Page 7 - Albina_1959_02
P. 7
AL SEPTENALULUI
Spre culmi —
Aşa şi-au început
ei septenalui de P. ZORIN
satul Rojdestvenskaia Hava,
• Constructorii hidrocen
tralei din Novosibirsk au în- regiunea Voronej
tîmpinat cu cinste cel de al întreaga ţară, largă $i bogată
XXI-lea Congres al P.C.U.S.
In ziua de M ianuarile ei au Partid iubit, îţi cîntă noul plan.
obţinut un nou succes inon- Urmîndu-te pe calea arătată,
tînd cel de al şaselea agre Vom înflori, vom creşte an de an.
gat al hidrocentralei. In con
diţii extrem de vitrege, pe un Cu noi e Lenin! Braţul oţelit e.
ger cumplit, brigăzile con Şi ni-i voinţa în veci de neclintit,
duse de tovarăşii Hvostantev
şi Lazarev au îndeplinit zil Urcăm mereu spre culmile-nsorite,
nic cite două norme- Spre comunism, spre ţărmul mult rîvnit 1
O mare parte din energia
hidrocentralei este folosită In romîneşte de D. M INAfL
pentru transportul feroviar
electrificat pe linia Novosi-
birsk-Taiga.
O nouă maşină orizontală de forjat cu o presiune de In prezent se montează cel
2.000 tone a fost fabricată la uzina Novo.Kramator sk, în de al şaptelea, ultimul agre Creatorii belşugului
cinstea celui de al XXt-lea Congres al P.C.U.S. gat.
• Tinerii oţelari de la uzina „Au şi apărut primele rîndu- Cifrele acestea nu sînt luate
Intr-o uzină metalurgică Dzerjinski, din Dnieprodzer- neie care ne vestesc o vară fru din vint. In colhoz, în ultimii
cinci ani au fost create condiţii
jinsk, lvan Mironenko, Ku-
moasă".
prian Sivko, şi Nikolai Liso- lată ce a spus în raportul său favorabile pentru a desfăşura o
Ziua deschiderii celui de-al şină La alta. Angajamentele voi, aflîndu-se în întrecere în prezentat la cel de al XXI-lea ofensivă reuşită pe frontul căr
XXLlea Congres al Partidului luate în preajma Congresului cinstea celui de al XXI-lea Congres al P.C.U.S., tovarăşul nii : s-au construit grajduri mo
Comunist al Uniunii Sovietice a erau îndeplinite şi depăşite. Fie- Congres al partidului au dat N. S. Hruşciov despre crescăto del, se mai construiesc încă două
fost o zi de mare sărbătoare care muncitor, însă, căuta să în cursul lunii Ianuarie toate rii de vite din regiunea Riazan curţi de vite. Anul acesta, supra
pentru toţi oamenii muncii din întîmpine Congresul cu noi rea şarjele înaintea termenului din ţinutul Stavropolie şi despre faţa cultivată cu porumb va li
Leningrad. Pretutindeni, în în lizări în muncă. prevăzut de grafic, marcind alţii care au hotărît ca într-un de 40 hectare de pe care se va
treprinderi, pe şantierele de La loc de cinste în secţia de i începutul septenalului cu sute an să mărească de două-trei ori strînge o recoltă de minimum
construcţii, în instituţiile ştiinţi- turbine cu aburi stătea o tur de tone de oţel peste plan. producţia de carne. Crescătorii 80.000 kg. porumb furajer U
fice domnea un avînt deosebit bină cu o capacitate de 100.000 de vite din regiunea Moscova hectar.
• In colhozul „Drumul lu
In uriaşele secţii ale Uzinei kilowaţi. Montarea ei a început minos" din raionul Losevski, şi-au luat angajamentul să ob Principala bogăţie a collioziz-
metalurgice, ca de obicei, munca în ziua de 26 ianuarie deşi con regiunea Voronej, există pa ţină chiar în primul an al pla lui o constituie însă oamenii. La
form planului ea trebuia să fie toate fermele, în toate brigăzile
era în toi. Uriaşele macarale tru ferme de vite. nului septenal o producţie de
montată abia în februarie 7.000 kg. carne raportat la suta muncesc numeroşi tineri, lată în
transportau încărcături de sute tn ziua deschideri) celui de
— In cinstea Congresului, de hectare, şi să dea statului de clişeu crescătoarele de vite Va
de tone, strungurile prelucrau am promis să terminăm turbi al XXI-lea Congres al parti două ori mai multă carne ca în lentina şi Varvara Skobeakov,
piesele viitoarelor maşini. Oa na înainte de termen — spune dului a avut loc o consfătuire. anul trecut. care şi-au luat angajamentul să
brigadierul A. Sokolov. — As Crescătorii de vite au hotărît
meni grăbiţi, preocupaţi de Colhozul Miciurin din raionul crească anul acesta în loc de
tăzi am făcut mai mult decît să îndeplinească septenalui 100, — 260 de vilei.
munca kw treceau de la o ma- colhoznic în patru ani. încă Mihnevski. Aici s-a născut glo
era prevăzut. Şi toate acestea rioasa iniţiativă a comsomoliş-
numai datorită faptului că gîn- în anul 1962 colhozul va ob tilor din Podmoskovie. Tinerele I. GR1CER
ţine 10.400 kg. carne la fie-
durile noastre sînt acolo, în sala , care sută de hectare. mulgătoare şi crescă
Congresului. E adevărat că nu
| Gindurile noastre, că Partidul Comunist exprimă drocentrala „V. I. Lenin" de toare de porci şi-au
sînt membru de partid, dar ştiu
luat angajamentul să
• La 1 februarie ax:- hi
obţină cîte 12.000 kg.
interesele întregului popor. Ra
| planurile noastre portul lui Nikita Sergheevici pe Volga miliarde de kiio- de carne, adică de
produsese deja
mai mult
patru ori
douăzeci
Hruşciov este un raport despre
SE viitorul nostru luminos. waţi-ore energie electrică. decît anul trecut.
g Perspectivele de daevol. întregul colectiv al Uzinei Această cantitate de energie
H tare ale economiei sovietice, metalurgice din Leningrad lu electrică depăşeşte de zece
g perspective despre care a crează în prezent la transpune ori producţia tuturor staţiu
j= vorbit la cel de al XXI-lea rea în viaţă a proiectului tehnic nilor electrice din Rusia de ŢJUUULSLAJiSLSULSLSiSi
j Congres al P.C.U.S. Nikita elaborat de inginerii şi construc dinainte de revoluţie. Şefa de brigadă
g Sergheevici Hruşciov. sînt torii uzinei. Este vorba de o ins © In preajma celui de al AL E. Golovastico-
jg bazate pe posibilităţi ab- talaţie de turbine de 400.000 XXI-lea Congres al P.C.U.S. va din colhozul
= solut reale. Tezele raportu- s-a terminat la Moscova cons
"4 lui sînt pirofund qîndite şi kW. Aceasta, după cum o de truirea unui imobil cu şase G o r ki, regiunea
g§ discutate de către oamenii numesc oamenii uzinei, este ma etaje pentru muncitorii fabri Moscova, a obţinut
în seră de pe fie
§§ muncii din patria sovietică. şina viitorului. Asemenea agre cii „Goznak". In noul imobil care metru pătrat
§§ Proci ramul de şapte ani, gate puternice, care se vor ins s-au şi mutat peste o sută de
g propus de partid, a devenit tala în cursul septenalului la familii. de pămint 150 kg.
g cauza vitală a întregului legume timpurii.
g popor. Fiecare om sovietic termocentralele ţării, vor per e tn n n n n n n rtn rin rtt
g afirmă : mite să se mărească în mod
H — Acestea sînt gindurile considerabil dotarea cu ener
g mele. Acestea sînt cifrele gie electrică a economiei naţio
H mele. Acestea sînt planu-
nale, să se creeze mai rapid, Institutul se pregăteşte de drum
= rile mele.
j| Acelaşi lucru îl afirmă baza tehnico-materială a comu
|f cu hotărîre şi minierul din nismului. In raportul său prezentat la vietici — Mihail Alexeevici La- — Realizările fizicienilor şi ale
|§ Krasnodar, Nikolai Mamai cel de al XXI-lea Congres al vrentiev, Serghei Alexeevici Ilris- chimiştilor noştri ne-au dat po
s şi colhoznica din Cerkask, P.C.U.S., Nikita Sergheevici sibilitatea sa pătrundem adine
= Galina Burkaţkaia. Hruşciov a lăudat iniţiativa ma ţianovici şi Serghei Lvovici So- in înţelegerea acelor fenomene fi
g Preşedintele colhozului rilor savanţi şi academicieni so bolev, care venind cu ideea creă zice în condiţiile cărora au loc
H „Radianska Ucraina", Ga rii unor noi centre ştiinţifice în toate procesele vieţii. Ştiinţa so
li lina Burkaţkaia a declarat răsăritul ţării, au hotărît să se vietică,. îşi pune ca scop să por
j de curînd la Congresul par- stabilească acolo definitiv- nească o largă ofensivă pentru
g tidului comunist din R.S.S prelungirea vieţii omului, pentru
H Ucraineană : Am vizitat Academia de Ştiin
ţe a U.R.S.S. şi am cerut să ni distrugerea bolilor. Întreaga ac
§| — Noi sîntem complet
g gata să îndeplinim septena- se povestească cum a fost întîin- tivitate se poate desfăşura acolo
r Iul în patru ani ! pinată iniţiativa cunoscuţilor sa unde există o bază ştiinţifică co
g In zilele acestea pline te vanţi. Am aflat că zeci de sa respunzătoare. O asemenea bază
g Însufleţire din qura milioa- vanţi şi specialişti în diferite do se creează în Siberia. CredcăLni-
= nelor de oameni se înaltă caicri nu se, vor găsi condiţii mai
g un cîntec ale cărui cuvinte menii ale ştiinţei se pregătesc
= dovedesc o adîrică dracfoste de drum. favorabile pentru savanţi : na
H Si un devotament neţărmu- ...în Institutul de biologie ex tură minunata, laboratoare uti
g rit fată de marele nostru perimentală şi medicină e o zi late după ultimul cuvînt al teh
V Partid :
obişnuită de lucru. Profesorul nicii.
g Partid iubit E- N. Meşnlkin, şeful institutu — Sper că vom acorda un a-
f§ Tu, laolaltă jutor nepreţuit acelor entuziaşti
g Slringind puternicul popor, lui şi unul din ajutoarele salo.
§§ Spre comunism, tînărul savant Alexandr Mikac- care vor veni -să construiască
g Spre- culmea lui înaltă lian, abia au terminat o opera noile centre industriale — încheie
= Ne duci in zbor I ţie complicată: A fost salvata p Evghenii Nikolaevici.
g Tu ne.ai crescut, Fotografia noastră înfăţişează
g Tu far ne-ai fost prin ceafă, viaţă omenească.
g Viteji ne-ai învăfat să fim, Activitatea lui Evghenii Niko- ■ pe. A. Mikaelian, G. F^gijlov şi
M Şl noi acum, laevici în domeniul chirurgiei ini- 1. .takov, trei tineri- savanţi ai
g întreaga noastră viaţă mei a căpătat o largă populari institutului care se pregătesc de
H Ţi-o dăruim I
tate în ţara noastră. Profesorul plecare.
I MIKOLA UPENIK ne spune: M. KUHTARlOV
REDACI I A : Bucureşti Piat» ..Scînteii*, Tel 17 60 10 17.60 20 17.60 40 ABONAMENTE 7,60 lei anual Tas» poştală plătită in numerar cont aprobării Dir Generale
P.T-T.R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se fac la oficiile poştale, judo factorii poştali şi diluzorii voluntari. TIPA R U L: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V Stalin"
