Page 9 - Albina_1959_02
P. 9
Comunismul
devine realitate
REVISTA SAPTAMINALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
Ia calendarul glorioasei noastre epoci, cel de al XXI-lea
Congres extraordinar al P.C.U.S. s-a Înscris ca un evenl^
ment de covîrşitoare Însemnătate istorică, el marctnd trece* Anal (2 • Seria n • Nr. M l • Miercuri 11 februarie I N I • 8 pagini — ÎS bani
rea Uniunii Sovietice — ţara unde socialismul a repurtat o
victorie deplină şi deiinitivă — la construcţia desfăşurată
a societăţii comuniste. Denumit pe bună dreptate Congresul
constructorilor comunismului, Congresul al XXI-lea al P.C.U.S,
a demonstrat In mod strălucit uriaşa forţă a ideilor marxism-
leninismului, întruchipînd triumful de netăgăduit al acestor
idei scumpe ce călăuzesc Întreaga omenire muncitoare In
lupta pentru socialism, pentru apărarea nobilei cauze 'a
păcii. '
Congresul a Îmbogăţit cu teze şi Învăţăminte noi oomoaxa
teoriei şi practicii mişcării comuniste şi muncitoreşti inter
naţionale. De aceea oamenii muncii de pretutindeni au ur
mărit cu cea mai mare atenţie lucrările şi au salutat cu
bucurie hotăririle adoptate, socotind Congresul ca pe un
mare eveniment al lor, care luminează propriul lor drum de
luptă şi muncă, propriile lor perspective de făurire a unul
viitor fericit. ,
Dezbaterile însufleţite încheiate prin adoptarea în unani
mitate a rezoluţiei pe marginea raportului prezentat de to
varăşul N. S. Hruşciov „Despre cifrele de control ale dez
voltării economiei naţionale pe anii 1959-1965“ exprimă hotă-
rîrea ferma a întregului partid şi a întregului popor sovie
tic de a îndeplini şl depăşi măreţele sarcini cuprinse în
planul septenal, măreţ program de acţiune pentru victoria
socialismului în întrecerea economică mondială cu siste
mul capitalist.
In această uriaşă întrecere paşnică, socialismul a învins
încă de pe acum capitalismul în ce priveşte ritmul de creş
tere a producţiei globale. Sarcina economică fundamentală
pe care Uniunea Sovietică porneşte acum s-o rezolve cu
succes este ca intr-un termen scurt să ajungă din urmă şl
să întreacă S.U.A., mai întîi în ce priveşte volumul absolut
al producţiei industriale şi‘ agricole, iar apoi în ce priveşte
producţia pe cap de locuitor.
Comunismul nu mai este un vis, o năzuinţă, privind viito
rul îndepărtat. El capătă conturul realităţii. Pe baza uriaşe
lor realizări economice prevăzute în planul septenal, viaţa
oamenilor sovietici va cunoaşte o extraordinară înflorire
materială şi spirituală. In decursul septenalului, mecaniza
rea completă a lucrărilor va face să nu mai fie nevoie de
muncă manuală grea în industrie, agricultură, construcţii
şi transporturi. Consumul populaţiei va creşte cu 60-63 la
sută ; veniturile reale ale muncitorilor şi funcţionarilor cal
culate pe cap de lucrător vor creşte în medie cu 40 la sută,
iar ale colhoznicilor cu cel puţin 40 la sută ; se prevăd spo
riri de salarii şi a cuantumului pensiilor de bătrîneţe, redu
ceri de preţuri la produsele întreprinderilor de alimentaţie
publică ; îmbunătăţirea deservirii curente a populaţiei; con
strucţii masive de locuinţe, desfiinţarea impozitelor per
cepute de la populaţie, se prevede reducerea mai departe
a duratei zilei de muncă şi a numărului zilelor lucrătoare
pe săptâmînă, iar pe măsura progresului ştiinţei şi tehnicii
în toate ramurile şi a legării tot mai strînse a învăţămîntu-
lui de producţie, se vor şterge deosebirile esenţiale dintre
munca intelectuală şi cea fizică. Munca va deveni o nece-*
sitate vitală a omului evoluat sub toate aspectele. Iată ce
înseamnă comunismul 1 ţ
In cuvînlul de închidere a lucrărilor Congresului, tova
răşul Hruşciov a spus : .Dorim să ne întrecem cu ţările
capitaliste po târîm paşnic, sâ ne întrecem în dezvoltarea
forţelor de producţie, în dezvoltarea potenţialului economic
al ţării, în creşterea bunăstării materiale şi culturale a po-'
porului... Judecătorii vor ii popoarele. Ele vor hotărî care * Peisaj tndustriat IONESCU VALER ( Hunedoara)
orînduire este mai bună. Sîntem convinşi că popoarele vor ■
face o alegere justă, şi că această alegere se va face fără
dezlănţuirea unor războaie între state, fără bombe cu hidro
gen şl atomice".
Chemarea la întrecere paşnică între cele două sisteme
— socialist şi capitalist — pe care a adresat-o cel de-al
XXI-lea Congres al P.C.U.S. este întîmpinată cu entuziasm de
toate popoarele lumii, deoarece ea corespunde întrutotul
intereselor lor, dorinţei lor arzătoare de a trăi în pace şl
înţelegere.
In numele acestor interese scumpe ale popoarelor dor
nice de pace şi destindere internaţională, ţările lagărului
socialist în frunte cu Uniunea Sovietică depun o strădanie
neobosită pentru a se pune capăt cit mai grabnic „războiu- > In anul cere a trecut, cele , producţie medie de 9.000 kg. tnsiloza 125 tone de porumb',,
lui rece", pentru ca în relaţiile internaţionale să triumfe 175 de familii unite în gospo struguri la hectar, de pe 30 iar 2 hectare de teren vor fl
principiile coexistenţei paşnice, pentru ca toate problemele dăria colectivă ,,16 Februarie hectare 1500 kg. grîu la hec. însămînţate cu sfeclă furajeră
litigioase să fie rezolvate pe calea tratativelor. 1933“ din Odobeşti, raionul tar, iar la porumb să obţină de pe care se vor recolta 48
Uniunea Sovietică, R. P. Chineză şi celelalte ţări socialiste Focşani, au înregistrat succese 1700 kg. boabe de pe fiecare tone.
iau noi şi noi iniţiative pentru preîntîmpinarea primejdiei de cu care pe drept cuvînt se pot hectar. Studiind ou atenţie înfăptuirea sarcinilor propui
război, cer realizarea unor acorduri care sâ asigure Înce mîndrl. Datorită muncilor exe principalele sarcini ce reies se Va crea posibilitatea ca Ia
tarea experienţelor cu armele nucleare şi pentru interzice-1 cutate în timpii optimi şi aplică din Expunerea făcută de tova acest an, colectiviştii să prL
rea acestor arme, pentru prevenirea unui atac prin surprin rii îngrăşămintelor naturale şi răşul Gh. Gheorghiu-Dej la mească în fiecare lună avani
dere, lichidarea bazelor militare de pe teritorii străine, înce chimice, colectiviştii au recoltat plenara C.C. al P.M.R. din suri în bani.
tarea cursei înarmărilor şi realizarea unui progres in pro de pe fiecare hectar cantităţi 26—28 noiembrie 1958, colecti
blema dezarmării, pentru convocarea unei conferinţe a şefi mari de cereale şi struguri. viştii au hotărît să însămînţe- Un accent deosebit au pus co-
lor de guverne care să discute tocmai aceste probleme. Astfel ei au cules cu 3.863 kg. ze o suprafaţă de 27 hectare lectiviştii pe buna organizare
Din păcate unele cercuri politice din S.U.A. continuă să de struguri, cu 346 kg. de grîu, cu floarea-soarelui de cel mai a muncii — condiţie importani
meargă pe linia intensificării „războiului rece" şi a pregăti 245 kg. floarea.soarelui şi cu bun soi căutînd să obţină o tă în obţinerea de recolte bo
gate. De aceea cele nouă echipe
rilor pentru un „război cald", iar unii militarişti americani 206 kg. de ovăz mai mult la producţie medie de 1300 kg. la
care au pierdut simţul realităţii caută chiar să împingă lu hectar decît ţăranii muncitori hectar. Din producţia totală ei care intră în componenţa celor
crurile spre dezlănţuirea unui război imperialist „preven cu gospodărie individuală. Din vor contracta cu statul canti două brigăzi vor primi terenuri
tiv" împotriva ţărilor socialiste. vînzarea produselor către stat, tatea de 14.000 kg. de floarea- după capacitatea şi priceperea
pe bază de contract, precum şi soarelui. fiecăruia.
Să ştie însă aceşti cavaleri descreieraţi ai războiului că
un asemenea act necugetat nu poate aduce imperialismului prin valorificarea produselor, Pentru refacerea viilor. ei Popularizarea realizărilorob-
ţinute de colectivişti, de către
alte urmări decît pieirea sa. Forţele socialismului şi păcii colectiviştii au realizat un venit vor completa 5000 de goluri, iar agitatori şi prin căminul cultu_
sînt azi mai puternice decît oricînd. Ele sînt pe deplin ca total de 2.519.143 de lei. Din a- şcoala de viţă va fi îngrijită cu ral cit şi perspectivele care le
re
ceşti bani, colectiviştii au
mai multă atenţie, deoarece s-a
pabile să dea o ripostă nimicitoare oricărei agresiuni impe partizat la fondul de bază su are gospodăria prin îndeplinii
rialiste. Popoarele lumii doresc din toată inima să înlăture dovedit că ea poate educe veni
ma de 293.553 lei, iar 83.872 turi însemnate. De pe urma va rea planului de producţie pa
pentru totdeauna primejdia izbucnirii unui război mondial. lei pentru fondul social-cultural. lorificării altoilor de la şcoala anul în curs, au făcut ca mulţi
Mîndru că face parte din marea familie frăţească a ţări 1.826.231 lei au fost împărţiţi de viţă, colectiviştii au realizat ţărani muncitori să se înscrie
lor socialiste care reprezintă cea mai^mare forţă a timpu colectiviştilor, revenind pentru numai în anul trecut un venit în gospodăria agricolă colecti
lui nostru pusă în slujba păcii, .progresului şi civilizaţiei, fiecare zi.muncă 63 lei, plus de 387.760 lei. Ei au hotărît de vă. Astfel adunarea generală
produse. asemenea să dezvolte sectorul a aprobat în unanimitate cere
poporul nostru împărtăşeşte întrutotul concluziile dătătoare
Ca nişte gospodari buni, co zootehnic cumpărînd 15 vaci rile a 33 de familii care au cei
de optimism şi încredere în viitor care se desprind din lu lectiviştii de la gospodăria a- cu lapte, mărind numărul tau rut să intre în gospodăria co
crările şi documentele celui de-al XXI-lea Congres extraor gricolă colectivă „16 Februarie rinelor pînă la sfirşitul anului, lectivă. Printre noii colectivişti
dinar al P.C.U.S. şi este ferm hotărlt să contribuie din toate 1933“, au fixat pentru anul 1959 la 2l capete şi ai efectivului se află familiile ţăranilor mun
un plan de producţie bine chib de scroafe fătătoare la 20. Cei citori ion Marinoiu, Petre Drăi
puterile la lupta pentru apărarea păcii, pentru triumful mă
zuit, bazat pe posibilităţile 67 de purcei rezultaţi vor fi goi, Tasica Creţu şi alţii.
reţei cauze a socialismului şl comunismului^ existente. Astfel, şi-au propus îngrăşaţi şi vînduţi statului
ca anul acesta să obţină printre pe bază de contract. In scopul H. LUNGU T. STANCIU
alteia de ne 62 hectare vie o asigurării bazei furajere se vor Corespondenţi
