Page 7 - Albina_1952_05
P. 7
A L B I N A
Sărbătorirea lui 1 Mai Expoziţia Economică a R. P. Chineze
De curând s’a deschis la Bucureşti de precizie ce vorbesc de înalta desvo'.J
în întreaga lume Expoziţia Economică a Republicii tare a tehnicii la care a ajuns în atât de
Populare Chineze. scurt timp poporul chinez. Pentru ma
Dela un capăt Ia altul al pământu manifestat dragostea şi recunoştinţa De cum treci frumoasa poartă sculp rile şantiere, ca de pildă construirea
lui, omenirea muncitoare a sărbătorit lor fierbinte ce-o poartă Uniunii Sovie tată, lucrată în stil chinezesc, privirea căii ferate Cengtu-Ciunking, lungă de
cu un deosebit entuziasm 1 Mai, ziua tice, forţă de nebiruit a păcii, iu îţi este atrasă de panourile ce înfăţi 530 kilometri, ce va fi dată în circulaţie
solidarităţii internaţionale a celor ce bitului învăţător şi conducător al po şează măreţele realizări ale Chiriei Noi. ta 1 Octombrie 1952, se folosesc mate-»
muncesc. In această înălţătoare zi, su Tablouri, fotografii, vitrine, stampe, riale fabricate în R. P. Chineza
tele de milioane de oameni ai muncii poarelor, marelui stegar al păcii, losif oglindesc lupta eroică a poporu'ui chi Timp îndelungat întârzie privirile vfj
încadraţi în uriaşul front al păcii şi-au Vissarionovici Stalin. nez condus de Mao Ţze-dun, dusă îm zitatorilor şi asupra boabelor de orez,
potriva imperialiştilor americani şi a pline şi stră’ucitoare. China este prima
Uriaşa demonstraţie dela Moscova clicii reacţionare a Gomindanului, pre ţară din lume producătoare de orez;
cum şi împotriva marilor moşieri. Un Măreţe sunt şi ce'elalte înfăptuiri petre-1
De 1 Mai, Moscova, capitala U.R.S.S., tat cu căldură pe ostaşii şi ofiţerii sovie minunat tablou înfăţişează sjrobirea cute în agricultura chineză. Prin re->
a îmbrăcat vestmânt de sărbătoare. tici din toate armele, care au demonstrat Japoniei militariste de către Armata forma agrară, 310 milioane de ţărani
Piaţa Roşie, unde a avut loc parada mi- neîntrecuta lor pregătire militară. După Sovietică. muncitori au scăpat de cea mai cruntă
litară şi demonstraţia festivă la care terminarea parăzii militare a început Descătuşat din robia imperialişti exploatare a moşierimii. Prin marile
au participat sute de mii de oameni, a marea demonstraţie festivă, la care au lor americani şi englezi, poporul chi lucrări de îndiguire, cum ar fi cele
căpătat un aspect măreţ. Când în tri luat parte peste un milion de oameni. nez, puternic sprijinit de Uniunea So depe fluviul Huai, o şeptime din supra
buna Mausoleului lui Lenin s’au urcat Nesfârşitele coloane de oameni au tre vietică, a putut să-şi desfăşoare larg faţa arabilă a ţării va fi ferită de pră
losif Vissarionovici Stalin şi conducă cut ceasuri întregi prin Piaţa Roşie. uriaşa sa putere creatoare, să cucerea pădul inundaţiilor.
torii partidului şi guvernului, peste în Aspectul sărbătoresc al coloanelor o- scă în trei ani victorii neasemuit de Pentru a ajunge la astfel de reali
treaga Piaţă Roşie a răsunat un tunet glindea succesele dobândite de oamenii mari. zări, poporul chinez a avut de luptat şi
de aplauze. sovietici în construirea comunismului, In vitrinele expoziţiei se văd frumos cu neştiinţa de carte în care a fost ţi
Mareşalul Uniunii Sovietice, L. A. năzuinţele lor paşnice, dorinţa de a rânduiţi bulgări sclipitori din bogăţiile nut cu bună ştiinţă de regimuri'e tre
Govorov, a trecut în revistă trupele, trăi în pace cu toate popoarele. subsolului, cum ar fi de pi'dă feluritele cute. Dacă înainte de eliberare 85 ta
apoi s’a suit la tribuna Mausoieului, Moscova a sărbătorit ziua de 1 Mai soiuri de cărbuni, ale căror zăcăminte sută din populaţia Chinei era analfa
de unde a rostit o cuvântare adresată până târziu noaptea. In grădini şi se întind pe un teritoriu de două ori mai betă şi nici 40 la sută din copii nu
participanţilor la paradă, tuturor forţe parcuri au avut loc serbări populare. mare decât întreg cuprinsul Franţei. umblau la şcoală, în 1951 au funcţional
lor armate ale U.R.S.S., întregului Asemenea demonstraţii au avut loc Aceste nemăsurate avuţii, care înainte 440.000 şcoli primare, afară de mii şi
popor sovietic. la Leningrad, Kiev, Minsk, Tbilisi, umpleau buzunarele exploatatorilor mii de alte şcoli. China Nouă deschide
In cinstea sărbătorii s’au tras salve străini, sunt folosite azi spre binele porţi largi culturii poporului, pentru
de artilerie, după care a început parada Baku, Riga, Frunze, precum şi în cele poporului. a-şi clădi o viaţă tot mai luminoasă.
militară. Oaspeţii din tribune au salu lalte oraşe ale Uniunii Sovietice.
China eliberată, ţară cu aproape 500 Miile de vizitatori ce sue zilnic trep
Marile manifestaţii dela Pekin, Berlin milioane de locuitori, fabrică acum pen tele expoziţiei şi admiră avântul, pu
şi din capitalele ţârilor de democraţie populara tru prima dată automobile, tractoare pe terea de muncă şi talentele poporului
senile, felurite motoare şi alte nume chinez, arată dragostea cu care poporul
roase maşini. Vitrinele expoziţiei arată nostru urmăreşte succesele R. P. Chi
Milioane de oameni ai muncii au par şi împotriva semnării „tratatului ge
ticipat la demonstraţiile festive ce au neral”, pe care vor să-l impună impe un bogat material electrotehnic, aparate neze, stâlp de nădejde în lagărul păciL
avut loc în ţările de democraţie popu rialiştii americani. Un milion de oa
lară. La Pekin, capitala R. P. Chi meni şi-au manifestat în ziua de 1 Mai
neze, peste 500.000 de manifestanţi au In ţările capitaliste grevele se tin lanţ
manifestat prin piaţa centrală Tianjan- în piaţa Marx-Engels din Berlin voinţa Nu se află pe întreg globul pămân peste câmpurile lucrate cu trudă de
min. Numeroase lozinci purtate de de lor de luptă pentru pace, pentru unita tesc ţară capitalistă In care mulţimea ţăranii muncitori, au loc deasemeni toi
monstranţi chemau la intensificarea tea şi fericirea Germaniei.
celor ce muncesc să nu trăiască in mi mai multe greve.
continuă a luptei împotriva agresorilor Măreţe manifestaţii au avut loc la zerie, şomaj, foame. In aceste ţări ma La Diisseldorf, muncitorii din trans
americani care folosesc arma bacterio Sofia, Tirana, Praga, Varşovia şi Bu nifestaţiile de protest şi grevele arată porturile comunale au declarat în ziua
logică în Coreea şi China, la unirea dapesta. Demonstranţii şi-au arătat hotărîrea de luptă a oamenilor muncii de 25 Aprilie o grevă, la care au
luptătorilor pentru pace, la întărirea dragostea neţărmurită ce o poartă dornici de libertate şi o viaţă mai bună. luat parte 3.000 conducători de tram-
prieteniei între popoare. Uniunii Sovietice, reazimul de nădejde IN ITALIA, de pildă, la 21 Martie vae, precum şi taxatori şi taxatoare.
au făcut grevă 300.000 muncitori din Greva a fost pornită în urma refuzului
Poporul german a sărbătorit ziua de al păcii, recunoştinţa şi devotamentul
industria minieră, ceramică şi metalur patronilor de a mări salariile muncito
1 Mai sub semnul luptei pentru în faţă de prietenul şi conducătorul po
gică, precum şi muncitorii dela 65 rilor. Salariile acestea sunt scăzute,
cheierea grabnică a unui tratat de pace poarelor, I. V. Stalin. uzine şi numeroase alte firme. La 2 deşi preţurile pieţii cresc mereu, dela
1 Mai în ţările capitaliste şi coloniale Aprilie, a fost declarată o grevă gene o zi la alta.
rală, ce a cuprins 100.000 oanteni ai IN STATELE UNITE ALE AMERICII
Oamenii muncii din ţările capitaliste Sute de mii de oameni ai muncii au muncii, iar la 22 şi 23 Aprilie, 350.000 cu toate minciunile şi amăgirile guver
şi coloniale au sărbătorit 1 Mai sub demonstrat de 1 Mai la Paris, capitala muncitori au pornit o nouă grevă. Prin nului american, ca şi ale unor conducă-*
semnul întăririi luptei pentru,pace, pâi Franţei. Participanţii la demonstraţii aceste greve, muncitorii luptă pentru tori sindicalişti vânduţi bogătaşilor,
sporirea salariilor lor de mizerie, pen grevele se ţin lanţ. Numai anul trecut
ne,şi libertate, împotriva jugului impe au strigat lozinci: „Poporul francez nu
tru drepturi politice, pentru pace, îm au avut loc în America peste 4.000 de
rialist, împotriva războiului, împotriva va lupta niciodată împotriva Uniunii potriva pregătirilor de război ale impe
greve.
imperialiştilor americano-englezi, care Sovieticei", „Americani, căraţi-vă în rialiştilor americani şi slugilor tor din La 7 Aprilie 1952, a început în tot
vor să aprindă un nou război în lume. America!”, „Pentru independenţa Fran guvernele vândute dolarului. cuorinsul Statelor Unite greva a 70
Conduşi de comunişti, oamenii mun
Cu toate opreliştile puse de guver ţei 1” mii de oameni ai muncii dela tele
nele reacţionare aflate la ordinul im La New York, manifestaţia s’a des- j cii italieni vor lupta până când ţara foane.
perialiştilor americani, oamenii muncii făşurat sub lozincile luptei pentru pace, lor va scăpa de urgia exploatării şi a Cam în acelaş timp, au pornit a
au ieşit în număr mare la manifes împotriva aţâţătorilor la război. încer jafului ce-l îndură din partea bogăta muncitorii şi funcţionarii dela pos.â, ai
taţii. La Tokio, capitala Japoniei, a cările huliganilor de a împiedica mani şilor dinnăuntrul ţării şi din partea căror număr s’a ridicat la 300.01X.
avut loc un meeting, la care au luat festaţia n’au reuşit. Zeci de mii de imperialiştilor americani ce au trans Lupta pentru un trai mai bun dusă
parte peste 400.000 de oameni. Pe pla- oameni au aplaudat coloanele manifes format Italia Intr'un fel de moşie a lor. de oamenii muncii americani se îmbina
IN GERMANIA APUSEANA unde cu lupta pentru pace împotriva crim na
cardele purtate de manifestanţi se pu tanţilor. Mulţi din ei intrau în rândurile
teau citi lozincile: „Jos guvernul reac participanţilor la manifestaţie. i - americanii distrug sate în iului război stârnit de imperialiştii ame
ţionar Yoshidal”, „împotriva războiului Mari manifestaţii de 1 Mai s’au des- | tregi pentru pregătirile lor război ricani în Coreea şi pentru interzicerea
şi înarmării!”, „Trupe americane, căra. făşurat, deasemenea, la Roma, Copen- | nice. unde tancurile trec fără milă armei bacteriologice.
ţi-vă acasă!”. haga, Stockholm, Oslo şi în alte capi- ;
Poliţiştii japonezi cu ajutorul trupelor tale ale. ţărilor capitaliste, precum şi ,
americane de ocupaţie, au încercat' să în numeroase oraşe. | S c u r t e ş t i r i
înăbuşe în sânge manifestaţia paşnică Măreţele demonstraţii de 1 Mai, ! Muncitorii docheri din portu1 Bre- dial al Păcii. Campania pentru strân
a sutelor de mii de oameni din Tokio. ce-au avut loc pretutindeni, au în men (Germania Apuseană), au refuzat gerea de semnături continuă.
Populaţia nu s’a lăsat însă intimidată semnat o puternică manifestare a vo să descarce- vaporul „Caster” care era
Oamenii muncii din Australia pro
de mârşavul atac al poliţiei. Manifes inţei de pace a maselor largi populare. încărcat cu muniţii. Căpitanul vasului
testează împotriva folosirii arme1 bac
tanţii s’au apărat, 'aruncând cu pietre Omenirea se ridică mai hotărîtă ca ori s’a adresat altei echipe de docheri, dar teriologice în Coreea şi China de către
şi cu alte obiecte pe care le aveau la când la lupta împotriva planurilor răz aceştia s’au declarat solidari cu to imperialiştii americani. In oraşe şi sate
îndemână. Clădirea cartierului general boinice ale imperialiştilor amercano- varăşii lor şi. au refuzat şi ei să des au loc adunări de protest împotriva
american a fost deasemenea bombardată englezi. In inimile tuturor oamenilor carce vasul. crimelor săvârşite de americani. Par
cu pietre. Mulţimea revoltată â dat foc muncii trăeşte mai puternic credinţa că ★ ticipanţii la marea adunare organizată
de Partidul Comunist din Australi» îb
maşinilor americane, care se af'aii în pacea va învinge războiul, pentru'că în Comitetul danez pentru apărarea oraşul Sydney au cerut încetarea ime
faţa cartierului gdneral al lui Ridgway. fruntea luptei unite a popoarelor merge păcii a anunţat că în Danemarca au diată a folosirii armei bacteriologice şi
Au fost arse peste 15 maşini ameri LIniunea Sovietică şi marele stegar al fost strânse până în prezent 151.026 judecarea celor vinovaţi de către un tri
cane, iar o sută au fost distruse. păcii, I. V. Stalin. semnături' pe Apelul 'Consiliului Mon- bunal internaţional.
