Page 10 - Albina_1959_02

D I M I N E A Ţ A

Fragment din romanul „Şoseaua Nordului"
de Eugen Barbu

Romanul scriitorului Eugen Rărim, „Şoseaua Nordului", aflat în curs de
spanţie, evoca glorioasele lupte ale Griviţeî Roşii ce au culminat cu marea
grevă din februarie 1933. „Şoseaua Nordului" este un document d erois­
mului cu care muncitorii ceferişti, conduşi de partid, s-au ridicat o i preţul
vieţii kw împotriva exploatării şi a terorii fasciste. Fragmentul pe c»re îl
publicăm aduce dinaintea cititorului clocotul neuitatei zile de 16 februarie.

La şase de dimineaţă un trompet a- acum cu paşi măriţi strada, grăbit, H
MANEŞ MARAVSKl (basorelief). nunţă strîngerea rindurilor. Era încă în­ bucuros că spusese ceea ce avea de =
Moment din luptele ceferiştilor la Griviţa in Februarie 1933.
tuneric. Armele soldaţilor se aburiseră. spus. §§
O brumă uşoară, albă, acoperise ţevile — închideţi poarta! — strigă Gheor- jl
16 FEBRUARIE 1933 puştilor. Amorţiţi, înfriguraţi, sergenţii la Griviţa 1 =
ghe. Aeesta-i răspunsul muncitorilor de
jj
dădeau ultimele ordine. Camioanele pe
care erau montate mitralierele se apro- Se auzi clinchetul limpede al închi- ||
piarS cu o mişcare înceată de gardul zătoarei metalice şi cei trei se retra- II
In fiecare an, la 16 februarie, oa­ La 2 februarie ceferiştii de la Gri­
menii muncii aniversează eroicele viţa au declarat greva care a cu­ Atelierelor. Servanţii de deasupra îşi seră. Cîteva secunde nu se auzi decît §§
lupte ala ceferiştilor şi petroliştilor prins majoritatea muncitorilor din traseră mai bine căştile pe ochi, suflară paşii lor pe zăpada îngheţată, apoi din §§
din februarie 1933, lupte care au Ateliere. In fruntea lor se afla un în mîini, freeîndu-şi podul palmelor de întunericul curţii izbucni strigătul cu- f§
constituit o pagină glorioasă în isto­ comitet ales din masa greviştilor. mantăile umezite. nosemt al greviştilor : jj
ria mişcării muncitoreşti din ţara Această grevă a subliniat hotă­
noastră. rî rea nestrămutată a muncitorilor Mareş, Dobre şi Gheorghe se apro- — Pîi ne ! Pa-ce ! Mun că 1 g
Criza economică mondială de su­ ceferişti de a-şi impune revendi­ piară de poarta numărul 1. Erau ne­ ‘— Mun că 1 Pîi.ne ! Pace 1 j
praproducţie din anii 1929— 1933 cările cuprinse in programul de dormiţi, în obraz în locul paloarei o- ;— Mun că 1 Mun-că 1 Mun-că ! =
care a bîntuit în ţările capitaliste a la 28 ianuarie, revendicări din­ bişnuite, aveau pete roşii de sînge. Bă-
cuprins şi Romînia. înapoierea econo. tre care unele erau cu carac­ trfnul îşi strînse mai bine scurta îm­ Reflectoarele încă nu se aprinseră.
mică a ţării noastre, existenţa unor ter politic, iar altele cu caracter Cerul era întunecat. Deasupra turlelor
puternice rămăşiţe semi feudale, aser­ economic. blănită, îşi îndesă şapca pe ochi şi le bisericii Sfîntul Gheorghe se vedea o
virea ţării de către monopolurile im­ Această grevă a ceferiştilor ds la spuse celorlalţi:. urmă palidă, albicioasă. Becurile străzii
perialiste, îmbinarea crizei industri­ Bucureşti a fost însoţită de greve — Să mă lăsaţi pe mine să vorbesc. se mişcau încă în vînt, luminînd faţa­
ale cu cea agrară a făcut ca în Ro­ asemănătoare ale muncitorilor din In timpul nopţii care trecuse, fusese­
mînia cnza economică să provoace celelalte centre ceferiste, Iaşi, Paş­ dele cenuşii de peste drum.
suferinţe din cele mai mari mase­ cani, Cluj, Turnu Severin, Galaţi şi ră instalate cîteva reflectoare pe care Dobre vru să urce cele cîteva trepte
lor muncitoare şi să ducă la o puter­ albele. soldaţii le aprinseră. Fîşia lor puter­ ale tribunei de lingă gard şi se în­
nică ascuţire a contradicţiilor de După cum $e ştie, în urma acţiu­ nică de lumină mătură scurt curtea
clasă. Politica de jaf şi asuprire nii de la 2 februarie guvernul spe­ părăsită, oprindu-se pe ziduri ou stă­ toarse. Se aplecă peste rămăşiţele unui
dusă de partidele burghezo-moşiereşti riat de amploarea pe care a luat-o foc in care mai jucau spuze roşii, mici
a fost resimţită în primul rînd de acţiunea ceferistă, a trecut la ares­ ruinţă, scormonind fiecare bucată de flăcărui, cînd palide, când aprinse, luă
clasa muncitoare. In anii crizei, cla­ tarea capilor mişcării. In ziua de 14 tencuială. Aoum; doi snopi argintii se o torţă de brad proaspăt, aşteptă să se
sele conducătoare au aruncat toată februarie 1933. conducătorii mişcării Încrucişaseră pe geamurile cabinei por­
greutatea acesteia pe spinarea mase­ ceferiste in frunte cu tovarăşii tarului de la intrarea principală a aprindă şi, când lumina ei făcu un cerc
lor muncitoare de la oraşe şi sate. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Cbivu Stoi­ de foc in jurul său, păşi hotărit spre
In aceste condiţii extrem de apă­ ca ele. au fost arestaţi. In ziua de uzinei. Gheata oare acoperise sticla scară. Ajunse sus, se sprijini de bara
sătoare pentru poporul asuprit, 15 februarie, ca semn de protest îm­ subţire strălucea oa o foaie de cositor. îngustă de lemn şi se întoarse spre rin-
P.C.R. a fost singura forţă politică potriva măsurilor luate de guvern şi Strada pustie Iu traversată d« un o- dud de soldaţi care-1 priveau de dincolo
care şi-a asumat sarcina istorică de administraţia C.F.R., muncitorii de la fiţer care nu prea se grăbea. Avea
a organiza şi conduce valul revolu­ Griviţa au declarat grevă. un mers şovăitor şi liniştea celor de de barele de fier. E
ţionar pentru pîine, pace, libertate, Această grevă a cuprins totalitatea — Fraţilor, camarazi, spuse tare ri­
pentru zădărnicirea planurilor impe­ muncitorilor din Ateliere. Sirena A- dincolo de gard fl înspăimînta. Ştia că dicând mai bine torţa ca să i se vadă
rialiste d° a transforma ţara într-un telierelor a atras mase imense de nu mai rămăsese nimeni în atelierele
cap de pod al războiului antasovie- muncitori şi şomeri din afară. In pustii şi că aproape patru mii de oa­ chipul slab, nebărbierit de mai multe
tic. In aceste momente grele, parti­ jurul Atelierelor s-a adunat o masă meni, dacă nu mai mulţi, aşteptau să-i zile. Fraţi, soldaţi, camarazi, repetă ou
dul a chemat clasa muncitoare să-şi de circa 12.000 de oameni. Aceştia o grabă in care se amestecta puţină
siringă rîndurile şi să-şi organizeze s-au solidarizat cu greviştii, audă glasul. Cizmele lui bine lustruite frică, aţi fost aduşi aici ca să omoriţi
forţele spre a stăvili ofensiva clase­ încurajîndu-i tot timpul. Guvernul a luciră o clipă în lumina puternică. Re­
lor dominante. intervenit cu poliţia şi armata. flectoarele se stinseră. Deasupra intră­ pe fraţii voştri care luptă pentru o pîi­
Vechile tradiţii de luptă revoluţio­ In ziua de 15 februarie, la ora 10 rii nu rămăsese decît raza săracă a unui ne mai bună, pentru o viaţă omeneas­
nară ale muncitorilor ceferişti, ne­ seara, armata a făcut o primă în­ bec, şi mai palidă acum. că...
mulţumirile şi revolta ce mocneau cercare nereuşită de a pătrunde în Urmă o comandă scurtă, o vorbă
in rîndurile acestora, ca urmare a Ateliere. Iar în zorii zilei de 16 fe­ Mareş fl privi pe necunoscut cu o
repetatelor „curbe de sacrificiu", a bruarie, colonelul Hotineanu. comi­ curiozitate neascunsă. Era un locote­ aruncată cu mînie de un ofiţer, de un­
scăderii salariilor, a concedierilor sar regal, a somat pe ceferişti să pă­ nent tînăr, galben în lumina neclară, deva, din spatele zidului viu al soldaţi­
masive, îndreptăţeau pe deplin a- răsească Atelierele in cinci minute cu buze subţiri, foarte roşii, de om lor şi după aceea se auzi o pîrîitură
precierea Plenarei C.C. al P.C.R. şi a deschis focul imediat asupra scurtă, înfundată, ca zgomotul făcut
din octombrie 1932, că în „apărarea muncitorilor, fără a aştepta să treacă bolnav sau poate ostenit, cuprins de
Intereselor maselor proletare în tim­ măcar acele cinci minute. febră. Ofiţerul salută cu mîna la chi­ de o plesnitoare. Dobre se prăbuşi pe
pul apropiat, postul cel mai impor­ Au căzut atunci cf.teva sute de piu şi spuse destul de rar ca şi când podelele şubrede şi alunecoase. Torţa
tant al frontului proletar, asupra morţi şi alte sute de răniţi, printre s-ar fi temut că nu va fi înţeles : căzu lingă el, se rostogoli puţin şi pică
căruia partidul va trebui să-şi con­ care comunistul Dumitru Popa, ute- pe zăpadă. Se auzi urletul de mînie al
centreze forţele sale, continuă să — Comisarol regal vă acordă cinci
cistu] Vasile Roaită şi atiţia alţii celor din întuneric şi in clipa urmă­
fie ceferiştii*. minute pentru ca să evacuaţi curtea şi
care prin faptele lor au înscris o
X-a 20 martie 1932 a avut loc, din pildă vie de eroism. Atelierele. Altfel vom trage 1 toare mitralierele clănţăniră furios. Sno­
iniţiativa P.C.R., conferinţa pa ţară Bătrinul vru să rîdă la început, dar pii reflectoarelor se opriră asupra ace­
După înăbuşirea în slnge a lup­
a muncitorilor ceferişti. Aici, pe telor greviste din februarie 1933, gu­ se opri. lei mulţimi surprinse, care se împrăştie
baza orientării dată de Congresul al vernul a înscenat monstruosul pro­ într-o clipă. Din ziduri cădeau bucăţi
V.lea al partidului, s-au dezbătut — Cinci minute? — izbucni pătimaş
ces al conducătorilor ceferişti în de tencuială ou un sunet sec. Gloan­
sarcinile oa revin ceferiştilor în ca­ frunte cu tovarăşii Gh. Gheorghiu Dej Dobre de lingă el. Spune-i comisarului
drul luptei clasei muncitoare împo­ că... ţele turtite de tampoanele ruginite pi­
triva politicii burgheziei. Conferinţa şi Chivu Stoica oare au transformat Urmă o înjurătură grosolană pe care cau într-o parte. Gheorghe strigă cit
procesul într-un act de acuzare îm­
a ales comitetul central de acţiune potriva asupririi burghezo-moşie- putu de tare:
pe ţară a muncitorilor ceferişti, în ofiţerul nu se ştie dacă o mai auzi pen­
fruntea căruia se găsea tovarăşul reşti. „Procesul ceferiştilor* s-a tru că le întorsese spatele şi trecea — Fiecare la locul său, tovarăşi 1
politică
transformat intr-o acţiune
Gheorgba Gheorghiu-I>ej. Acest co. imtflffiHmttHHKWftmffiHimmKc
mitet a dus o vastă muncă organi. uriaşă care a cuprins largi pături
catolică în toate centrele ceferiste, populare într-o puternică manifes­
tare a forţei Partidului Comunist şi
cimantînd unitatea lor de luptă.
a clasei muncitoare, avînd un larg
In luna ianuarie 1933, cînd se •- ecou atît in ţară cît şi peste hotare.
plică o nouă curbă de sacrificiu, Luptele din ianuarie-februarie 1933
care presupunea încă o scădere cu sfint importante pentru faptul că
10 la sută din salariile muncitorilor ele au contribuit la bararea vremel­
ceferişti, mişcarea de la Griviţa a nică a drumului fascismului în ţara
3 crescut din ce în ce maj mult. Sub noastră. Ele au constituit o piedică
conducerea C.C. al P.C.R:, comitetul serioasă în calea fascizării ţării, fiind
central de acţiune pe ţară a îndepli. primele lupte muncitoreşti de mare
nit rolul de stat major al luptelor amploare în Europa, după instaurarea
ceferiste. la putere a hitlerismului în Germa­
P.C.R. a antrenat masele largi nia.
muncitoare la lupte împotriva pri­ Luptele din februarie 1933 au lăsat
goanei poliţiei şi siguranţei. La 28 ia­
nuarie 1933 în urma grevei demon­ o urmă adâncă in istoria ţării noas­
strative a celor 4000 de ceferişti, di­ tre. Ele ţin mereu trează în aminti­
recţia acordă avansurile refuzate rea poporului nostru ura faţă de
mai înainte. 7000 de ceferişti au fă­ sângeroasa asuprire şi exploatare ca­
cut greve demonstrative de 5 ore la
31 ianuarie fără să obţină rezultate pitalistă, amintirea luptei eroice a
pozitive. clasei muncitoare pentru libertate şl
Muncitorii ceferişti s-au convins mobilizează poporul muncitor la noi
că drepturile înscrise în programul fapte de muincă şi luptă pentru con­
întocmit la 28 ianuarie, nu vor pu­
solidarea şi dezvoltarea cuceririlor
tea fl ciştigate decît printr-o grevă revoluţionare, pentru care şi-au văr­ Principalele centre din (ară unde au fost organizate de către Comitetul
bine organizată şi bine condusă. sat sângele în 1933 muncitorii revo­ Central de acţiune. sub conducerea Partidului Comunist din Romlnia
luţionari d« la Griviţa, eroicele lupte din ianuarie-februarie 1933.