Page 10 - Albina_1952_05

Sfatul agronomului Pe urmele materialelor publicate în „Albina"
P r ă ş i u I „N ici o în găd u in ţă faţă de ch iab u ri
t

Pentru producţia agricolă a ţării pământul prinde scoarţă sau răsar bu- şi u n eltele acestora"
noastre, prăşitul prezintă o mare im­ rueni. In cazul când plantele nu sunt
In „Albina" Nr. 222 din 2 Aprilie a popular raional n’a ţinut seama nici de
portanţă. răsărite încă, se face praşila oarbă. Lu­ apărut articolul „Nici o îngăduinţă faţă propunerile făcute de către comuniştii
Ca să ne dăm seama de însemnătatea crarea trebue făcută fără nici un fel de de chiaburi şi uneltele acestora". In ar­ din comună, în frunte cu preşedintele
întârziere. .
prăşitului, vom aminti că M. Ozernâi, ticol se arată cum în comuna Sălişte sfatului popular comunal şi secretarul
Atunci când pământul e curat, fără
un colhoznic sovietic, făcând toate 'u- din regiunea Sibiu, mai mulţi chiaburi organizaţiei de bază.
burueni şi fără scoarţă, primul prăşit reuşiseră să se strecoare în rândurile
crările în bune condiţii şi la timp, între Intr’o scrisoare adresată „Albinei",
Je face când plantele au 2—4 frunze mijlocaşilor. comitetul executiv al sfatului popular
care şi prăşitul, a obţinut peste 22.000
adevărate. Nici de data aceasta nu tre­ Răspunderea pentru această gravă al regiunii Sibiu face cunoscut că s’a
kg. porumb la hectar; la gospodăria bue întârziată lucrarea, deoarece plan­
greşală o purta în bună parte comi­ analizat situaţia din Sălişte. 'Cercetările
agricolă colectivă din Cărpiniş, regiu­ tele încep să tânjească. tetul executiv al sfatului popular raio­ făcute de către organele competente au
nea Timişoara s’a obţinut în toamna Praşilele următoare trebue făcute de nal. Acesta fusese înştiinţat în repetate dovedit că cele scrise în articolul publi­
anului 1951 peste 6.000 kg. porumb îndată ce pământul prinde scoarţă sau rânduri că Lupeanu Cornel, secretarul cat sunt adevărate şi s’au luat măsuri
ştiuleţi la hectar. apar burueni. Când terenul e curat şi sfatului popular al comunei Sălişte, de îndreptare a greşelilor. Lupeanu
Cornel, unealta chiaburilor, a fost înde­
Să vedem acum în ce constă impor­ lipsit de scoarţă, .praşila se repetă la este unealta chiaburilor. Comitetul exe­ părtat din serviciu şi pedepsit. Totodată
tanţa prăşitului. Prin prăşit se distrug fiecare 2—3 săptămâni, pentru afâna- cutiv n’a luat totuşi nici o măsură îm­ s’a trecut la reexaminarea situaţiei
buruenile cari fură hrana şi apa nece­ rea pământului. Regulile agrotehnice potriva acestui bandit, ţinându-1 mai chiaburilor atât în comuna Sălişte cât
sară plantelor cultivate. stabilesc cel puţin 5 praşile la bumbac, departe într’un post important. Sfatul şi în satele ce-i aparţin.
Tot prin prăşit se distruge scoarţa 4 la sfeclă şi soia, 3 la porumb, ricin,
ce se formează în urma ploilor, scoarţă floarea soarelui, fasole şi altele.
care comtribue la pierderea apei din pă­ De mare însemnătate este şi adânci­
mânt. Cu cât scoarţa se îngroaşă şi se mea prăşitului. Primele praşile trebuesc
întăreşte mai mult, cu atât mai repede făcute mai adânc, la 10—12 cm. şi
se pierde apa. următoarele mai în faţă ; ultima să fie Buruienile şi combaterea lor
Pământul trebue să fie mărunţit la făcută la 4—6 cm.
de prof. N. S. SOCOLOV
suprafaţă, căci pământul mărunţit for­ Cea mai bună metodă de prăşit în (Editura de Stat pentru Literatură Ştiinţifică)
mează un adăpost care împiedică pier­ gospodăriile individuale este aceea fă­
derea apei din adâncime. cută cu prăşitoarea printre rânduri, la Buruienile pricimiesc pagube mari toare în întreţinerea cerealelor, inului
agriculturii. Cu rădăcinile lor, ele trag şi altor culturi.
Prin prăşit se afânează pământul, adâncimile arătate mai sus şi cu sapa,
hrana plantelor cultivate şi totodată Primul plivit trebue făcut imediat ce
ca să pătrundă cu uşurinţă aerul şi căl­ pe rând, întotdeauna la 4—5 cm. adân­ înăbuşe culturile. răsar buruienile. De fiecare dată când
dura. Aerul şi căldura ajută la înmul­ cime. Obiceiul de a folosi rariţa tre­ Broşura „Buruienile şi combaterea răsar buruieni noi, plivitul se repetă.
ţirea unor vietăţi foarte mici ce trăesc bue părăsit, deoarece provoacă întot­ lor” scrisă de profesorul sovietic N. S. Plivitul cerealelor trebue terminat îna­
Socolov ne arată limpede cum se răs­
în pământ, numite bacterii (microbi) deauna pierderi, îndeosebi în regiunea inte de formarea paiului, iar al inului
pândesc buruienile de tot felttl, cum se până la formarea bobocilor.
şi care pregătesc hrana plantelor. Plan­ de câmpie. In regiunile umede se vor
poate lupta împotriva lor şi metodele La culturile prăşitoare buruienile
tele nu pot folosi decât hrana pregătită muşuroi numai cartofii.
cele mai bune pentru stârpirea lor pe sunt distruse prin prăşit.
de aceste bacterii. Intr’un bulgăraş de De felul cum va fi făcut prăşitul de­ câmpurile cultivate cu cereale.
Broşura arată pe larg cum trebue
pământ cât se poate ţine în trei de­ pinde în foarte mare măsură bogăţia Măsurile care trebuesc luate pentru făcut prăşitul şi mai cuprinde şi alte
gete, trăesc câteva milioane de bacterii. recoltelor de porumb, floarea soarelui, combaterea buruienilor sunt: alegerea metode de combatere a buruienilor. Ci­
şi iarovizarea seminţelor ; însămânţa-
Cu câtf se găsesc mai multe bacterii cartofi, sfeclă, bumbac, fasole, zarza­ titorul are în această broşură o călăuză
rea la timpurile stabilite; semănatul sigură în munca pentru întreţinerea
într’un ’ teren, cu atât pământul este vaturi şi altele.
în rânduri a cerealelor, inului şi ierbu­ culturilor.
mai roditor. N. DRAGOI rilor (în special în rânduri înguste) Acum, când în ţara noastră se dă bă­
Prăşitul trebue început de îndată ce inginer agronom şi însămânţarea în rânduri încrucişate. tălia pentru îngrijirea recoltelor, cartea
Toate aceste măsuri, îmbunătăţind aceasta ne pune la îndemână experien­
condiţiile de desvoltare a plantelor ţa colhoznicilor sovietici. Folosind
Când şi cum se face tunsul oilor cultivate, dau totodată ajutor plantelor
să lupte cu succes contra buruienilor. această experienţă, vom putea stârpi
In hma Mai începe tunsul oilor. O bună tunsoare trebue să se facă Buruienile cu tulpini înalte trebue buruienile şi prin aceasta vom obţine
înainte de tundere oile nu trebue să la 5—6 mm. depărtare de piele şi să plivite. Plivitul este o măsură hotărî- recolte mai îmbelşugate.
fie spălate. Se spală numai oile prea nu rănească animalele. Berbecii se
murdare şi atunci trebue să ţinem sea­ tund în picioare şi numai în rare ca­
ma de anumite reguli. Spălarea trebue zuri se trântesc jos, sau ti se leagă
făcută într’o apă curgătoare şi să nu picioarele. Ce să citim t
dureze mai mult de 10 minute. După După tundere, lâna trebue păstrată
spălare, oile să nu fie purtate pe dru­ cu grijă. Lâna prost păstrată se îngăl­ I. V. Stalin Interviewul acordat corespondentului
ziarului „Pravda".
muri prăfuite şi să nu fie ţinute în plin beneşte şi se rupe uşor la tors. O lână Gh. Gheorghiu-Dej
soare, deoarece lâna se usucă repede, bine păstrată va fi şi mai bine plătită. 30 de anj de luptă a partidului sub
devine aspră şi se rupe uşor. Este o datorie de cinste a fiecărui * * * steagul lui Lenin şi Stalin.
In momentul când lâna s’a uscat bine ţăran muncilor care creşte oi, să-şi pre­ Ţăranii comunişti trebue să fie în frun­
şi a căpătat şi ceva ususc, se face tun­ dea la timp cota către stat şi în acelaş tea acţiunilor pentru organizarea
derea. Locul unde se tund oile trebue timp să aibă grijă ca lâna predată să * * gospodăriilor agricole colective.
să fie curat. Nu este bine ca oile să fie fie de bună calitate. Astfel vor putea Spre noi şi măreţe realizări în agricul­
tunse pe iarbă plină de rouă, sau pe lucra şi muncitorii mai multe stofe tura R. P. R.
teren umed. Nici în grajd nu e bine să trainice şi bune pentru întreg poporul
se facă tunderea. Locul cel mai bun muncitor.
pentru tunsul oilor este şopronul, la Dr. C. MIHAILESCU Din munca cercului
adăpost de ploi şi de soare. medic veterinar de cultura bumbacului din Padea,
raionul Sadova
Şcoli de calificare
Pe lângă căminul cultural din Padea, a se putea aplica toate metodele agro­
pentru meseria de miner raionul Sadova, funcţionează un cerc de tehnice înaintate, mărindu-se astfel pro­
cultura bumbacului. ducţia. Anul acesta toate cele 100 hec­
Pe lângă exploatările miniere funcţionează şcoli de calificare cu o Cercul are un colectiv de conducere tare planificate au fost însămânţate în
durată de 6 luni (şcoli S. F. LI.). ■ format din cei mai buni cultivatori de aceeaşi tarla.
Aceste şcoli pot fi urmate de tineri între 18—25 ani, care au absolvit bumbac, printre care Cârstea Nicolae şi La început, cercul avea 24 de mem­
cel puţin 4 clase elementare sau cursul de alfabetizare şi au reuşit la Tote Marin. Activitatea cercului se des­ bri, unii cultivatori şi alţii care doreau
examenul de admitere. făşoară pe baza unui plan de lecţii teo­ să cultive bumbacul. Anul acesta, nu­
înscrierile în aceste şcoli se fac îndată, după care tinerii se pre­ retice şi practice. mărul membrilor cercului a crescut la
zintă Ia examenele de admitere. Pentruca tot ce se explică să fie în­ 49 ţărani muncitori.
Celor inscrişi li se asigură cheltueliie de transport, cazare, îm­ ţeles pe deplin, după fiecare lecţie se Lecţiile practice au loc pe câmpul de
brăcăminte şi hrană pe toată durata şcolii, precum şi celelalte cheltueli face seminar. Această metodă a dat re­ experienţă al cercului. Anul trecut, s’au
de întreţinere şi şcolarizare, şi 40 la sută din contra valoarea muncii zultate. Ţăranii muncitori Niţă Cons­ putut obţine pe tufele de bumbac care
depuse. tantin, Boica Nicolae, Zamfir Vasile, au fost cârnite, până la 102 flori. S'au
'Cei ce doresc să urmeze cursurile acestor şcoli se pot adresa Di­ Oprea Manea, Stoicescu Marin, sunt mai obţinut deasemeni şi flori de bum­
recţiunilor Regionale şi Birourilor Raionale ale Rezervelor de Muncă, fruntaşi la învăţătură. Cele învăţate la bac colorat.
precum şi la şcolile profesionale din sistemul Rezervelor de Muncă, de cerc le-au pus în practică, pe teren, şi Succesele acestea sg pot vedea la
unde pot primi şi lămuririle cu privire la centrele unde se vor ţine exa­ au scos cam 500 kg. bumbac la hectar. expoziţia cercului de cultura bumba­
menele de admitere. In lecţiile ţinute s’a arătat că bumbacul cului organizată pe'lângă căminul cul­
trebue lucrat pe o tarla întinsă, pentru tural.