Page 6 - Albina_1952_05
P. 6
6' A L B I N A
gggaan «HW
Campionatul individual Gospodăria agricolă de stat din Zâbrani încă o comună
a terminat însămânţarea bumbacului şi a orezului radioficatâ
de cros al R. P. R. în regiunea Argeş
Angajându-se în întreceri socialiste, noaşte puterea de germinaţie. Apoi, au
„Să întâmpinăm IMai", muncitorii şi tehnicienii gospodăriei fost tratate cu acid sulfuric. Terenul a De curând comuna Rucăr din raio
agricole de sfat „Descătuşarea" din fost arat din timp, încă dela începutul nul Muscel a fost radioficatâ. Un nu
comuna Zăbrani, regiunea Arad, au primăverii, iar când s’a svântat a fost
a luat siârsit terminat de însămânţat, până in seara grăpat cu grape de fier în curmezişul măr de 270 difuzoare au fost instalate
»
în casele ţăranilor muncitori.
zilei de 19 Aprilie, 50 hectare ou bum arăturii. înainte cu o zi de însămânţare, La sfatul popular din Rucăr vin zil
Nenumărate colective sportive săteşti
bac. La cultivarea bumbacului, gospo terenul a fost pregătit cu cultivatoarele nic alţi ţărani muncitori, care cer să-şi
au obţinut frumoase succese în cadrul şi grăpat din nou. instaleze difuzoare în casele lor. Romii
campionatului individual de cros al dăria de stat a folosit metode agroteh Gospodăria de stat din Zăbrani a ter Iosif Banu, Gheorghe Banu şi alţii au
R.P.R. „Să întâmpinăm 1 Mai". In ziua nice înaintate. Seminţele au fost cură minat de însămânţat deasemeni 50 hec cerut şi ei să aibă difuzoare în casele
de 27 Aprilie au avut loc la Galaţi fi ţate de corpuri străine şi li s’a făcut tare cu orez. lor.
analiza la laborator, pentru a se cu Goglează Stroe
nalele acestui campionat. Prin difuzoare se transmit emisiunile
posturilor noastre de radio şi comuni
Zeci de mii de ţărani muncitori de pe cări locale, ştiri, conferinţe şi cântece
întreg cuprinsul patriei noastre au par Au îndeplinit 77,48 la sută executate de corul căminului cultural,
ticipat cu multă însufleţire la această din planul de colectare a cărnii pe trimestrul II care în vara anului trecut a luat pre
măreaţă manifestare sportivă. Numai în miul II la concursul pe ţară al echipe
Ţăranii muncitori din comuna Păuliş, fel, până in ziua de 17 Aprilie, planul lor artistice.
regiunea Vâlcea au fost mobilizaţi a- raionul Lipova, contribue din plin la de colectare la carne pe trimestrul 11 Iată cum pătrunde lumina şi cultura
aprovizionarea oraşelor cu produse ali a fost realizat in proporţie de 77,48
proape 8.500 concurenţi ţărani munci în satele noastre, iată grija partidului
mentare, răspunzând cu drag la spriji la sută, adică mai bine de trei sfer şi guvernului nostru faţă de ţărăni
tori. In mod deosebit s’au evidenţiat nul pe care-1 primesc din partea statu turi. mea săracă şi mijlocaşă, dornică de
colectivele sportive din comunale Şinca lui, a clasei muncitoare. înfăptuirea cu succes a planului de pace, cultură şi progres.
Exemplul dat de tovarăşul Teodor
Veche, Cârţa şi Ciucşor (regiunea Si colectare se datorează in mare măsură Stan Petre
Igreţa, deputat în sfatul popular comu muncii politice desfăşurate in rându
biu), precum şi alte colective sportive nal, de tovarăşul Foan Banciu, de Sa- rile ţăranilor muncitori de către orga
săteşti din regiunile Botoşani, Con veta Szabo şi Gheorghe Brana, — pri nizaţia de bază, precum şi ajutorului Realizări prin muncă
mii care şi-au predat cotele de carne,
stanţa, Iaşi, Bacău şi Argeş, care au dat de căminul cultural.
— a fost urmat cu însufleţire de cei de folos obştesc
reuşit să mobilizeze cei mai mulţi lalţi ţărani muncitori din comună. Ast- G. Stroescu
Iţi umple inima de bucurie când vezi
concurenţi la cros. Foarte mulţi ţărani
cu câtă însufleţire au pornit la muncă
muncitori au ajuns să ta parte la în Au terminat semănatul ţăranii muncitori din regiunea Gorj,
trecerile finale ale campionatului la şi acum răsădesc grădinile pentru a-şi ridica localuri de şcoli, că
mine culturale, etc. Iată, de pildă, pe
Galaţi. Ţăranii muncitori din comuna Foişor, Hotărîţi să aprovizioneze mai bine ţăranii muncitori din satul Racoţi ra
raionul Craiova, au folosit din plin tim oraşele cu zarzavaturi şi legume, ţă ionul Baîa de Aramă. Ei au răspuns cu
Concursul individual de cros „Să în
pul prielnic pentru însămânţat şi toată ranii muncitori din comuna Foişor, care multă voe bună chemării comitetului
tâmpinăm 1 Mai" a însemnat pentru puterea de lucru a atelajelor. Hărnicia au încheiat din vreme contracte cu coo executiv, pentru construirea unui că
oamenii muncii din satele noastre o şi chibzuinţă lor au făcut ca până în perativa, folosesc timpul prielnic şi au min cultural.
seara zilei de 18 Aprilie, să termine în- ieşit la săditul în grădini a verzii tim Tot prin muncă voluntară, ţăranii
adevărată sărbătoare sportivă.
sămânţările. Până la această dată, au purii şi roşiilor. Până în seara zilei de muncitori din comuna Husnicioara, la
fost semănate şi 2 tarlale cu 40 hectare 18 Aprilie, au fost răsădite 10 hectare îndemnul organizaţiei de bază şi al sfa
de bumbac care sunt prevăzute în pla ou varză timpurie şi 8 hectare cu roşii tului popular, şi-au refăcut localul de
nul de cultură al comunei. In muncile timpurii. Primii în munca Ia grădini şcoală.
de primăvară s’au evidenţiat ţăranii Lăudabilă este şi fapta celor 23
muncitori Nicolae I. Tudosie, Pavel D. sunt ţăranii muncitori Aurică Mano- U.T.M.-işti din satul Vâlceaua, care
lache, Pavel Şarpe, Anghel Stancu şi
Nuţu, Gheorghe Medinceanu şi mulţi au reparat şoseaua ce duce dela Vâl
alţii care au terminat toate însămân- alţii. ceaua la Didileşti.
ţările din primăvara aceasta. M. Găvan I. Sbârciog
— — — BB
Pe sub ochelarii aşezaţi pe vârful la condiţiile locale, la frământările
nasului care străjueşte un obraz puhav, Au lă sa t lupul să p ăzească stân a locale, la fărădelegile pe care le fac
nebărbierit, referentul Ion A. Florea îţi chiaburii din comună, la felul cum chia
aruncă o privire vicleană. Moşmoneşte şi cu alte neamuri? Pe ei îi strânge în pe care duşmanii le-au putut sustrage burii caută să lovească in alianţa clasei
în hârtii cu o înfăţişare umilită şi-i gata chingi legea, la colectare, la impozite... dela colectare şi fisc. muncitoare cu ţărănimea muncitoare.
să sară de pe scaun, să te „servească", Mai era şi altceva. Fostului notar îi Numind pe Florea Ion ca referent, Dupăce au citit Hotărîrea guvernului
chiar dacă n’ai nevoe de nimic. Poartă mai rămăseseră trecute în registru hec comitetul executiv al sfatului popular şi partidului cu privire la înfăptuirea
o haină din stofă de calitate dar roasă tare destule. Dacă-i trece cuiva prin comunal s’a dovedit pe deplin lipsit de reformei băneşti şi la reducerile de
în coate. Oare cine o fi omul acesta gând să se oprească mai mult Ia ele, vigilenţă. Nici după ce fostul secretar preţuri, ţăranii muncitori din comună
aşezat ia unul din birourile sfatului să vadă de unde le are, cum le-a lucrat? Liboceanu a fost prins cu o serie de au văzut limpede că duşmanul de
popular al comunei Floreşti din raionul Trebuia făcut ceva. fărădelegi şi trimis în judecată, comi clasă se strecurase cu viclenie într’un
Adjud? Cu ajutorul lui Liboceanu, un ticălos tetul executiv n’a ştiut să descopere post de răspundere la sfatul popular.
Dacă cercetezi mai îndeaproape, afli cuibărit in postul de secretar al sfatului legătura pe care acesta o avea cu chia Ei şi-au dat seama că Florea intrase
că Ion A. Florea este chiabur cu peste popular, Florea a intrat referent la sfat, burii. Mai mult încă, actualul secre referent pentru a lovi în interesele po
10 hectare pământ, cu cea mai fru în Februarie 1951. In anul acela, ca să tar ai sfatului popular, Roşea Neculai, porului muncitor. Ţăranii muncitori
nu bată la ochi, şi-a împuţinat pămân „nu ştie" cum de s’a întâmplat că chia
moasă casă din comună, clădită prin în frunte cu comunişti ca Vasile Filip
exploatarea ţăranilor muncitori. Pe tul în registre, numai cu un hectar. In burii s’au transformat în „mijlocaşi". au demascat uneltirile lui Ion Florea.
vremea stăpânirii burghezo-moşiereşti, al doilea an însă, şi-a făcut singur Ştie însă să „dovedească" dece unii Sfatul popular raional, sesizat de
el era notar în comună. Având în mâini recensământul şi s’a trecut în registru dintre ei n’ar mai fi chiaburi. Pe Con ţăranii muncitori l-a îndepărtat pe chia
şi pâinea şi cuţitul, Florea tăia şi doar cu 5,15 hectare, din care arabil stantin Bostan, de pildă, care în 1948 bur din funcţia de referent, pe data de
spânzura. Oamenii îi ’ucrau ogoarele numai 2,50 hectare. Că n’a avut grijă avea 17 hectare teren arabil, 4 hectare 15 Aprilie. Dar, mergând în comună
şi-i aduceau produsele în hambar. Dat numai de el, se vede limpede din faptul pădure, 1 hectar vie şi 2 hectare să cerceteze, tovarăşul Târâş, vicepre
afară din slujbă după 23 August 1944, că azi Costică Bostan, Ion Boiangiu, fâneaţă, îl numeşte mijlocaş, pentrucă şedintele comitetului executiv al sfatu
s’a făcut mic de tot. A aşteptat cu răb Constantin Demetriade, Y'asile ‘Cabaru în 1950 şi-a căsătorit un fiu, căruia i-a lui popular raional s’a mulţumit să an
dare să treacă timpul, doar, doar, s’o şi Ion Dăscălescu nu mai sunt trecuţi dat zestre 8,50 hectare pământ arabil, cheteze doar cazul lui Ion Florea, fără
uita trecutul. Umbla rupt, se plângea în pe lista chiaburilor. L-a şters depe listă, 1 hectar vie şi 2 hectare pădure. să adâncească problema, fără să vadă
dreapta şi’n stânga că o duce greu, că de pildă, pe Ion Dăscălescu cu care Dar dacă tovarăşii din comitetul exe cât de viclean acţionase duşmanul de
e şi el un „biet“ ţăran muncitor care şi-a împărţit „picuşurile" vreme de 13 cutiv al sfatului popular s’au dovedit clasă şl fără să poată afla că un nu
trudeşte din zori până’n noapte pe ani, cât Dăscălescu a fost primar în lipsiţi de vigilenţă, nici conducerea măr de exploatatori fuseseră scoşi din
„petecul" lui de pământ. comună. La fel cu Ion A. Florea, fostul căminului nu s’a arătat mai destoinică. rândul chiaburilor şi făcuţi mijlocaşi.
primar şi-a lucrat cele 13 hectare ex
De chiaburie scăpase. La recensă ploatând crunt pe ţăranii muncitori din In comuna Floreşti, activiştii culturali Comitetul executiv al sfatului popular
mântul din 1948 „uitase" să declare comună. privesc problemele luptei de clasă, ale raional Adjud trebue să ia măsuri grab
vreo 3 hectare. La comitetul provizoriu vigilenţei, ca ceva depărtat. La căminul nice în vederea scoaterii chiaburilor
Datorită faptului că aceşti chiaburi
avea omul lui, pe Liboceanu loan. Ce cultural au fost atinse din când în când din comuna Floreşti din rândul mijlo-
au fost declaraţi „mijlocaşi” cu acte în
te faci însă cu cumnatul Dăscâlescu, regulă, statul a fost păgubit de mari aceste probleme, dar numai din punct caşilor. !
cu cumnatul Cabaru, cu cuscrul Bostan cantităţi de produse şi de sume de bani, de vedere... teoretic, fără să fie aplicate AUREL RADU
