Page 4 - Albina_1959_02

P R O B L E M E L E D E Z V O L T

A G R i C V L T V I U I S

Tovarăşi ! Pentru construirea comunismului, pen­ o mare sporire a recoltelor globale de cereale, în- diferite maşini, mecanisme şi utilaje. înzestrarea mare volum de i
tru creşterea bunăstării poporului va avea o impor. trucît importante suprafeţe vor fi folosite pentru energetică a producţiei colhoznice şi sovhoznice va matelor, să spore,
tanţă uriaşă noul aviuţ puternic al agriculturii so­ culturi tehnice şi ogoare negre. creşte aproape de două ori. port, să se const
cialiste. Astăzi, cînd colhozurile şi sovhozurile dispun de La sfîrşitul septenalului va fi în general înfăp­ rapide, diferite rei
In viitorul septenal sarcina fundamentală în do­ cadre calificate, sînt înzestrate cu mijloace tehnice tuită electrificarea tuturor colhozurilor, iar electri. sosit timpul să s
nutreţuri combinai
meniul agriculturii este, aşa cum s.a stabilit în moderne, au posibilitatea să efectueze lucrările agri­ ficarea sovhozurilor va fi terminată cu mult înainte.
hotăiîrea plenarei din decembrie, a C. C.. atingerea cole la timp şi în bune condiţii, să folosească mai Consumul de energie electrică la sate va creşte de uzine de stat şi in
unui nivol dc producţie care să permită DEPLINA multe îngrăşăminte organice şi minerale, să între­ nutreţuri combina
aproape patru ori. Aceasta va da posibilitate să se
SATISFACERE A NECESITĂŢILOR POPULAŢIEI buinţeze seminţe selecţionate, există toate condiţiile toacelor tehnice
reducă cheltuielile producţiei agricole cu peste 19
IN ALIMENTE ŞI ALE INDUSTRIEI IN MATERII pentru pa în anii care urmează PRODUCŢIA LA miliarde ruble, să se facă un uriaş pas înainte pe mijloacelor pentru
PRIME ŞI ASIGURAREA TUTUROR CELORLAL­ HECTAR A CULTURILOR AGRICOLE SA SE MA- care şi descărcare,
calea dezvoltării continue a culturii şi a îmbunătă-,
TE NECESITAŢI ALE STATULUI IN PRODUSE REASCA PRETUTINDENI, IN MEDIE CU TREI- ploatarea turbei, p
ţirii traiului în satul colhoznic. grăşâminte locale.
AGRICOLE. PATRU CHINTALE, îndeplinindu-se şi depăşin-
Pentru anii 1959— 1965 se prevede mărirea volu­ du-se astfel sarcinile stabilite în cifrele de control UNA DIN CELE MAI IMPORTANTE SARCINII Totodată, este n
mului producţiei globale a agriculturii cu 70 la cu privire la recoltele globale de cereale. IN AGRICULTURA ESTE CREŞTEREA PRODUC­ mai productiv pa
TIVITĂŢII MUNCII ŞI REDUCEREA PREŢULUI colhozuri şi sovho
sută. Sporul anual mediu va fi de 8 la sută. De IN DOMENIUL CREŞTERII ANIMALELOR
menţionat că în ultimii şapte ani ritmul mediu a- PRINCIPALA SARCINA IN CURSUL ACTUALU­ piese de schimb îr
cerinţele colhozuri!
nual de creştere a producţiei în Statele Unite ale LUI PLAN SEPTENAL O CONSTITUIE CREŞTE­
tăţească prin toate
Amcricii a fost sub 2 la sută. REA PRODUCŢIEI DE CARNE, LAPTE, LINA ŞI
maşinilor.
Se prevede ca la sfîrşitul septcnalului producţia OUA. Tovarăşi 1 Dezba
diferitelor produse să crească după cum urmează : Această creştere trebuie să fie realizată prin mă­ Di n raportul Plenara din decern
Cereale: la 10— 11 miliarde puduri (164— 180 mi­ rirea simţitoare a şeptelului de vite de toate ca­ preşedinţi de colhc
lioane tone), faţă de 8,5 miliarde puduri în tegoriile, a numărului de păsări, iepuri de casă to ra ră ţu lu i canizatori, speciali
anul 1958. de la fermele colhoznice şi sovhozuri, prin rid.carca tori ai organelor .d
Bumbac brut: la 5,7—6,1 milioane tone, adică productivităţii creşterii vitelor. N. S. H ruţei o v în mod cit se poat
30—39 la sută mai mult decît în anul 1958. Trebuie întărită cu şi mai multă stăruinţă baza ţinut, regiune şi ra
Sfeclă de zahăr: la 76—84 milioane tone, adică furajeră, în primul rînd prin creşterea producţiei preiental mari posibilităţi di
40—55 la sută mai mult decît în 1958. de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, prin stocarea Hotărîrea Plenar
Seminţe oleaginoase: la 5,5 milioane tone, adică 10 de nutreţuri proteice, cum sînt trifoiul, lucerna, a- la Congresul larg dezbătută in |
la sută mai mult decît în 1958. mcstecurile de înăzăriche — ovăz, mazăre, lupin şi muniste din republ
Fibre de in : la 580 mii de tone, adică 31 la sută alte culturi, potrivit cu particularităţile zonelor res­ al X XI ~ a tetelor de p .1, de
le
mai mult decît în 1958. pective. Trebuie cultivată cu toată seriozitatea soia activului de ,-artid
care are o mare valoare atît c^ plantă alimentară,
Cartofi; la 147 milioane tone. faţă de 86 milioane extraordinar rîrile adoptate nu i
cit şi ca plantă tehnică şi furajeră.
tone în 1958. pe baza bilanţuriloi
In producţia globală de lapte şi unt, ţara noastră bilităţile existente,
Legume: în proporţii oare să asigure satisfacerea al P. C. U.
deplină a necesităţilor populaţiei. s-a situat pe primul loc în lume. In cursul anilor special în ceea ce
Fructe: să se mărească de cel puţin 2 ori, iar la următori nu numai că vom ajunge din urmă, dar animaliere.
In cadrul dezbat
struguri de cel puţin 4 ori în comparaţie cu 1958. vom şi întrece considerabil State'e Unite în pro-
colhoznicii, muncite
Carne (în greutate de tăiere) : cel puţin pînă la ÎS ducţia acestor produse pe cap de locuitor. Totodată, DE COST AL PRODUCŢIEI AGRICOLE. Trebuie agricultură au scos
milioane tone, adică de 2 ori în comparaţie cu trebuie desfăşurată o activitate intensă în vederea asigurată o creştere înseninată a producţiei globale,
cu pricepere, vor p<
1958. utilizării tuturor rezervelor şi posibilităţilor pentru redueîndu-se mijloacele şi cheltuielile de muncă.
producţia de cereai
Lapte: la 100— 105 milioane tone, adică de 1,7— 1,8 a mări producţia de carne de 2,5—3 ori, pentru a se Acum, cînd colhozurile s-au întărit, s.a ridicat
îndeplinite şi depăş
• ori mai mult decît în 1958. depăşi considerabil sarcina prevăzută de septenal nivelul înzestrării lor tehnice, au crescut cadrele,
lum.
Lînă : la aproximativ 548 mii tone. adică de 1,7 ori şi a traduce în viaţă chemarea lansată de colhozu­ există tot ceea ce este necesar ca în decursul septe-
. Au şi apărut prir
mai mult decît în 1958. 1 I rile şi sovhozurile fruntaşe ale ţării — de a ajunge nalului să crească considerabil productivitatea mun-i vară frumoasă. De.
cii şi să scadă preţul de cost al producţiei'agricole.
Ouă : la 37 miliarde bucăţi, adică de 1,6 ori mai din urmă Statele Unite în producţia animalieră pe luat angajamentul <
mult docit în 1958. , cap de locuitor. Industria noastră constructoare de maşini va în­ carne să crească în
zestra agricuitufa cu maşini şi mai bune care vor
IN ANII CARE URMEAZA LINIA PRINCIPA­ Un asemenea ritm înalt de creştere a producţiei şi sovhozuri de 3,8
permite colhozurilor şi sovhozurilor să obţină pro.
LA IN AGRICULTURA CONTINUA SA FIE SPO­ agricole se bazează pe uriaşele avantaje ale siste­
ducţii mai mari cu mai puţine cheltuieli de. muncă şi 2,5 ori, în regiunea
RIREA PE TOATE CAILE A PRODUCŢIEI DE mului, socialist al economiei, pe forţa sporită a in-,
de mijloace. In acest scop, trebuie accelerate lu­ Moscova s-a luai i
CEREALE care constituie baza întregii producţii dustriei noastre care livrează toate mijloacele tehnic crările de creare a unor sisteme dc maşini pentru ajungă la < aduc
agricole. In ultimii ani producţia de cereale a spo-: co-materiale necesare unei mari producţii agricole mecanizarea complexă a cultivării bumbacului, sfe­ regiune, de 70 chinl
rit în special prin extinderea suprafeţelor însămîn- mecanizate. clei de zahăr, cartofilor, zarzavaturilor şi altor cuL şi să se dea statulu
ţatc. Valorificarea de noi pămînturi pentru agricul­ In decursul septcnalului va trebui să se livreze .turi. : i , i în 1958. Ţinutul Kr
tură va continua la noi şi în viitor, dar într-o mă-: agriculturii peste 1.000.000 de tractoare, aproximativ Trebuie să se lichideze rămînerea în urmă în c« cesta să producă ci
•ură mai mică deoît pînă acum, şi ea nu va aduce 400.000 de combine cerealiere, un mare număr de priveşte mecanizarea lucrărilor care necesită un şi să sporească pro

Ho ŞI Min, conducătorul delegaţiei Partidului celor ce muncesc
Vietnam, Kendzi Miamoto, conducătorul delegaţiei P.C. din Japoni
Palmiro Togliattl, conducătorul delegaţiei P.C Italian, i,