aceasta se va face cu uşurinţă, fără ca dacului. Gândacul atacă frunzarul co loace chimice, tratându-se solul cu ni-
pacilor, fără să aleagă dacă-i prun,
sească peste normai şi fără ca maşinile oamenii să se străduiască a munci atât troxan. Tratamentul fiind costisitor, se
şi uneltele să se uzeze peste măsură. cât le stă în putere. Faci zile-muncă cireş, stejar, plop, mesteacăn, nuc, viţă recomandă a fi aplicat pe suprafeţe mici
de vie, arţar, -etc., reuşind adesea să
Discutarea şi stabilirea normelor de multe, dar cu valoare mică. Şi atunci, şi acolo unde urmează să se facă cul
desfrunzească de tot arboiii şi pomii.
lucru se face în adunarea generală a ce folos să ai zile-muncă multe, când Viermele alb atacă rădăcinile cerea turi de valoare ca grădinării, pepiniere
gospodăriei, Ia care trebue să ia parte ele sunt plătite cu puţine produce? Ase lelor, rădăcinile pomilor tineri din pe de pomi, vii, etc.
toţi colectiviştii. La fixarea lor e nevoe menea greşală s’a făcut la gospodăria piniere, rădăcinile plantelor din gradi- Nitirox-anul se foloseşte în terenurile
sâ se ţină seamă de felul locului de colectivă din comuna Mihail Kogălni- uşoare (nisipoase), 40—60 kg. la hec
muncă şi de felul uneltelor şi maşini ceanu, raionul Tuîcea, unde la început nărie, etc. tar, iar în terenurile grele (argiloase),
lor cu ajutorul cărora se munceşte. s au fixat norme prea mici faţă de eon- Cel mai bun şi mai ieftin mijloc de 100—150 kg. la hectar. Praful se îm
Normele se calculează ţinându-se sea diţiunile locale. De pildă, ta prăşitul stârpire a cărăbuşului de Mai este cule prăştie deopotrivă la suprafaţa lerenu-
ma de cele cuprinse în broşura „Reco întâi la bumbac, în anul trecut, în loc gerea şi distrugerea gândacilor înainte lu’ ce urmează a se cultiva, îngropân-
mandări de norme", întocmită de Mi de 800 metri pătraţi la o normă, s’au de a depune ouăle. Lucrarea se face ou-se apoi cam la 4—6 ,pm. adâncime,
nisterul Agriculturii. stabilit numai 400 metri. Aceasta a dus cu foarte bune rezultate dimineaţa în cu ajutorul plugului (arătură uşoară)
Muncile agricole care se fac în gos ta slăbirea muncii şi la micşorarea ve tre orele 5—7, când gândacii sunt a- sau cu ajutorul cultivatorului'şi al sa
podăria colectivă sunt repartizate în niturilor gospodăriei. Pentru cultivarea morţiţi de răceala nopţii. Prin simpla pelor.
cinci grupe mari, după importanţa, bumbacului, la gospodăria colectivă din scuturare a pomului, gândacii cad pe Praful se mai poate împrăştia şi pe
greutatea muncii şi calificarea necesară comuna Mihail Kogătniceanu s’au făcut brazdă după plug, când se îndeplinesc
pentru executarea ei. De exemplu: în multe zile-muncă, dar veniturile au fost prelatele aşezate sub pom. Apoi sunt arături uşoare.
grijirea a 400 de păsări, care este o puţine. Iată deci că este bine ca nor adunaţi şi distruşi prin stropire cu pe In lupta pentru obţinerea unei recolte
muncă mai yşoară, este trecută în ca mele să fie stabilite drept, căci intere trol şi ardere, sau prin opărire. Opă- l>ogate, nu trebue neglijată distrugerea
tegoria I-a şi îndeplinirea unei norme sul este ca zilele-muncă dobândite de rirea este mijlocul cel mai potrivit şi dăunătorilor agriculturii. De aceea să
este socotită cu 0,75 zile-muncă. In colectivişti să fie bine răsplătite mai lesnicios. căutăm să stârpim cât mai bine cără
schimb, la cositul cerealelor, care cere Organizarea muncii, stabilirea unor
o sforţare mai mare şi multă îndemâ norme cât mai juste, aplicarea metode Adunarea gândacilor trebue să se buşul de Mai. Astfel gândacii nu ne
nare, munca e trecută în categoria V-a, lor agrotehnice înaintate şi găsirea de facă zilnic atâta timp cât durează sbo- vor mai strica grădinile şi culturile şi
se socoteşte 1,75 zile-muncă, pentru în metode noi care să ajute depăşirea rul, de către echipe formate din copii, ne vom bucura de roade mai bogate
deplinirea unei norme. normelor, duc la sporirea producţiei, conduse de un responsabil. Fchipele SNAGOVEANU CONSTANTIN
Fixarea normelor de lucru în gospo la creşterea valorii zilei-muncă, la vor fi înzestrate cu scări, cârlige de inginer agronom
dăriile colective se face de către adună mărirea veniturilor gospodăriei, deci şi
rile generale, la propunerea consiliilor ale colectiviştilor.
cie conducere. In fiecare gospodărie colectivă, co
Multe gospodări colective din ţara lectiviştii trebue să lupte pentru o bună
noastră şi-au îinocmit norme proprii socotire a normelor, pentru îndeplinirea
de lucru, bine socotite. Ţinând seama şi depăşirea lor. In felul acesta va
de posibilităţile lor, colectiviştii din creşte producţia-marfă pentru aprovi
Broşteni, regiunea Bacău, au stabilit zionarea oraşelor, iar colectiviştii vor Oaspeţii dragi sovietici ne îndrumă
că un îngrijitor de vaci trebue să aibă primi mai multe produse pentru fiecare
i.r seama sa 12 vaci. La aceasta, i se zi-muncă. pe calea belşugului
socoteşte o normă, pentru a cărei în FRASIE DUMITRU de EUGEN JIANU
deplinire i se scrie în carnet J,25 zile- Directorul Direcţiei Ogunizării
muncă. La gospodăria colectivă din Li şi Evidenţei Gospodăriilor Agri Editura „Cartea Rusă", . Cole cţia „De vorbă cu sătenii"
vada, regiunea Baia Mare, pentru înde cole Colective şi întovărăşirilor In broşura aceasta se vorbeşte des se poate obţine mai mult lapte dela
plinirea unei norrrte, un îngrijitor tre- Agricole pre vizita făcută în ţara noastră de o vacile hrănite după sfatul zootehnicie-
delegaţie de colhoznici, muncitori din nilor, şi mulse de patru ori pe zi,
S.M.T.-uri şi sovhozuri, specialişti şi dupăce s’a făcut masaj ugerului. Col
Căminul cultural se îngrijeşte de activitatea sportivă oameni de ştiinţă din U.R.S.S. hoznica Elena Vasilievna Stepanova,
Această vizită înseamnă un mare mulgătoare la ferma colhozului
In comuna Băbeni-Olteţ, regiunea teren de fotbal şi altul de volei. Ţăranii ajutor dat oamenilor muncii depe ogoa ,,Staiin" din regiunea Moscova, a vor
Vâlcea, sportul a devenit o preocupa muncitori şi în primul rând ulemiştii. rele patriei noastre în lupta pentru o bit muncitorilor dela gospodăria de
re serioasă pentru tinerii ţărani mun au primit cu multă bucurie această
citori. La serile culturale, cum şi prin propunere. Totodată, ei au hotărit ca agricultură ' înaintata. In broşură , se stat din Valea lui Mihai regiunea
articolele publicate la gazeta de pe in cinstea zilei de I Mai, să termine arata cum au reuşit colhoznicii sovie Bihor, despre înţărcatul viţeilor. A ară
rete, conducerea căminului cultural a aceste terenuri sportive prin muncă tici să obţină recolte nemaiîntâlnite tat că la ferma unde lucrează ea, viţeii
arătat ţăranilor muncitori că sportul voluntară. până acum, ca de pildă: 150.000 kg car sunt hrăniţi din găleată. In a 15-a zi
întăreşte pe. oameni, făcându-i mai îndată s'a pornit la amenajarea te tofi Ia hectar, 170.000 kg. sfeclă de dela fătare, se dă viţeilor fân, iar la o
vrednici în muncă. La căminul cultu renurilor. S’a arat, s’a fărîmiţat şi s’a
zahăr la hectar, peste 10.000 kg. grâu lună de zile raţiile de lapte ale viţeilor
ral sunt afişate fotomontaje cu aspecte nivelat pământul, ca apoi să fie tăvă-
din activitatea sportivă din Uniunea iugit şi acoperit cu un strat subţire sau 20.000 kg. porumb la hectar. Aceste încep să fie înlocuite cu zeamă de tri
Sovietică şi din ţara noastră. de nisip. Deascmenea, s’a construit o cantităţi se obţin . prin mecanizarea foi. Dupăce se fierbe bine trifoiul şi se
De când colectivul sportiv din Bă tribună pentru spectatori. Sfatul popu principalelor munci agricole,, prin aso- obţine o zeamă care este lăsată să se
beni-Olteţ a fost înzestrat cu două lar comunal a sprijinit din plin această lamente, îngrăşăminte suplimentare, răcească, se dă ca hrană viţeilor. La 40
mingi, o plasă de volei şi alte mate lucrare, procurând scândură, lemne iarovizare şi potenîzâre artificială. ■
riale sportive, responsabilul sportiv, pentru stâlpi, cuie şi alte materiale. de zile, viţeii primesc' între 100 şi 500
Marin Cojocarii, membru in colectivul Preşedintele sfatului, tovarăşul Gică Oaspeţii dragi veniţi din ţară cu c©a grame uruială de ovăz, iar la 50 de
de conducere ăl căminului cultural, or Petrescu şi învăţătorii Ilie Nicola şi mai înaintată agricultură din lume aU zile, li se dau nutreţuri verzi sau sara
ganizează aproape zilnic manifestări Zamfir Ghiţoaica au contribuit din plin vizitat satele, îndeosebi pe aceleâ unde murate.
sportive. la aceste lucrări.' ' ţăranii muncitori aii pornit pe drumul Broşura cuprinde multe învăţăminte
La căminul cultural a avut loc o Ţăranii muncitori şi-au ’ respectat gospodăriilbr agricole colective. Ei au de acestea. Scrisă pe înţelesul tuturor,
adunare obştească, in care ţăranii mun angajamentele şi în ceeace priveşte explicat ţăranilor muncitori cum se broşura pune la îndemâna ţăranilor
citori şi-au luat angajamente ca în muncile agricole. In comuna Băbeni-
cinstea lui I Mai, să termine însămân- Olteţ însămănţările au fost terminate obţin recolte băgate de grâu, făcân- muncitori multe sfaturi preţioase.
ţatul înainte de termen. In aceeaşi a- du-sb semănături în rânduri încruci Bibliotecarii căminelor culturale au
încă dela data de 19 Aprilie.
dunare învăţătorul utcmist Mircea Dia- şate ori în rânduri drepte şi dese, re datoria să popularizeze această carte
conescu, directorul căminului, a pro IONEL BABEANU colte mari de porumb şi bumbac. Au folositoare tuturor oamenilor muncii
pus să se construiască în comună un 1 corespondent arătat apoi cum se îngrijesc vitele, cUtn de'pe' ogoare.
