Page 6 - Albina_1959_02
P. 6
O
N O U RI RE LUPTĂTORI
iii m m Miivm iiHiti:
40 de ani de la moartea lui 1. C. Frimu
In noaptea de 6 spre 7 februarie muncitorească, care se dezvolta, despre
1919 murea, la spitalul Colentina din necesitatea luptei organizate împotriva
Capitală, Ioan C. Frimu. Nu de moar exploatării; el păstra cu mare grijă
te naturală s-a stins flacăra vieţii lui banul muncitorilor, îngrijea de curăţe
Frimu la vîrsta de 48 de ani; la 18 nia micului sediu al organizaţiei
decembrie 1918 a fost arestat din or „Munca". Pentru el orice activitate,
dinul guvernului burghezo.moşieresc mare sau mică, depusă în folosul po.
şi trupul lui puternic s-a prăbuşit în porului, era în mare cinste.
urma bolid contractate la închisoarea
..0.9 g fi 2 9&9.9JLaJt-gJLgJlJUL&JLa-g-flflfl&a-g-e^
Văcăreşti. Iar în ziua de 24 ianuarie 1905, Ia
^
De ce l-au urmărit guvernele bur- mitingul din sala Eforiei din. Bucureşti,
gheao-moşiereşti cu ură de moarte pe I. C. Frimu, în faţa a 1.500 de oa
muncitorul Ioan C. Frimu ? Pentru că meni a vestit mulţimii entuziaste re
Frimu, fiu de ţăran sărac din satul luarea activităţii de masă a organiza
Bîrzeşti, fostul judeţ Vaslui, care în ţiilor muncitoreşti socialiste din Romî
nia, sub influenţa directă a primei re
văţase meşteşugul de tîmplar, intrase voluţii ruse.
din tinereţe în organizaţia socialistă
din Bucureşti ; pentru că din moment Guvernele burghezo.moşiereşti ur
ce şi-a dat seama de pricinile sărăciei măreau cu ură de moarte pe Ioan C.
atît din cocioabele muncitorilor oa şi Frimu pentru că în toţi cei şaptespre
din bordedeie ţăranilor, s-a aşezat în zece ani de Ia începutul veacului nos
primele rînduri ale luptătorilor din tru viaţa lui a fost strîns legată de
aoea vreme împotriva exploatării la viaţa muncitorimii noastre din fabrici
care era supus norodul muncitor din şi ateliere. Erau anii cînd industria
oraşe şi sate. din ţara noastră luase o dezvoltare mai
Frimu, fecior de ţăran, s-a ridicat mare. In acelaşi timp şi stoarcerea pu
cu glas aprig împotriva guvernului terii muncitorilor era mai mare. Cîrdă-
burghezo.moşieresc, care, călcîndu-şi şiei dintre boierii şi capitaliştii dină
propria sa constituţie, desfiinţase cu untrul ţării i se alăturară şi mari capi
sălbăticie cluburile talişti de peste ho
socialiste ţărăneşti.......... tare. Frimu expri
Era prin anul ma prin cuvîntări-
1899. Boierul Lascăr le sale de pe tri
încă din anul trecut a intrat în funcţiune la Combinatul Siderurgic Catargiu, ministrul buna roşie si prin
de la Hunedoara marele laminor bluming, livrat industriei noastre de de interne, dezlăn- scrisul său de mun
către Uniunea Sovietică în cadrul ajutorului permanent şi de nepreţuit ţuise o aprigă hăi- citor înaintat revol
pe care statul sovietic îl dă ţării noastre. tuială împotriva ta maselor împotri
Prin intrarea în funcţiune a acestui însemnat obiectiv industrial, membrilor duhu va sîngeroasei ex
producţia de laminate a ţării noastre s a dublat. In fotografie: un aspect rilor socialiste de ploatări Ia care era
din timpul lucrului la laminorul bluming al Combinatului Siderurgic de la sate. In aed an supusă în anii a-
la Hunedoara. existau vreo sută ceia.
de cluburi sociali Dueînd o conti
ste prin diferite nuă şi perseverentă
PRI ETENI E judeţe ale Olt, Ro- operă de demasca
fostelor
sate
Teleorman,
re a falşilor demo-
Vlaşca,
8 8 g g f l 8 f l g g f l f l f l a 0 Q 0 0 0 Q Q 0 Q a 0 0 g 0 Q 0 Q 0 Q p e o 8 e o o o o
manaţi, cu vreo oraţi, el arăta că
între vorba şi fapta
zece mii de mem
DE NEZDRUNCINAT bri. Era mare lucru stăpînilor exista o
mare prăpastie. In
aceea,
pe vremea
cînd în Romînia mai articolul „Robia în
fabrici" publicat în
11 ani de la încheierea Tratatului romîiio-sovretic dăinniau resturi de Calendarul muncii
iobăgie, cmd clasa
de prietenie, colaborare şi asistenţa mutuala muncitoare era în pe anul 1909 Frimu
că tlnără. Ceea ce-i arăta, pe bază de
durea pe stăpînii cifre, cît de grea
Jeatunci era fap
Pe una din filele cărţii de aur a economică a tuturor ţărilor sociali era viaţa muncito
prieteniei rorrrîno-sovletice se află în ste va ajunge treptat la acelaşi ni tul că prin acele rilor. Iar în anii di
crustată cu culoarea roşie a sărbă vel". cluburi socialiste naintea primului război mondial, cînd
torilor. ziua de 4 februarie 1948. In Prietenia cu marele popor sovie începea să pătrundă o dîră de lumină boierii şi capitaliştii împingeau ţara
in casa ţăranului.
această zi, în urmă cu 11 ani, s-a tic contribuie din plin la întărirea
la război pentru a-şi mări averile stoar
semnat la Moscova un document de suveranităţii şi independenţei ţării Cînd boierii şi burghezii din ,,mon se din munca poporului, el scria :
mare însemnătate pentru întărirea noastre, constituind totodată un a- struoasa coaliţie" văzură că ţăranii ci „Dacă sîntem împotriva războiului e
tesc Constituţia şi cer ca legea să fie
prieteniei dintre poporul romîn ou iutor preţios în construirea socialis aplicată în mod egal Ia toată lumea că sîntem convinşi că el este în contra
marele popor sovietic: Tratatul de mului în patria noastră. Datorită a- au asmuţit rfinii lor de pază, poliţiştii intereselor poporului ; noi avem de dus
prietenie, colaborare si asistentă mu iutorului multilateral acordai de U- un război, dar acesta împotriva clase
tuală dintre Uniunea Sovietică şi niunea Sovietică, în toate domeniile şi jandarmii, împotriva cluburilor so lor noastre conducătoare, care ne asu
cialiste de la sate. Primarii spărgeau
Republica Populară Romînă. — în economie, ştiinţă, cultură, —• capetele oamenilor, jandarmii treceau presc" („Lupta zilnică" din 13 mai
Cei 11 ani care au trecut de la ţara noastră s-a transformat într-o cu caii peste femei Si copii. în satul 1913).
semnarea Tratatului, au arătat cu perioadă istorică scurtă, dintr-o tară Buzeşti, cei arestaţi s-au ales cu oasele Frimu se identificase atît de mult
prisosinţă că legăturile dintre po agrară înapoiată într-o tară ou o in sfărîmate, ca demni urmaşi ai lui Ho- cu năzuinţele şi lupta maselor în acea
porul romîn si poporul frate sovie dustrie în plin avînt. Marele lami ria, iar în satul Poiana, ţăranii au fost perioadă. îneît atunci cînd era vorba
tic au cunoscut o dezvoltare rodni nor de la Roman, reactorul atomic legaţi de pari şi bătuţi in mod îngro. de mişcarea socialistă din Romînia,
că, dezvoltare bazată pe principiile si ciclotronul. numeroase fabrici noi zitor din ordinul prefectului. A urmat imediat te gîndeai la Frimu. Însuşi
respectului reciproc, independentei si uzine chimice, construite pe baza un proces la Slatina cu condamnări la V. I. Lenin, atunci cînd a trebuit să
şi suveranităţii, precum si neameste utilajului, documentaţiei tehnice şi pedepse grele de închisoare. intervină pentru apărarea a doi emi
cului în treburile înterne. Tradiţio cu sprijinul specialiştilor sovietici, Ioan C Frimu. plin de revoltă în granţi politici ruşi aflaţi în Romînia,
nala prietenie de veacuri cu marea stau mărturie frăţescului ajutor pri faţa acestor samavolnicii, luase con s-a adresat lui I. C. Frimu conducător
ţară de la răsărit a înflorit în a- mit din partea marii Uniuni Sovieti deiul în mină şi scria astfel în ziarul recunoscut al mişcării muncitoreşti
ceşti ani în spiritul colaborării fră ce. Creditele acordate R.P Romîne „Lumea nouă" din mai 1899, cu din Romînia. Scrisoarea, reprodusă
ţeşti. Prietenia dintre popoarele ce de către U.R.S.S. pe termen fung, prilejul lui 10 mai : „Pe cînd în capitala In revista Analele Institutului de
lor două tărî are^ adinei rădăcini în în condiţii extrem de avantajoase, tării curge şampanie, în colibele ţără Istorie a Partidului de pe Ungă
istorie, ea eimentîndu-se o dată mai au dus la înflorirea rapidă a econo neşti curg lacrimi. Acea ţărănime care C.C. al P.M.R., nr. 1 din 1956, este
mult prin iertfa de sînge a ostaşi miei noastre socialiste a luptat pentru libertatea tării stă în însoţită de o adresă a jandarmeriei
lor sovietici si romîni care au luptat O contribuţie însemnată la cu această zi la puşcărie. Temniţele din ţariste, care spune: „Anexez aici ală
cot la cot pentru eliberarea patriei noaşterea şi apropierea celor două Slatina. Caracal, T. Măgurele şi altele turat, în traducere din limba franceză,
noastre si pentru zdrobirea trupelor popoare, o au dezvoltarea rodnică a sînt pline de ţărani care au crezut că oopia obţinută prin agenţi a unui do
hitleriste în bîrlogul lor. relaţiilor culturale, a vizitelor reci sînt liberi pentru a se organiza în cument adresat din Paris, la 4 noiem
de Vladimir Ulianov lui
brie 1911,
Marea însemnătate a Tratatului proce. a schimburilor de cărţi, fil conformitate cu legile ţării". I. C. Frimu din Bucureşti...".
me si opere de artă Cu neţărmurită Feciorii de boieri care-şi ziceau so
romîno-sovietic de prietenie, colabo cialişti, ca Morţun. Radovici şi alţii Pentru toate aceste fapte de credin
bucurie au primit oamenii muncii
rare si asistentă mutuală încheiat din patria noastră vestea lansării în aşa zişii „generoşi", s.au înfricoşat în cios înfăţişător al vrerei şi luptei ma
acum 11 ani. constă în aceea că pen Cosmos a primei planete artificiale faţa prigoanei şi au părăsit partidul selor pentru o viaţă nouă, I. C. Frimu
tru prima oară în decursul istoriei a Pămîntului, planetă creată de U- muncitorilor şă ţăranilor. Ioan C. Fri .a fost omorît din ordinul stăpînilor.
niunea Sovietică, ţara cu ştiinţa şi
sale. tara noastră a încheiat un a- tehnica cea mai înaintată din lume, mu împreună cu alţi muncitori şi căr Aşa cum au fost asasinaţi mulţi alţi
semenea Tratat cu o mare putere oe turari cinstiţi au vestejit trădarea „ge eroi şi martiri ai clasei muncitoare
fiind mîndri că fac parte din mare
bază de egalitate, respect şi avanta le şi puternicul lagăr al socialismu neroşilor". au ridicat sus steagul reşu din Romînia, după Marea Revoluţie
je reciproce Acest Tratat ilustrează lui victorios. O şi l-au ţinut pînă în anul 1905 în mo Socialistă din Octombrie, ca Leonte
în mod convingător relaţiile de tip Cu prilejul aniversării a 11 am de o desta societate „Munca". Filipescu, Pavel Tcacenco. Constantin
o
nou. socialiste, statornicite între la încheierea Tratatului de prietenie, o Credinţa lui Frimu în victoria socia David, Olga Bancic şi atîţia alţii.
o
statele noastre. Vorbind despre colaborare si asistentă mutuală în o lismului era nestrămutată. Avea o în In anul 1908, Frimu amintea cu
marea însemnătate pe care o pre tre R.P.R. si U R.S.S.. aniversare o credere nemărginită în muncitori şi prilejul înmorşnîntării unui militant
o
zintă legăturile frătesti dintre sta care are loc în zilele desfăşurării o ţărani El scria într.un articol publicat socialist: „Dacă , vreţi să trăiţi şi
o
tele socialiste. în raportul său, pre lucrărilor istoricului Congres Ex în „Lumea nouă" din 27 februarie 1900: după moarte. trebuie să muriţi
o
zentat în cadrul celui de al XXI-lea traordinar al constructorilor comu o „Cînd la oraşe e o muncitorime asu pentru viaţă". Frimu a luptat şi a
Congres Extraordinar al P C.U.S., nismului. oamenii muncii din patria o prită şi nedreptăţită, cînd ţărănimea murit pentru viaţă. Amintirea lui,
e
tovarăşul N S. Hrusciov a arătat: noastră trimit un fierbinte salut fră o duce fogul cel mai greu, iugul mizeriei după patruzeci d e ' ani, e vie în con.
..Noi înaintăm în front unit ajutîn- ţesc oamenilor sovietici, urîndu-le o şi al ignorantei, al nedreptăţii şi al ştiinţa poporului nostru, eliberat de
o asupririi, atunci să te întrebi oare dacă exploatare, care construieşte socialis
du-ne reciproc si sprifinindu-ne fră noi si mai mari izbînzi De drumul o
ţeşte. In felul acesta dezvoltarea de lumină al comunismului apropiat o eşti singur ?" Timp de cinci ani I. C. mul, ideal pentru care a luptat şi
o<
ot Frimu, ajutat de ceilalţi, făcea de 1. C. Frimu.
aUUUUt.fUUUUUUUUUL9JUUUUUUUUUUlfUUUL)Ut9JUUUUlJUUUUIJUULgJUUUULfLft. toate: vorbea .şi scria despre mişcarea I. FELEA
