Page 4 - Albina_1952_05
P. 4
4 A L B I N A
»
C ântece despre viaţa nouă din satele noastre
Printre cei ce au trimis poezii revis soare, răspunzând unor sfaturi date de
tei „Albina" se află şi Negrea Iosif, Zilnic ne sosesc la redacţie zeci de plicuri trimise din toate colţurile redacţie. Ne spune acolo că nu
ţăran colectivist din satul Moţiori, ra ţării. Corespondenţii săteşti trimit în scrisorile lor aspecte din lupta poate învăţa dela poetul Mihai Beniuc
ionul Ineu, regiunea Arad. In poezia pe care o duc oamenii muncii depe ogoare, sprijiniţi de clasa muncitoare sau dela Maria Banuş, cum i s’a indi
„Hai tovarăşi" se vede bucuria ţăranu pentru dobândirea unei recolte bogate, pentru ridicarea nivelului lor cat, pentrucă atunci n’ar mai putea fi
lui muncitor care a intrat în gospodă economic şi cultural. Corespondenţii săteşti cuprind în scrisorile lor fră original. Dar a învăţa dela alţi poeţi
ria colectivă pentru a scăpa de sără mântările oamenilor, cu avântul lor în muncă, cu lipsurile tor, cu cu experienţă şi talent nu însemnează
cie şi exploatarea chiaburească. Tot năzuinţele şi eforturile către mai bine. Ei demască cu îndrăzneală că trebue să-i imiţi sau să-i copiezi, ci
odată, prin versurile pline de simţire, uneltirile duşmanului de clasă. Corespondenţii săteşti iau atitudine hotă- să înveţi dela dânşii cum se mânueşte
el îndeamnă şi pe alţi ţărani muncitori rîtă împotriva chiaburilor, care încearcă să pună stavilă drumului lu cuvântul, cum se încheagă o idee în
să-i urmeze exemplul: minos către socialism, către belşugul vieţii. poezie. In poezia „Sfârşitul vechiului
In multe din plicurile sosite la redacţie, găsim poezii scrise de apus", trimisă ultima dată, Mircea
Foaie verde rozmarin ' corespondenţii şi cititorii „Albinei". Cele mai multe sunt semnate de Voinea ia atitudine împotriva imperia
Hai tovarăşi, toţi din plin, ţărani muncitori, învăţători şi elevi. Citim, cu bucurie gândurile lor liştilor americani şi englezi, criminalii
Intraţi în gospodărie aşternute în versuri. Ei cântă cele mai diferite aspecte din lupta poporu care aruncă ciuma şi holera în Coreea
Să scăpaţi de sărăcie. şi China. Ea este scrisă ca un slab ar
lui nostru, pentru pace şi socialism.
ticol de gazetă, dovadă că în adevăr
II rugăm pe tovarăşul Negrea Iosif Aceste producţiuni literare nu sunt întotdeauna îndeajuns de reali autorul trebue să înveţe mult, 'citind
să ne mai trimită poezii scrise de dân zate, dar ele dovedesc culturalizarea crescândă a maselor, desvoltarea poeţii noştri mari, clasici şi contempo
sul sau auzite dela alţii. gustului de citit şi de scris al oamenilor muncii dela sate, cum şi voinţa rani. Poezia trebue să convingă pe ci
Videian Teodora şi Grozoi Marioara, lor de a lua parte cu hotărîre la marea construcţie a socialismului din titori, să stârnească în sufletul lor
eleve ci. VII, comuna Vinerea, raionul patria noastră. Deaceea, fiecare poezie, fiecare vers scris de cei ce dragostea de ceeace este nou şi
Orăştie, regiunea Hunedoara. Ne-au mânuesc sapa şi coarnele plugului, înseamnă pentru noi o bucurie mai bun, precum şi ura împotriva duşma
trimis o seamă de strigături intitulate mult. nilor omenirii, imperialiştii americano-
„In comuna Vinerea". Aceste strigături englezi.
arată bucuria ţăranilor muncitori care Gh. Leurdeanu, comuna Leurdeni.
au apucat pe noile făgaşuri de viaţă, se vorbeşte despre viaţa nouă, despre şul Gherga ştie să folosească destul
unindu-se în gospodărie colectivă. zilele noastre, este cea mai slabă. Ori de bine folclorul. Dovadă sunt versu regiunea Argeş. Poeziile trimise do
tocmai lupta pentru construirea so rile din poezia „Vântul", pe care o vedesc că autorul versifică cu uşurinţă,
Frunză verde şi-o lalea, cialismului este una din temele cele vom publica în alt număr al revistei dar uită să dea atenţia cuvenită idei
In comuna Vinerea, mai însemnate ale literaturii noastre. noastre. II rugăm să mai scrie, să ne lor din poezie. Lui Gh. Leurdeanu „Al
Dela lucru primitiv, Au la îndemână cenaclul literar, mai trimită poezii. Totodată, la fel ca
S’a ajuns la colectiv. unde pot pune în discuţie balada. în poezia „Vântul", să dea un conţinut bina" i-a publicat câteva poezii, la
Cealaltă poezie, „Brigadierul Andrei", nou folclorului şi cu mai mult curaj. care el a lucrat cu mai multă râvnă si
★
Foaie verde de trifoi, începe bine: Alexandrache Gh.* învăţător, comuna răbdare. II sfătuim să se aplece mai
Da, partidul e cu noi I Ruginoasa, regiunea Iaşi. Ne-a trimis mult asupra poeziilor sale, să scrie mai
Ne’nvaţă cum să muncim, Brigadierul nost’Andrei, două poezii, în care cântă munca în puţin dar cu mai multă îngrijire.
Holdele să le unim, Despre el vă spui: văţătorului pentru combaterea neştiin- Ion Frumosu, comuna Ciuchici, re
Planul să-l îndeplinim. Are patruzeci şi trei ţei de carte. Versifică bine, dar furat
In brigada lui. de versificaţie, nu adânceşte ideile. giunea Severin. La fel i-am publicat o
Paul Osiac, comuna Ciocăneşti, regi Vom publica în alt număr al revistei poezie destul de reuşită. Ii dăm acelas
unea Ialomiţa. In poezia „Pentru pace" Preşedintelui i-a spus: „Moş Culai şi învăţătorul", poezie sfat ca şi lui Gh. Leurdeanu.
autorul îşi arată încrederea lui în for „Vino să ne vezi care este mai realizată. Chira Nistor, Tg. Lăpuş, regiunea
ţele păcii, încrederea în puterea Umblă’n vale, umblă’n sus. Emil Zugravu, Str. Tolbuhin Nr. 13,
Uniunii Sovietice, în stegarul păcii Să te minunezi!" Roşiorii de Vede. Poezia nu-i lipsită Baia Mare. Poezia trimisă ar fi putut
marele Stalin. Din altă poezie, întitu de calităţi. Dacă autorul ar fi redat fi mai bună, dacă autoarea arăta cum
Roman I. Adam, comuna Robăneşti, imaginea fetei numai în două strofe, a muncit Roman Petre la chiabur şi
lată „Dragoste de viaţă" desprindem
regiunea Dolj. Poezia este scrisă cu
următoarele versuri mai reuşite: haz, dar nu izbuteşte să demaşte pe iar în restul munca, ar fi fost mai cum trăeşte astăzi în gospodăria co
potrivit. Aşa, poezia este încărcată fără lectivă.
chiaburii care umblă cu svonuri. 11 folos. Prezentarea fetei se putea face
Brazde noi pe noile ogoare, rugăm pe autor să ne mai trimită mai pe scurt. Ne-au mai trimis poezii următorii:
Brazde noi în planul cincinal. alte poezii sau bucăţi de proză, în Cojocaru Neonela, comuna Negreşti, Vasile Ungureanu, comuna Copăcel,
Munca pentru pâine fie-ne formă humoristică, despre unele lipsuri regiunea Bacău. Ne trimite câteva regiunea Bihor; Vamanu Elena, clasa
Lângă munca clasei muncitoare. care mai există în sat. strigături culese de dânsa, din care VI I-a elementară, Brăeşti, regiunea
Vasile Gherga, satul Rusca, raionul
Caransebeş, regiunea Severin. Ne tri redăm aici două: Botoşani; utemistul Rusu D. Costică,
Dar alături de versuri ca acestea se
mite câteva poezii scrise în grai popu satul Negruşa comuna Cireşu, regiunea
mai găsesc şi următoarele: Frunză verde bob de linte
lar: Gorj; Iuliu Radovici, şcoala tehnică de
Avem dragoste fierbinte comerţ Tg. Mureş; Popa N. Maria, co
Mugur ce despici lumina zilei Pentru Stalin, drag părinte.
Ciocoiule blestemat, muna Munteni, reg. Putna; Gruia Bod-
In parfumul florilor cu rouă, Mult străbunii ţi-au răbdat, ★
Ieri şi astăzi la viaţă nouă Mult au plâns strămoşii mei Frunzuliţă de cicoare nărescu, Str. Putnei, Rădăuţi; Tănnse
Te-ai trezit cu zâmbetul zambilei. Când loveai cu biciu’n ei. Toată lumea muncitoare Nistor, comuna Belitori, regiunea Te
Noi n’aveam pe la Ignat Luptă azi cu’nflăcărare leorman; N. Marinescu, învăţător, Zlă-
Acestea sunt o înşiruire fără noimă Porc la casă de tăiat Pentru pace ’ntre popoare. tărei-Vâlcea; Constantinescu Petre,
de cuvinte răsunătoare care nu spun Şi nici haine de’mbrăcat. comuna Celaru, reg. Dolj; Gh. Lupan,
Mircea Voinea, R. Vâlcea, str. Do-
nimic. Autorul trebue să lucreze mai Sunt lucruri scrise frumos. Tovară brogeanu Gherea, ne trimite o scri comuna Moteşti, regiunea Bârlad; S.
mult, să ştie cum trebuesc rânduite Berindei, comuna Valea Dosului, regiu
strofele, pentru ca poezia să cuprindă P E N T R U A U R A L B nea Hunedoara; Marcoci Mihai, şcoala
o idee bine închegată. de transporturi Nr. 6 C.F.R. Galaţi.
Sescu Petre, ţăran muncitor din co Deasemenea am mai primit poezii şi
Se tot adună nori pe cer grămadă... Se cam codeşte unul: „Păi se poate!
muna Săbăoani, regiunea Bacău, ne Să isprăvim? — „Da', totul e să vrei! dela mulţi alţii, cărora le vom răs
Iar pe tarlaua ’n câmpul înfrăţit.
trimite o poezie despre electrificarea Flăcău eşti iu, ori ce? Hai iute. frate, punde într’unul din numerele viitoare
Flăcăii colectivei, în brigadă
satului. Bucata oglindeşte starea sufle Nu-i munca noastră? Care-i rostul ei?" ale revistei noastre.
Se strâng cu-al muncii dor în piept
tească a poetului pentru viaţa nouă Cele mai multe din poeziile trimise
sădit.
de care se bucură toţi ţăranii muncitori ,.E dragostea de viaţă şl ’nfrăţire dovedesc dragostea pe care cei ce le
care vor scăpa de lumina opaiţului Dela volan, strunind în frâu tractorul, Belşugul nostru an de an sporit. scriu o pun în munca lor de a le com
odată cu intrarea în casele lor a lu I'rivi Măria spre brigadier, Republicii, cu aur alb din fire pune, dorinţa de a împărtăşi şi altora
minii electrice. Iată câteva versuri Şi-i spuse ’n grabă arătând ogorul Covor i-om ţese ’n drumul înflorit. gândurile lor, hotărîrea de a lupta pen
frumoase, scrise de dânsul: Şi fulgerele săgetând pe cer. „Stahanovistele ’n ţesătorle tru înflorirea Patriei. Noi îi sfătuim
pe toţi să' scrie şi să ne trimită atât
Mai mult bumbac aşteaptă dela noi.
Vara se sfârşise, parcă-aud mocnind — „Brigada ia să dea atacul, tată poezii de ale lor, cât şi folclor, adică
Ploile de toamnă, reci îndelungate. /: bună ploaia! Dar de semănat Bumbacul, drept răsplată-o să ne vie strigături, cântece şi ghicitori din care
■ ..................................... ...... i Bumbacul nu ne-aşteaptă pe-altădată Ţesut în-mii de metri, înapoi". se vede cum în satele noastre se des-
Intr’o Duminică lume multă,
Noi trebue ca să-l sfârşim îndal’". ...In inimi tinereşti, isbânda muncii. voltă o viaţă nouă, tot mai bună. Pe
Oameni la căminul cultural.
Cu bucuria ’n zâmbet cald svâcnea, acestea din urmă să ni le trimită aşa
Preşedintele citeşte, ei ascultă
Şi tinerii la ’ntre cere se ’ndeamnă: cum le aud. La poeziile pe care Ie
Hotărîrea Comitetului Central. Iar ropotul de ploaie ’n largul luncii
— „Hai mai degrabăI Nu sta ’n loc! compun singuri, îi sfătuim să lucreze
Seminţele la viaţă le chema.
Dă zor!"
Lucia Borha şi C. Năsturaş, Arad. cu răbdare. Muncind cu dragoste şi a-
Balada trimisă are desigur multe cali Avântu ’n muncă fericire ’nsearnnă. PETRE POPA tenţie, desigur că mulţi dintre tinerii
tăţi. Pe autori îi cunoaştem. Ei ştiu Un trai mai bun şi’ti casă mai mult elev la Şcoala de Literatură şi poeţi din satele noastre vor reuşi să
spor. r Critică Literară „M. Em’nescu"
să scrie şi tocmai de aceea cerem mai dea lucruri bune.
mult dela dânşii. Tocmai partea în care ALEXANDRU ŞAHIGHIAN
