Page 6 - Albina_1952_08
P. 6
6 A L B I N A
A primit ajutorul Asigurărilor de Stat Nare bucurie în Chelmac-Ârad
Oaspeţii dragi din marea Ţară a So fie îngrijite, hrănite şi selecţionate vi
Printre cei asiguraţi în comuna Mi- plat astfel de pagube, a spus ţăranul cialismului au sosit Sâmbătă în mijlo tele gospodăriei colective.
trcni, regiunea Bucureşti, se află şi ţă muncitor Cristea loja, dar pe atunci nu cul membrilor gospodăriei colective A. D. Tanţura, directorul sovhozului
ranul muncitor Cristea loja. Ca să-şi ne ajuta nimeni. Eram nevoit să mă „Timpuri Noi“ din comuna Chelmac, „Zorile Noi“ ţinutul Crasnodar, a vor
asigure tot avutul, el trebue să plă duc să împrumut bani la boeru! flo regiunea Arad. Colectiviştii şi ţăranii bit despre succesele obţinute de munci
muncitori au întâmpinat cu nespusă torii sovhozului pe care îl conduce, în
tească pe un an 154 lei. O treime din ria Bogdan sau la alţi chiaburi din bucurie pe colhoznicii sovietici. creşterea păsărilor. Sovhozul care a
această sumă a şi acliitat-o. Asigurarea sat. Insă era mai mare daraua decât In primul an de muncă, colectiviştii organizat o fermă de păsări în anul
are un fond adunat din primele de ocaua ; nu mai puteam ieşi din datorii, folosind experienţa colhoznicilor sovie 1949, are acum peste 50.000 păsări şi a
asigurare plătite de fiecare asigurat. căci chiaburii ştiau să stoarcă dobânzi tici, au obţinut la toate culturile pro obţinut o producţie mijlocie de 160 180
Din acest fond, asiguraţii vor fi despă mari de pe spinarea celor nevoiaşi... ducţii superioare celor obţinute de ţă ouă anual dela fiecare pasăre.
ranii muncitori cu gospodării indivi A. D. Tanţura a explicat colectivi
gubiţi atunci când îi va lovi vreo neno Intre timp au mai venit şi alţi ţă
duale. Munca lor rodnică şi viaţa tot ştilor cum trebue să îngrijească şi să
rocire, cum ar fi focul, înecul, grindina rani muncitori să vadă bucuria tovară mai îmbelşugată au făcut ca încă 153 hrănească puii şi găinile outoare. In
şi altele. şului Cristea loja. Printre cei de faţă familii să se înscrie până acum în gos primele 5 zile, puii sunt hrăniţi cu zer
De curând, ţăranului muncitor Cris se afla şi tovarăşul Ştefan Stoian, se podăria colectivă. Colectiviştii au în de lapte, ouă fierte tăiate mărunt şi
fiinţat ferme de vaci, porci, oi, cres salată tocată. Din ziua a 6-a, ouăle
tea loja i-a murit un cal. Imediat el a cretarul organizaţiei de partid. El a în
cătorie de păsări, ateliere şi o stupină fierte sunt înlocuite din raţia zilnică,
anunţat Administraţia Asigurărilor de demnat pe toţi ţăranii muncitori să-şi cu peste 60 stupi de albine şi au cons cu mei pisat la care se adaogă treptat
Stat. Nici n’au trecut bine 3 zile şi la achite cu cinste primele de asigurare, truit cu mijloace proprii clădirile ne orz şi grâu uruit. După 30 zile puii
poarta ţăranului muncitor Cristea loja îndeplinind această îndatorire contri cesare desvoltării multilaterale a gos- au raţia zilnică compusă din 30 gr.
a bătut delegatul dela Asigurările de buim la creşterea buneistări în satele dăriei lor colective. cereale, 20 gr. lucernă tocată, cretă,
Vizita membrilor delegaţiei sovietice scoici, etc., iar pe măsură ce puii cresc,
Stat, care i-a adus 600 lei, potrivit noastre, Ia întărirea patriei, la construi a prilejuit colectiviştilor cunoaşterea şi se măresc şi raţiile zilnice, ajungând
normelor de asigurare pentru un cal. rea socialismului în ţară. însuşirea de noi metode de muncă. N. la păsările mari la 20 gr. lucernă to
Nici nu-i venea să creadă lui Cristea F. Rostovţev, doctor în ştiinţele agri cată, sau făină de lucernă, sfeclă şi
loja că primeşte atâţia bani. Gheorghe Z. Ilîe cole, după ce a arătat condiţiile natu morcovi în timpul iernii şi 80 gr. ce
— Şi în trecut mi s’au mai întâm corespondent rale necesare desvoltării sectorului reale uruite. In mărirea producţiei de
zootehnic, a sfătuit pe colectivişti să ouă, o mare importanţă o are respecta
rea orariului zilnic de îngrijire şi hră-
desvolte fermele zootehnice pentru a
nire, precum şi asigurarea luminii în
Chiabur sabotor trimis în judecată mări veniturile gospodăriei. El a ex coteţe. In Uniunea Sovietică tot mai
plicat apoi cum trebue să fie organi multe coteţe de găini sunt luminate cu
In timp ce ţăranii muncitori din co Ţăranii muncitori Ion Ceapă şi Ni- zată baza furajeră şi cum trebue să electricitate.
muna Buda, regiunea Bârlad, muncesc colae Darie au demascat în faţa satu
cu mult avânt pentru strângerea recol lui fapta chiaburului, iar comitetul exe
tei la timp, chiaburii caută pe orice
cale să saboteze. cutiv a! sfatului popular din comuna
Chiaburul Ion S. Parfenie, de pildă, Buda l-a trimis în faţa justiţiei pentru
a cosit întreg lanul cu ovăz şi boreeag, a-şi primi pedeapsa meritată.
ce fusese ales pentru sămânţă, căutând
să saboteze strângerea seminţelor pen Constantin C. Predescu
tru anul viitor.
corespondent
Comunicare
Şcolile Profesionale ale Rezervelor de Absolvenţii a 7 clase elementare sunt
Muncă vor ţine a doua sesiune a exa admişi numai în baza examinării me
menului de admitere în ziua de 25 Au
gust a.c. dicale.
In aceste şcoli se pregătesc muncitori Tinerii cu 4, 5 şi 6 clase elementare
calificaţi pentru industriile: metalur vor depune şi examen, scris şi oral, de
gică, siderurgică, electrotehnică şi verificarea cunoştinţelor.
energie electrică, transporturi, con
strucţii, minieră şi petroliferă. ÎNSCRIERILE SE FAC INTRE IO
Se pot înscrie tineri, băieţi şi fete, şi 25 AUGUST LA ORICE ŞCOALA
care au vârsta de 14 şi 17 ani, cu 4-7 PROFESIONALA A REZERVELOR
clase elementare. DE MUNCA. Membrii delegaţiei sovietice in vizită Ia gospodăria agricolă colectivă
*77-Brazdă Nouă" din comuna Bodo, regiunea Timişoara.
Mg— ———— — — — — — — —
Ţăranii muncitori din comuna Poiana vremea când era primar, l-a schilodit,
Mărului, regiunea Stalin, în frunte cu Aşa au fost demascaţi chiaburii i-a rupt două coaste pentrucă a scăpat
comuniştii, duc cu hotărîre lupta îm din Poiana Mărului o oaie pe moşia lui. Cum credeţi că
potriva urmărilor devierii de dreapta. şi-a adunat atâtea hectare? Le-a luat
Urmările devierii de dreapta, ai căror alţi chiaburi care au devenit „mijlo buri, duşmani înverşunaţi ai regimului cu hapca, aşa cum mi-a luat şi mie un
purtători în rândurile partidului au fost caşi” peste noapte. Chiaburii nu numai nostru de democraţie populară ; însă petec de pământ... Şi acest bandit dă
V. Luca, A. Pauker şi T. Georgescu, că păgubeau statul, nefiind îngrădiţi spusele lor nu erau luate în seamă. Lu dea cotă mică, fiind socotit mijlocaş.
s’au simţit în Poiana Mărului în pri după lege, la predarea cotelor şi la crurile s’au limpezit abia după ce a Cer să dea cotă majorată, cotă de chia
mul rând prin aceea că mulţi chiaburi plata impozitelor, dar căutau cu orice apărut articolul redacţional : „Pentru bur.
au fost lăsaţi să se strecoare în rândul preţ să nu dea nimic. Când bogătanul continua întărire a partidului”. Ţăranii Rând pe rând au fost demascaţi Aron
mijlocaşilor şi nu s'a dus luptă sus Guiman Gh. Gheorghe, care nu-şi achi muncitori şi-au dat seama numaidecât I. Bălău, Dima Gheorghe şi alţii. Toată
ţinută contra chiaburilor, care sabotau tase cotele către stat, a fost luat la rost că Corca, Ceapă şi referentul Lehaci, averea pe care o are Aron Bălău : 11
colectările. de către comunistul Ţogoe Gh. Vale- sunt nişte unelte ale chiaburilor. Co hectare pământ, casă mare cum puţine
„La noi sunt chiaburi puţini! Iar riu, chiaburul a răspuns: „N ’am de muniştii şi ţăranii muncitori au arătat sunt în sat, turmă de oi, vaci de lapte,
cei care sunt, sunt oameni de treabă..." unde da cotele!... Şi-apoi vezi că eu cine sunt chiaburii mascaţi ca „mijlo cai, acareturi, a făout-o numai prin în
Aşa spunea Corca Ion, până nu de sunt mijlocaş şi nu-ţi dau voe să te caşi”, demascând faptele murdare şelătorii. „Dă-mi fata, o iau de suflet,
mult secretar al sfatului popular din porţi aşa cu mine !“... Insă tovarăşul ale acestora şi ale susţinătorilor lor îi dau moşie, îi dau zestre !"... Aşa l-a
comună. Pentru Corca Ion, chiaburii Ţogoe Valeriu nu s’a lăsat înşelat de strecuraţi în sfatul popular. înşelat chiaburul pe ţăranul sărac Iosif
erau adevăraţi „oameni de treabă", căci ameninţările chiaburului, ce se pretin — Miron Dudu să fie socotit chiabur, Bobei, care lăsându-se ademenit şi-a
ei ştiau să se linguşească pe lângă el, dea mijlocaş şi-şi batea joc de legile a cerut ţăranul sărac Ciurea Gheor dat fata slugă la acest chiabur. După ce
să-i mai dea câte o ţuiculiţă, câte un statului. împreună cu o comisie formată ghe. Cine nu cunoaşte ticăloşiile bogă i-a muncit fata câţiva ani, chiaburul
plocon... Chiaburii erau tare darnici din ţărani muncitori şi organele locale tanului Miron Dudu, stăpân pe 17 Aron Bălău a alungat-o.
faţă de Corca, pentrucă şi Corca era de stat, a descoperit ascunse într’o hectare, pe care le lucrează cu braţe Aşa cum au fost demascaţi Guiman
foarte binevoitor faţă de ei. Aşa se face groapă acasă la Guiman Gh. Gheorghe, de muncă străine? Casa Iui Miron Du Gh. Gheorghe, Moldovan Virginia, Mi
că prin „bunăvoinţa" lui Corca- numă peste 3.000 kg. cartofi şi multe sute de du nu-i casă, îi castel. Este făcută de ron Dudu şi Bălău Aron, au fost de
rul chiaburilor pe care îi avea comuna kilograme cereale. palmele noastre. Pe vremuri, când era mascaţi toţi chiaburii ascunşi printre
în 1949, în ultima vreme scăzuse a- Fiind mascaţi în mijlocaşi, chiaburii ajutor de primar, ştiţi cum făcea: „Vii mijlocaşi, care cu ajutorul cozilor de
proape la jumătate. răspândeau fel de fel de svonuri în rân să-ini munceşti mie două zile şi ţi le topor, ocrotitorii lor, sabotau legile sta
De aceeaş părere că „chiaburi1 sunt durile ţăranilor muncitori. Aşa s’a fă scad la corvoadă"; şi ne duceam şi-i tului. Datorită luptei dârze a comuni
oameni de treabă" era şi Ceapă Traian, cut că planul de colectări şi de impo munceam pe degeaba, că de nu, ne bă- ştilor, care au mobilizat în jurul lor pe
fostul preşedinte al sfatului; el se lăsa zite nu putea fi îndeplinit la timp. Co tea cât poftea şi pe urmă ne mai da toţi ţăranii muncitori din Poiana Mă
dus de nas de Corca Ion, „omul de is muna Poiana Mărului rămânea în urmă şi pe mâna jandarmului. Numai eu ştiu rului, sfatul popular în fruntea căruia
pravă" al chiaburilor. şi cu îngrijirea culturilor. cât am suferit de pe urma acestui sbir. este astăzi un nou preşedinte, a trecut
Aşa au primit categorisirea de mijlo Ţăranii muncitori au arătat preşedin Iată gura mea ; n’am dinţii din faţă, deîndată pe toţi chiaburii în categoria
ce li se cuvine, recalculându-le cotele
caşi chiaburoaica Virginia Aâoldovan, telui sfatului popular, în nenumărate căci mi i-a rupt el; lovindu-mă cu bo şi impozitele cu majorarea pe care tre
proprietară a 9 ha. pământ, cazan de rânduri, că mulţi aşa zişi „buni gospo cancul. Dar ce să mai vorbim de mi bue să o dea chiaburii.
ţuică, moară, crâşmă, două case, chia dari" trecuţi pe nedrept în rândul mij ne ! Priviţi la Neculai Grapă; îl ve
burul Guiman Gh. Gheorghe şi încă locaşilor, nu erau altceva decât chia deţi cum merge? Tot Miron Dudu, pe AUREL BAIiEANU
