Page 9 - Albina_1952_05
P. 9
Anul 55, Seria ii-a Nr. 227 Joi 8 Mai 1952
■—78 pagini —
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul
slr. Dobrogeanu Gherea 2
Tel. 5.89.48
de conducere
ADMINISTRAŢIA ~
Mihai! Sadoveanu Editura de Stat—Imprimate
si publicaţii — Sectorul
Gata Gataction Publicaţii
Al. Cazaban Bucureşti str. Bnezolanu 27
“ CRei/isla sufjtârnăiwfâ Tel. 4.66.76
Ion Călugării A B O N A M E N T E
Dumitru Mihalache 7,50 lei anual
Dumitru Corbea a a$eZămînmbr lUitlwwtu Un exemplar
Şerban Nedelcu 15 Bani
Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dir. Generale P.T.T. Nr. 17.933 942
9 M a i — Z iu a V ic to r ie i
ş i a I n d e p e n d e n te i N a ţio n a le
La 9 Mai, în inimile noastre se va Franţa, Italia şi în alte ţări în care au
împleti bucuria a două mari sărbători : păşit armatele imperialiştilor, oamenii
Ziua Victoriei şi Ziua Independenţei muncii dela oraşe şi sate trăesc în nea
Naţionale a patriei noastre dragi. In gră mizerie şi au de dus luptă grea
această zi de primăvară mănoasă se pentru cucerirea libertăţii.
împlinesc 7 ani de când genialul Stalin Sărbătorind Ziua Victoriei, popoarele
a vestit lumii biruinţa asupra hitleris- lumii privesc viitorul cu încredere, ho-
mului ; totodată aniversăm 75 ani dela tărite să apere pacea cu orice preţ îm
proclamarea independenţei naţionale a potriva uneltirilor războinice ale impe
patriei noastre. rialiştilor americani şi englezi. Răs
Intre aceste două sărbători este o punsul dat de I. V. Stalin unor ziarişti
strânsă legătură: fără victoria Armatei americani, în care se arată limpede că
Sovietice staiiniste împotriva cotropi azi un al treilea război mondial nu este
torilor hitlerişti, n’ar fi fost cu putinţă mai apropiat decât acum 2—3 ani, a
eliberarea ţării noastre din jugul fas dat mai mult avânt în munca şi lupta
cist, n’am fi redobândit indepen oamenilor de pe întregul glob, pentru a
denţa naţională pentru care au impune pacea.
luptat la 1877 dorobanţii români, ală Poporul nostru priveşte cu ură a- Armata Sovietică, straja păcii, independentei şi libertăţii
turi de vitejii ostaşi ruşi, împo dâncă pe imperialiştii americano-en popoarelor.
triva imperiului turcesc care ne glezi, vechi duşmani ai independenţei
asuprea de veacuri. Independenţa do noastre naţionale. Atât înainte de 23
bândită atunci, în 1877, pentru care a August 1944, cât şi după această dată,
curs laolaltă sângele poporului rus aceşti duşmani ai poporului nostru nu îngrijirea culturilor, preocupare de seamă
şi al poporului român, a fost trădată s’au dat înlături deia nici o ticăloşie
de burghezi, de moşieri, de clica regală pentru a lovi în interesele poporului a ţăranilor muncitori din comuna Dolhasca
ce-au vândut ţara bogătaşilor ameri muncitor, în independenţa patriei noas
De 1 Mai, ziua frăţiei oamenilor măsuri pentru ca şi căminul cultural să
cani, englezi, germani, francezi, care tre. Dar clasa muncitoare, în alianţă
muncii din întreaga lume, ţăranii mun sprijine lupta pentru o recoltă îmbel
jefuiau bogăţiile şi munca poporului cu ţărănimea muncitoare, sub con citori din comuna Dolhasca, raionul şugată. Astfel, la căminul cultural s’a
nostru, socotindu-ne patria o aolonie ducerea partidului, a spulberat pla Fălticeni, au putut raporta cu mândrie ţinut o conferinţă intitulată „îngrijirea
a lor. nurile imperialiste. Faptul că pământul partidului şi guvernului că ei au înde culturilor la timp şi după sfaturile teh
După 23 August 1S44, când armata nostru a fost eliberat de Armata So plinit planul însămânţărilor pe data de nicienilor”. Deasemenea, în prezenţa a'
noastră a întors armele împotriva co vietică şi că ne bucurăm tot timpul 28 Aprilie, cu 2 zile înainte de termen. peste 150 ţărani muncitori s’a prelua
tropitorilor hitlerişti, luptând alături de ajutorul sovietic, a făcut cu putinţă Acest succes le-a întărit şi mai mult ho- crat şi broşura privind regulile agro
de vitejii ostaşi sovietici, ostaşii drep apărarea cu succes a independenţei na tărîrea de a continua lupta pentru o re tehnice minime care trebuesc aplicate
tăţii şi libertăţii, poporul nostru mun ţionale. coltă îmbelşugată, îngrijindu-şi cât mai la toate muncile agrotehnice.
citor, condus de Partidul Comunist Poporul nostru muncitor, înfruntând bine culturile.
Român, a dobândit adevărata indepen toate greutăţile ivite, a păşit din vic In urma prelucrării, comunistul Va-!
Ţăranii săraci şi mijlocaşi din Dol sile Petreanu şi-a luat angajamentul să
denţă, adevărata libertate. torie în victorie, a trecut la înfăptuirea hasca au văzut, chiar în satul lor, foloa ducă muncă de lămurire dela om la om,
Biruind hoardele lui Hitler, Armata planurilor de stat, la construirea socia sele pe care le pot avea, îngrijindu-şi pentru a face cunoscut la cât mai mulţi
Sovietică, condusă cu înţelepciune de lismului nu numai la oraşe, dar şi la bine culturile. Bunăoară, în anul 1951 ţărani muncitori sfaturile cuprinse în
marele Stalin, a spulberat şi planurile sate. Chezăşie a tuturor succeselor deputatul Grigore Gheorghiţă a scos această broşură şi a-i îndemna să le
miliardarilor din Apus, care urmăreau noastre este prietenia de nesdruncinat 1.800 kg. grâu la hectar, numai bob şi aplice. Până la 1 Mai, tovarăşul Pe-i
să vlăguiască în război forţa Uniunii cu marea Uniune Sovietică. bob. El a obţinut acest succes datorită treanu a stat de vorbă în această pri
Sovietice şi chiar s'o înfrângă, pentru Ţărănimea muncitoare din Republica faptului că a însămânţat în două ară
ca astfel imperialiştii americano-englezi Populară Română devine tot mai conş turi, a făcut boronitul la vreme şi a vinţă cu aproape toţi ţăranii muncitori
să poată cotropi întreaga lume. tientă că independenţa naţională este plivit buruenile îndată ce au răsărit. de pe uliţa lui, îndemnându-i să treacă
Dar aceste planuri mârşave ale impe apărată prin întărirea alianţei clasei In schimb, ţăranul muncitor Proştiu fără întârziere ia plivitul- şi prăşftul
rialiştilor americani şi englezi s’au pră muncitoare cu ţărănimea muncitoare — Vasile n’a boronit şi n’a plivit grâul. culturilor. La rândul lor, deputaţii Gri-
buşit datorită genialei strategii şi tac alianţă ce stă la temelia tăriei regi La recoltat, el a obţinut la hectar doar gore Gheorghiţă şi Vasile Pantea au
tici staiiniste şi a luptei poporului so mului nostru de democraţie populăVă. 1.100 kg. grâu amestecat cu neghină şi stat de vorbă de mai multe ori cu grm
viete. Forţa Uniunii Sovietice nu nu Muncitorii înalţă cu braţele lor hi ou alte corpuri străine. Căminul cultu
mai că n’a fost slăbită, dar astăzi, la drocentrale ca cea dela Bicaz, sapă Ca ral a făcut cunoscut ţăranilor muncitori puri de ţărani muncitori, discutând pe
7 ani după încheierea victorioasă a răz nalul Dunăre-Marea Neagră, construesc din comună, roadele obţinute de depu larg despre regulile agrotehnice minimei
boiului în Europa, U.R.S.S. este de noi fabrici şi uzine, ridică productivi ce trebue aplicate la întreţinerea cuU
tatul Grigore Gheorghiţă. Ţăranii mun
două ori mai puternică decât înainte tatea muncii şi fac economii, prin apli turilor.
de război. Frontul păcii şi socialismului carea metodelor sovietice, urmând pilda citori au înţeles că pentru' a avea belşug In grija sa deosebită de a lua parte
nu numai că n’a fost slăbit, ci dimpo stahanoviştilor sovietici. Ţăranii mun în case, trebue să-i urmeze pilda. Astfel, activă la bătălia recoltei, căminul cul
trivă noi ţări s’au rupt din lanţul im citori au datoria de a urma pilda mun ei au boronit Ia vreme 700 hectare în
perialist. Astăzi, ţările depe un sfert citorilor, îndeplinindu-şi îndatoririle sămânţate în toamnă. Fruntaşi în acea tural a pregătit un festival artistic spe
din suprafaţa globului sunt cu adevărat faţă de stat şi contribuind din plin la cial care a avut toc în ziua de 2
stă muncă sunt comunişti ca Vasile Pe-
libere, independente. Alături de Uniu construirea socialismului. Mai. Cu acest prilej, tovarăşul Greţu
nea Sovietică, bastionul păcii, se ri Ei trebue să vegheze deasemenea treanu, deputaţi ca Vasile Pantea, ţă Mircea, directorul căminului cultural a'
dică, din ce în ce mai puternice şi în împotriva uneltirilor chiaburilor ; chia rani muncitori ca Filip Dobrota, Costa- vorbit despre importanţa întreţinerii
floritoare, uriaşa Republică Populară burii nu sunt numai duşmanii ţărănimii che Maftei, Amande Neculai şi alţii.
Chineză, ţările de democraţie populară, muncitoare, ci şi duşmanii independen Urmând îndrumările partidului, sfa culturilor.
R.D. Germană. Pentru libertate, împo ţei naţionale a patriei, deoarece ei se tul popular comunal s’a pregătit temei Ţăranii muncitori au pornit la între
triva cotropitorilor imperialişti, luptă pun în slujba oricărui cotropitor. ţinerea culturilor cu şi mai mare avânt.
popoarele coreean, vietnamez, maiaez, 9 Mal, sărbătoarea victoriei şi a in nic de plivit şi prăşit, precum şi de Până Ia 5 Mai, ei pliviseră peste 100
precum şi numeroase alte ţări, înro dependenţei naţionale, este zi de înche îndeplinirea celorlalte munci de între hectare cu grâu. Fruntaşi la întreţi
bite de bogătaşii americani, englezi şi ţinere a culturilor. S’au luat măsuri să
francezi. gare şi mai puternică a forţelor poporu fie reparate toate prăşitoarele mecanice. nerea culturilor sunt comuniştii Vasile
lui nostru muncitor în lupta pentru în
In timp ce în ţările eliberate de osta florirea patriei noastre libere, pentru La cooperativă au fost aduse 250 sape. Petreanu, Grigore Cojoearu, Todiraş
şii sovietici popoarele şi-au dobândit construirea socialismului şi apărarea Totodată, comitetul executiv al sfa Constantin şi alţii, care şi-au terminat:
adevărata independenţă şi au pornit cu de plivit serpănăturile.
ajutorul U/R.S.S. la construirea unei cauzei sfinte a omenirii, a cauzei lui tului popular a analizat felul cum că
vieţi diii ce în ce rîiai bune, în Grecia, Stalin, pacea. minul cultural îşi duce munca şi a luat Ion Bclciugan!
