Page 2 - Albina_1952_08
P. 2
2 A L B I N A
Alegerea comitetelor comunale F. D. P Nu va mai fi niciun neştiutor de carte
în satele regiunii Baia Mare în satul nostru
In toate comunele regiunii Baia pentruca toţi de acolo să cunoască bine Cu Inima plină de bucurie am citit ştiutori de carte. Astăzi au mai rămas
Mare au fost alese Duminică comitetele însemnătatea acestei legi a legilor“. eu în ziare proiectul de Constituţie. Ci nealfabetizaţi doar 60 de inşi. In cin
comunale ale F.D.P., comitete care se Maria Dănuţ a arătat că prin glasul tesc şi răscitesc proiectul şi mereu gă stea proiectului de Constituţie, învăţă
,vor ocupa cu organizarea desbaterii pu ei, ţărăncile muncitoare din satul Bâr- sesc atâtea alte mii şi mii de fapte, torii satului s’au angajat ca în anul
blice în mijlocul ţăranilor muncitori, gău se angajează în cinstea proiectului lupte şi biruinţe cuprinse în fiecare viitor să se termine complect acţiunea
!a proiectului noii Constituţii. de Constituţie să termine cele dintâi articol şi paragraf. de alfabetizare în satul nostru.
In comitetele comunale F.D.P. âu treerişul şi să predea la timp cotele că. Privesc Ia satul nostru aşezat în lun Statul poartă azi deosebită grijă ca
fost aleşi oameni ai muncii români şi tre stat. ca Dunării şi văd în el faţa miilor de drelor didactice. Mi-amintesc de anii
maghiari, activişti de partid şi ai or Ţăranul muncitor Gh. Munteanu, în sate din ţara noastră, care în anii pu când am ieşit de pe băncile şcolii.
ganizaţiilor de masă, fruntaşi în mun numele organizaţiei de bază P.M.R. din terii populare au căpătat o altă înfăţi Patru ani a trebuit să stau fără post.
cile agricole din gospodăriile colective, satul Merişor, şi-a luat angajamentul şare. Alţii sunt azi locuitorii. In locul Când am fost numit primeam un sala
gospodării de stat şi S.M.T.-uri, ţărani să ducă o susţinută muncă de lămu unor ţărani săraci şi mijlocaşi vlăguiţi riu de mizerie, încât zile întregi
săraci şi mijlocaşi dintre cei mai rire în rândurile ţăranilor muncitori de puteri de pe urma exploatării nemi nu aveam ce mânca. Tinerii învăţă
vrednici, precum şi învăţători de pentru formarea unei gospodării agri loase a moşierilor şi chiaburilor, vezi tori primesc astăzi posturi de în
frunte. astăzi oameni încrezători care muncesc dată ce au terminat şcoala şi au salariu
cole colective în comună". Cu cât vom
In comuna Ciocârlău, raionul Baia avea mai multe gospodării colective în cu drag pentru patria noastră scumpă. bun. Sfaturile populare se îngrijesc de
Mare, după alegerea comitetului F.D.P. satele ţării noastre, cu atât ne vom Articolul 80 din proiectul de Cons locuinţă, masă la cantine, lemne pen
s’a dat citire proiectului de Constituţie. bucura mai mult de o viaţă fericită. tituţie prevede: „Cetăţenii Republicii tru încălzit. Neîncetat suntem sprijiniţi
Apoi 24 cetăţeni s’au înscris la discu Ţăranii muncitori aleşi în comite Populare Române au dreptul la învăţă să ne îmbogăţim cunoştinţele, să ne
ţii. Vasile Crainic, ţăran muncitor a tele F.D.P. şi-au luat angajamentul să tură". Cât adevăr cuprind aceste câte ridicăifi nivelul cultural şi ideologic.
spus: „Ne vine bine la inimă acest popularizeze din casă în casă, dela om va cuvinte. Satul nostru are astăzi In cinstea proiectului de Constituţie
proiect de Constituţie. El apără deo şcoală elementară cu 7 clase, în sat toţi îmi iau angajamentul de a munci cu
potrivă şi pe Ion şi pe Ianoş fratele Ia om, proiectul noii Constituţii şi să-şi copiii de vârstă şcolară vin cu regula şi mai multă râvnă pentru luminarea
nostru. îmi iau angajamentul, tovarăşi, sporească eforturile în munca de recol ritate la şcoală. Frecvenţa este de 100 ţăraniIor"muncitori din sat. Voi căuta
să popularizez proiectul de Constituţie tare. la sută. Mulţi dintre copiii claselor 5, să lucrez atât pe tărâmul şcolii cât şi
6, 7 au avut burse. Din sat sunt ple al activităţii culturale prin căminul cul
caţi la liceu, şcoli pedagogice, şcoli me tural, pentru a sprijini ţărănimea mun
dii tehnice şi şcoli profesionale un nu citoare din sat să păşească pe drumul
măr de aproape 40 elevi. La institute gospodăriei agricole colective.
şi facultăţi se numără în prezent 15 Văd în proiectul noii Constituţii în
studenţi. In afară de şcoala elementară făţişarea viitorului luminos al tuturor
avem azi în satul nostru cămin cultu oamenilor muncii din ţara noastră.
ral, muzeu, cinematograf.
Regimurile trecute lăsaseră în satul Vasile Turcu
nostru plaga ruşinoasă a analfabetis învăţător
mului. Aproape 500 de oameni erau ne comuna Orlea, raionul Corabia
Desbaterea proiectului de Constituţie
în adunări populare
In satele raionului Hunedoara, sute — Vedeţi, a spus Munteanu Bucur
şi mii de ţărani muncitori, agitatori de din satul Totia, — asta consfinţeşte
partid şi ai organizaţiilor de masă iau dreptul nostru asupra pământului pe
parte activă Ia desbaterea proiectului care-1 muncim, pe care nu l-am dobân
noii Constituţii. dit prin exploatare şi înşelăciune, ci
In sata căminului cultural din satul cu braţele noastre.
Munteanu Silvestru şi sofia sa, membri ai gospodăriei agricole co Băcia s’au adunat numeroşi ţărani Ceilalţi care s’au înscris la cuvânt au
lective „Tudor Vladimirescu“ din comuna Hărman, regiunea Stalin, muncitori şi din satele vecine : Tâmpa, arătat pe rând că vor munci cu puteri
în curtea gospodăriei lor personale. Petreni şi Totia, care alcătuesc Ia un sporite pentru cinstirea şi întărirea
Ioc comuna Băcia. proiectului de Constituţie, grăbind tree
După citirea proiectului de Constitu
Unde se pot trimite propunerile în legătură ţie, numeroşi săteni au luat cuvântul rişul, desmiriştitul şi predarea cotelor
către stat. Deasemeni, şi-au luat anga-
cu proiectul de Constituţie arătându-şi dragostea ce-o simt, vă mentul să fie şi mai vigilenţi faţă de
zând cele cuprinse în proiectul de Con chiaburi, să lupte împotriva lor şi a
Oamenii muncii care au de făcut pro- raionale, orăşeneşti, comunale sau re stituţie. tuturor celor care caută să năruiască
puneri In legătură cu proiectul de dacţiilor ziarelor centrale şi locale. Multe discuţii au fost purtate îndeo tot ce a clădit poporul nostru munci
Constituţie le pot trimite consiliilor re- Deasemeni, propunerile se pot trimite sebi pe marginea articolului 8, care tor.
gionale, raionale, orăşeneşti F.D.P., co- direct Secretariatului Comisiei pentru spune : „Pământul in Republica Popu
mitetelor săteşti F.D.P., comitetelor exe- pregătirea proiectului de Constituţie lară Română aparţine celor ce-l mun Mureşanu Victor
cutive ale sfaturilor populare regionale (Bucureşti. Aleea Alexandru nr. 39). cesc'4. corespondent
Pământul este al celor Sâ cunoaştem cât mai bine torii. In cadrul acestor legi, sfatul
ce-l muncesc proiectul de Constituţie popular al Regiunii Autonome Ma
Mai mulţi ţărani muncitori şi colec ghiare — care este ales şi funcţionează
la fel ca şi sfaturile populare ale celor
tivişti din comuna Horia, raionul Ro Răspunsuri la întrebările cetăţenilor lalte regiuni — elaborează regulamen
man ne întreabă: „Ce se înţelege prin tul Regiunii Autonome Maghiare, regu
aceea că pământul aparţine celor ce-l Comunist Român, a condus masele Răspuns: lament care este supus aprobării Marii
muncesc" ? largi ale ţărănimii muncitoare în lupta înfiinţarea Regiunii Autonome M a Adunări Naţionale. Organele de stat şi
Proiectul de Constituţie consfinţeşte pentru reforma agrară. Peste un milion ghiare a R.P.R., prevăzută în proiectul instituţiile vor folosi atât în vorbire
în articolul 8 principiul că pământul de hectare pământ a fost împărţit ţă de Constituţie, este o nouă dovadă a cât şi în scris limba maghiară. Aceasta
în Republica Populară Română apar ranilor fără pământ sau cu pământ pu aplicării consecvente de către partidul nu va ştirbi cu nimic drepturile oame
ţine celor ce-l muncesc. ţin. Moşierimea a fost desfiinţată ca nostru a politicii naţionale leninist-sta- nilor muncii români din Regiunea Au
Sub cârmuirea burghezo-moşiereas- dasă. llniste. Această măsură este menită să tonomă Maghiară, drepturi garantate
că, o mână de moşieri trândavi şi clica Prin măsurile sale statul demoerat- ducă la strângerea şi mai mult a legă de Constituţie. In satele româneşti din
regală stăpâneau mai mult pământ popular sprijină şi ocroteşte proprieta turilor de prietenie şi frăţie între po regiune vor funcţiona şcoli şi cămine
decât milioane de gospodării ale ţăra tea particulară asupra pământului, ba porul muncitor român şi minorităţile culturale în limba română. Deasemeni,
nilor muncitori. însăşi statisticile câr- zată pe munca proprie a producătoru naţionale, să întărească Republica în legăturile cu diferitele organe şi in
muitorilor de atunci arătau că în vreme lui. Articolul 10 din proiectul de Cons Populară Română. stituţii populaţia română va putea fo
ce 2.460.000 ţărani aveau 28,02 la sută tituţie consfinţeşte acest principiu, ară In articolul 81 se arată limpede: losi limba maternă.
din pământul arabil, un număr de tând că : „Statul ocroteşte dreptul de „Oamenilor muncii, cetăţeni ai R.P.R., Regiunea Autonomă Maghiară face
12.200 moşieri stăpâneau aproape tot proprietate particulară asupra pămân fără deosebire de naţionalitate, rasă şi pacte integrantă din Republica Popu
atât de mult, 27,69 la sută din totalul tului, a ţăranilor cu gospodării mici şi sex, le este asigurată deplina egalitate lară Română, ca oricare altă regiune
pământului bun de muncă. mijlocii, pe baza legilor în vigoare". de drepturi în toate domeniile vieţii e- a ţării.
Sute de ani dearândul au sângerat conomice, politice şi culturale". Crearea Regiunii Autonome M a
ţăranii muncitori pentru pământ. De înfiinţarea Regiunii In Regiunea Autonomă Maghiară in ghiare constitue o victorie a poporului
multe ori ţăranii muncitori s’au răscu Autonome Maghiare tră raioanele secuieşti arătate în proiec nostru împotriva duşmanului, care prin
lat cerând pământ şi libertate, dar au Mai mulţi ţărani muncitori, printre tul de Constituţie, unde populaţia ma şovinism şî naţionalism caută să aţâţe
primit moarte şi robie. care şi tovarăşul Gheorghe Cuicasa din ghiară formează marea majoritate. vrajba naţională, să slăbească astfel
Abia în anii puterii populare, ţărăni comuna Filipcşti, regiunea Galaţi, ne Aşa cum arată proiectul de Consti unitatea celor ce muncesc, în lupta îm
mea muncitoare şi-a putut vedea în pun diferite întrebări în legătură cu tuţie, pe teritoriul Regiunii Autonome potriva exploatării. înfiinţarea acestei
deplinit visul. După eliberarea ţării politica naţională a statului nostru şi Maghiare, legile Republicii Populare regiuni contribue mult Ia întărirea şi
noastre de către Uniunea Sovietică, cu înfiinţarea Regiunii Autonome Ma Române, hotărârile şi dispoziţiile orga înflorirea patriei noastre dragi, Repu
idasa muncitoare1 în frunte cu Partidul ghiare. nelor centrale ale statului sunt obliga blica Populară Română.
