Page 10 - Albina_1952_08
P. 10
Să (inîoaştfEîi cât urai temeinic Căminul nostru cultural sprijină munca de agitate
proiectul de Constituţie
a centrelor F. D. P.
Răspuns la întrebările cetăţenilor In aceste zile, o sarcină de seamă care se scaldă şi se joacă fericiţi” .
şi de cinste pentru căminul nostru cul Dar şi echipa noastră artistică a
Proprietate de stat şi proprietate co op sra trst-;okectivistă
tural este răspândirea cât mai adânc in avut în această perioadă o bogată ac
Vasi.le C. R. Mocanu, Gh. Cucă şi teatrul, gospodăriile agricole de stat. rândurile ţărănimii muncitoare, a tivitate. Ea a pregătit un festival artis
alţi ţărani muncitori din comuna Mi- S.M.T. urile, întreprinderile comunale proiectului noii noastre Constituţii. In tic pe care l-a da ia arie în cinstea
ceşti, raionul Bârlad ne întreabă: şi partea naţionalizată a fondului * de ziua de 27 Iulie, când tovarăşul Miliai proiectului de Constituţie. După o
„Care este deosebirea dintre forma locuinţe dela oraşe formează proprieta Niculescu, secretarul organizaţiei de conferinţă în care s'au desbătut pe
proprietăţii de stat şi forma proprie te de stat şi sunt bunuri ale întregului bază P.M.R. a desbătut pentru prima larg unele articole din proiect, 50 de
tăţii cooperatist-colectiviste” ? popor. dată problema popularizării proiectu tineri muncitori dela schela petroliferă
Răspuns. Proiectul de Constituţie a Inventarul viu şi mort al gospodă lui, no! ne-am întocmii un plan de Berea au cântat şi au recitat în faţa
R.P.R. arată că economia naţională a riilor agricole colective şi cooperative acţiune, dând sarcini concrete fiecărui ţăranilor muncitori dela una din arii.
tării cuprinde în această etapă de des- lor, producţia realizată de ele şi toate membru din activii! de muncă al că Acum echipa noastră artistică pregă
voitare 3 formaţiuni social-economice: întreprinderile sau construcţiile ce le minului. Toţi tovarăşii din colectivul teşte o piesă de teatru, dialoguri şi re
formaţiunea socialistă, mica producţie aparţin reprezintă proprietatea obştea nostru de muncă sunt agitatori şi spri citări noi în legătură cu proiectul de
de mărfuri şi formaţiunea parlicuiar- scă a gospodăriilor agricole colective jină munca de agitaţie a centrelor Constituţie, urmând ca să den mai
capitalistă. Rolul conducător îi are for şi a cooperativelor. La aparţine fiecă F.D.P. Noi ne mândrim cu tovarăşa multe festivaluri artistice Ia noi în sat
maţiunea socialistă. rei gospodării colective în parte, fiecă bibliotecară N:cu!inn Inmnndi, care a şi în comunele vecine.
In proiectul noii Constituţii se arată rei cooperative în parte. Veniturile gos mers până acum în 25 case, discutând Ne îngrijim deasemeni de agitaţia
totodată că temelia formaţiunii social- podăriilor colective — în natură sau cu fiecare ţăran muncitor în parte vizuală: lipim afişele la locuri unde
economice socialiste este proprietatea bani — le iau membrii lor, repartiza proiectul de Constituţie. Cu mu'tâ sunt văzute de mulţi săteni; facem
socialistă asupra mijloacelor de pro rea făcându-se potrivit statutului gos bucurie au primit-o în casele lor ţă panouri cu lozinci, etc. Gazeta de pe
ducţie, care are fie forma proprietă podăriei colective, după ce s’au achitat ranii muncitori pe tovarăşa agitatoare rete este deasemeni folosită pentru o
ţii de stat, fie forma proprietăţii coope- îndatoririle către stat. Conducerea gos Ancuţa Vlădoiu, responsabila echipei cât mai bună popularizare a proiectu
ratist-colectivîstc. In formaţiunea socia noastre de dans. lui.
listă a economiei naţionale exploatarea podăriilor colective şi a organizaţiilor Ţăranca muncitoare Elena Onofrei a Vom fi mândri atunci când proiectul
omului de către om este lichidată. cooperatiste este aleasă pe un anunrt spus tovarăşei Vlădoiu după ce au nostru de Constituţie va deveni lege,
Intre proprietatea de stat şi proprie timp de către membrii gospodăriei co desbătut împreună proiectul : „Proiec că munca noastră a contribuit la pă
trunderea lui în rândul ţărănimii mun
tatea cooperatist-colectivistă există însă lective sau ai cooperativei. Conducerea tul nostru de Constituţie nu are în el citoare.
o deosebire. Fabricile, uzinele, minele, răspunde faţă de adunarea generală a vorbe goale, cum era pe vremea stă MIRCEA MANOLE
avuţiile de orice natură ale subsolului membrilor. pânirii burghezo-moşiereşti, ci fapte. directorul căminului cultural din co
'(petrolul, cărbunele, minereurile, zăcă Statul de democraţie populară, având Am acum la mare doi copii de-ai mei muna Pleşcoi, raionul Buzău
mintele de sare, etc.), pădurile, apele, ca sarcină principală construirea socia
fsvoarele de energie naturală, căile de lismului, întăreşte şi lărgeşte neîncetat
comunicaţie de orice fel, transportul pe formaţiunea socialistă, asigură creşte Discutarea proiectului de Constituţie
C.F.R., pe ape şi pe calea aerului, băn rea neîntreruptă a buneistări materiale !a un punct de agitaţie F. D. P.
cile, poşta, telegraful, telefonul, radioul, şi a nivelului cultural al oamenilor
mijloacele de tipar, cinematografia şi muncii. In comuna Ren ic din raionul Alba, gratuit şi despre Florian, unul din
discutarea proiectului de Constituţie copiii ei care în curând va deveni
se face pe larg în toate cele 11 centre tractorist.
Cuvântul meu de agitaţie. Munca se duce după un — Mai sunt şi alte fapte care arată
plan. Pentru fiecare zi este prevăzut cum ne bucurăm de dreptul la învă
la proiectul de Constituţie a R. P. R. ce anume articol din proiectul de Con ţătură aici la noi în sat, — spuse în
stituţie trebue discutat. Punctul de a- văţătoarea' Drăgan Aurelia. Ea a a-
Cu multă bucurie am citit în Scân Să vă spun despre traiul meu. Traiul gitaţie al comunei, a cărui activitate mintit despre grădiniţa de copii, de
teia” proiectul de Constituţie a Republicii meu sa îmbunătăţit astăzi foarte mult este îndrumată de organizaţia de bază şcoala elementară cu şapte clase, care
Populare Române, care oglindeşte cuce faţă de trecui. Dar greutăţi mai am. Voi
ririle poporului nostru muncitor, ce con- scăpa pentru totdeauna de aceste greu P.M .R., s’a îngrijit să organizeze, cu are internat şi cantină, de bursele ce
slrueşte socialismul. tăţi atunci când voi păşi in gospodăria concursul căminului cultural şi al or s’au dat elevilor merituoşi ai oameni
Nici când nam să pol uita anii grei de colectivă. Locul meu este acolo şi numai ganizaţiilor de masă, o. vie agitaţie lor muncii.
slugărnicie la chiaburul Nicolae Crigore. acolo. vizuală, atât la centrele de agitaţie, Tovarăşul Bacsai a vorbit apoi
Nici ceilalţi ţărani muncitori din comu Pentru noi înseamnă foarte mult arti cât şi în tot cuprinsul comunei. despre acea parte din proiectul de Con
nă nu cor uita cât de cruntă a fost ex colul 11 din proiectul de Constituţie i
ploatarea chiaburului Ion fonescu şi a n- Republicii Populare Române, unde se a- ★ stituţie privitoare la proprietatea ob
celuia la care am slugărit eu, care din rată, printre altele, că: „Statul democrat O zi călduroasă de August. Oamenii ştească şi cea personală a colectivişti
truda noastră şi-au făcut case. şi-au ,n- popular realizează în mod consecvent po sunt plecaţi ia munca câmpului. Tre- lor.
gonisit" zeci ae hectare de pământ. A- litica de îngrădire şi eliminare a elemen
cestora, exploatatorilor, trântorilor, consti telor capitaliste". Chiaburii trebue să er^şul e în toi. Doar către seară, uli — Da, acest lucru e consfinţit de
tuţiile vechii Românii burghezo-moşiereşti simtă pe spinarea lor asprimea legii po ţele au prins mai multă viaţă. La acum şi în proiectul de Constituţie,
le dădeau dreptul să fure ca ip codru din porului muncitor căci ne sunt duşmani punctul de agitaţie F.D.P. a venit lu — intră în vorbă colectivistul Poran
sudoarea muncii noastre. Eu nu eram si înverşunaţi. Noi vom lupta fără cruţare me multă. Ţărani şi ţărănci munci Gavrilă. Cât au încercat chiaburii să
gur pe petecul meu de pământ, care ga'.a- împotriva chiaburilor, vom zdrobi unel toare din comună ascultau cu multă sucească mintea oamenilor. Parcă-i
tirile lor şi orice încercare de a ne sa
gata era să încapă pe mâna hrăpăreţilor. bota. luare aminte cuvintele tovarăşului Bac- văd pe fraţii Frâncu cum mai purtau
Pământul nu era al celor ce-l muncesc, Nu am destule cuvinte în grai să arăt sai Adalbert, preşedintele comitetului de „grijă” ţăranilor săraci şi mijlo
era al trântorilor care aveau in mâna lor mulţumirea ce trebue să o aduc partidu sătesc F. D. P. caşi. Asta era înainte de înfiinţarea
judecătoriile, jandarmii, primăriile şi per lui pentru grija ce ne-o poartă. Eu cin — Fiecăruia dintre noi, — rosti el gospodăriei. Cum auzeau că cineva a
cepţiile. stesc această grijă şi de aceea am căutat — 1 s’a umplut inima de bucurie ci făcut cerere, seara şi erau Ia poarta
Astăzi, In patria noastră, nouă, ţăra să fiu primul la colectai e şi am dat 120 tind proiectul noii Constituţii. In fie omului, ducând vorba lor vicleană că
nilor muncitori ni s'a deschis în faţă o kg. grâu şi 100 kg. secară. îndeplinim care cuvânt găseşti adevărurile unor colectiviştii n’o să mai aibă nici casă,
nouă viaţă. Statul democrat ne sprijină du-mi aslfel în întregime datoria pre fapte împlinite. Se vede dela bun în nici masă.
pe noi, ţăranii cu gospodării mici şi mij dării cotei către stat. ceput că legea asta e făcută pentru — Ei, dar la împărţirea bucatelor
locii, cu scopul de a ne feri de exploata Marin Văduva noi cei care în vremea moşierilor eram cum a fost? întrebă atunci preşedin
rea capitalistă, ne sprijină să sporim pro {ăran muncitor din comuna Işalnlţa, obidiţi. Cine nu-şi aminteşte de vremu tele.
ducţia şi de a ne ridica bunăstarea. regiunea Craiova rile când cei înstăriţi huzureau pe spa — Parcă dumneata nu ştii? Am în
tele nostru!?... cărcat carele cu bucate şi le-am dus
— Apoi de asta nu-i greu să-ţi a- acasă. Am primit după munca făcută.
Discuţia proiectului de Constituţie în satul Mileşti minteşti, când' ai pătimit atât dela ei, ★
îi luă vorba din gură preşedintele gos Despre proiectul de Constituţie au
Nu există colţişor pe întinsul patriei tor Lupescu I. Teodor. După ce a înfă podăriei colective din sat, Steau Iacob, discutat mult în seara aceea sătenii
noastre dragi, unde să nu fi fost citit ţişat viaţa lui amară din trecut, când Doar câţiva ani au trecut de când strânşi la punctul F.D.P. încheind dis
şi discutat în colectiv proiectul noii muncea din zori şi până’n noapte la munceam pe pământul chiaburilor, la cuţiile, tovarăşul Bacsai a arătat că
Constituţii a R.P.R. Casa de citit „Ilie boieri şi chiaburi, el a vorbit despre alde Morar Emil, Cristea Ovidiu, toate cele ce s’au înfăptuit nu ar fi
Pintil ie” din satul Mileşti, raionul Băi rostul nou care s’a aşezat în satul lor. Frâncu Amos şi alte năpârci care mai fost cu putinţă fără lupta dârză a cla
eţeşti, de pildă, organizează adesea dis împreună cu alţi ţărani muncitori, N. sunt în satul nostru. sei muncitoare, în strânsă alianţă cu
cuţii cu ţăranii muncitori din sat. La Tudor a t*nut să arate datoria ce-o au — Adevărat, greu a fost — întări ţărănimea muncitoare ,sub conducerea
una din aceste discuţii utemistul Pârlac ţăranii muncitori de a-şi preda la timp colectivista Goia Maria. Dar de când partidului.
M. Teodor a vorbit despre măreţele cu şi în întregime cotele către stat. am intrat în gospodăria colectivă, am — Acum, în vremea culesului recol
ceriri şi libertăţi ale poporului nostru, — Noi ne mândrim, a spus el, că scăpat pentru totdeauna de jecmănea tei — a spus el — datoria noastră, a
consfinţite în proiectul noii Constituţii, încă dela batoză am trimis în întregime la chiaburească. Anul trecut am pri ţăranilor muncitori, este ca să predăm
îndeosebi el s’a oprit asupra articolu statului cotele de grâu, ovăz şi orz.’ In mit roade d'in belşug, iar anul acesta, la timp şi în întregime cotele cuvenite
lui 8 din proiectul de Constituţie, unde felul acesta noi ne-am arătat dragostea eu cu bărbatul meu şi cele două fete statului, şi în aceiaş timp să demas-
se spune că „Pământul în Republica ce-o purtăm partidului şi guvernului, am lucrat până acum 300 zfle-muncă, căm pe chiaburi, să nu-i lăsăm să se
Populară Română aparţine celor ce-l clase; muncitoare care ne sprijină să aşa că o să ducem acasă un rod şi mai sustragă dela plata îndatoririlor către
muncesc”. ne croim o viaţă nouă. bogat. stat. Prin munca noastră să cinstim
La discutarea acestui articol a ţinut Mihail B. Pârlac Colectivista Maria Goia a vorbit a- proiectul de Constituţie.
«ă-şi spună cuvântul şi ţăranul munci- corespondent poi despre fetele care au învăţat carte VICTORIA STERESCU
