Page 3 - Albina_1959_02
P. 3
Importante avantaje
peniru cultivatorii
de zarzavaturi şi fructe
De curînd, a apărut o Hotărîre a Consiliului de Miniştri în
scopul îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu legume şi
fructe. Hotărîrea are o mare însemnătate deoarece asigură pe
de o parte o mai bună organizare a producţiei de legume şi
fructe, iar pe de altă parte vine în sprijinul producătorilor prin
acordarea unor însemnate înlesniri pentru a putea mări supra
feţele cultivate cu legume şi fructe.
Hotărîrea acordă o însemnătate deosebită îmbunătăţirii sis
temului de contractări şi achiziţii de legume şi fructe şi prevede
noi avantaje pentru contractanţi. In ce constau aceste avantaje?
In primul rînd, contractanţii se bucură de reduceri la im
pozitul agricol pentru suprafeţele cultivate şi cele nou irigate
în raport cu termenele contractelor. Apoi contractanţii pot primi
împrumuturi pentru efectuarea lucrărilor. Un alt avantaj este O
că seminţele şi materialul săditor este pus la dispoziţie celor
care încheie contracte de către Ministerul Agriculturii şi Sil
Folosirea resurselor lo
viculturii. Pentru a putea obţine recolte cit mai mari este ne
voie de îngrăşăminte chimice şi insecto-fungicide. Ministerul cale de materiale, la
Petrolului şi Chimiei va asigura aceste produse contra cost. executarea construcţii
Pentru cei care nu posedă, se va înlesni închirierea de uti lor, capătă o răspîndire
laje pentru irigare, precum şi cumpărarea materialelor lemnoa tot mai mare în gospo
se, geamurilor şi cuielor pentru răsadniţe, la preţul cu amănun dăriile colective din re
tul. Pentru plata acestor materiale şi seminţelor, contractanţii giunea Galaţi. In multe
vor primi credite pe termen scurt. gospodării colective s-a
In afară de avantajele amintite, contractanţii vor primi folosit, cu bune rezulta
pentru producţia de fructe de toamnă şi soiuri de vară, valoroa te, Ia ridicarea pereţilor
se pînă la 25 la sută din valoarea producţiei ce urmează să fie pentru grajdurile de vite
achiziţionată. Preţurile de contractare şi achiziţii se stabilesc baloturi de paie presate.
pe soiuri, calităţi, bazine de producţie comune şi perioade. Pen Ele sînt durabile, men
tru produsele livrate în cadrul contractelor, gospodăriile de stat ţin în grajd o tempera
gospodăriile colective, cooperativele agricole de producţie, vor tură constantă şi costă
primi un spor de 10 1« sută, iar întovărăşirile agricole, 5 la sută ieftin. (Cheltuiala pen
peste preţul de contractare. Pentru legumele şi fructele conser tru un grajd nu trece de
vate pentru export se vor da prime de calitate. 18.000 leit. Iată cum a.
Contractele încheiate mai înainte de apariţia Hotărîrii ră- rată un astfel de grajd,
mîn valabile pînă la expirarea lor, dar producătorii vor benefi ridicat de colectiviştii de
cia de avantajele stabilite în prezenta hotărîre. Ia G.A.C. „l.L. Caragiale“
Hotărîrea prevede, de asemenea, măsuri pentru îmbunătă din salul Siiistraru, raio
ţirea transporturilor şi reducerea cheltuielilor de circulaţie. Pro nul Brăila (fotografia de
ducătorii individuali pot să se unească în asociaţii pentru a-şi susj. La aceeaşi gospo
uşura muncile şi cheltuielile. dărie, colectiviştii pregă
lată deci, cite avantaje se acordă producătorilor, avantaje tesc baloturile de paie
care au menirea să ducă la sporirea producţiei de legume şi peniru ridicarea celui de La serviciul de construcţii de colective din Tuluceşti, Inde
fructe, pentru asigurarea unei bune aprovizionări a oamenilor al doilea grajd, (fotogra la secţia agricolă a sfatului pendenţa, Vînătorl, Traaan Sat,
muncii de la oraşe şi sate. fia din dreapta). popular al regiunii Galaţi am Griviţa, Însurăţei, Şendreni,
văzut o situaţie care la început etc., am văzut alt soi de con
mi s-a părut contradictorie. Re strucţii realizate de colecti
zulta din situaţie — în urma vişti după îndrumările date de
adunării a numeroase cifre —
DOUĂ CULTURI RENTABILE că în gospodăriile agricole co specialişti de la sfatul popular
regional. E vorba de grajduri
lective din regiune, planul de
construcţii pe anul trecut a fost „construite" din paie. Da. nu e
depăşit în mod considerabil.
De curînd adunarea generală In prezent ne revin nouă, ce conţine pînă la 30 la sută gră o greşeală. Paiele au devenit,
a gospodăriei noastre colective a lor ce muncim în agricultură, simi. Din aceeaşi situaţie reieşea însă pentru multe gospodării colec
aprobat planul de producţie pe sarcini importante în ceea ce pri însămînţarea se va executa la că regiunea renunţase la în
anul 1959. veşte aprovizionarea fabricilor de timpul potrivit şi în teren bine semnate cantităţi de ciment, de tive din reginea Galaţi, mate
Planul de producţie este rodul zahăr şi ulei cu materia primă pregătit (ogor de toamnă). Vom var şi de alte materiale de con rial de construcţii. Şi iată
muncii depuse de către membrii necesară. Ele au fost arătate cu aplica 3—i praşile şi vom exe strucţie atribuite gospodării cum: cu ajutorul unei prese,
consiliului de conducere, a teh limpezime în Expunerea tovară cuta polenizarea artificială. lor colective din regiune din se fac din paie baloturi care au
nicianului agronom, a brigadie şului Gh. Gheorghiu-Dej la ple Obţinînd o reooltă bună, floa- fondul centralizat.
rilor şi colectiviştilor fruntaşi, nara din 26— 28 noiembrie 1958. rea-soarelui va deveni o cultură — Cum vine asta ? — am o mărime de circa l x 0,50x0.60
care au făcut propuneri concrete Pentru transpunerea în viaţă a rentabilă pentru gospodăria oo- m. şi o greutate de aproxima
şi în ultima instanţă a adunării acestor sarcini, noi ne-am propus lectivă. Am în vedere totodată întrebat eu nedumerit. tiv 70 kg. Aceste baloturi se „zi
generale care a dezbătut pe larg ca în anul 1959 să extindem cul şi noile avantaje pe care le acordă — Bine, mi-au răspuns tova desc" pe un schelet de lemn ce
fiecare propunere. tura sfeclei de zahăr şi a florii- statul producătorilor de floarea- răşii de la serviciul de con
Aş vrea să subliniez faptul că soarelui, iar prin aplicarea regu soarelui, printre care : avansuri strucţii. Folosirea resurselor lo este prins de o fundaţie de be
atunci cînd ani trecut la fixarea lilor agrotehnice să obţinem re băneşti, schimb de sămînţă kilo ton Baloturile se mai leagă în
obiectivelor planului de produc colte bogate. Aceasta ne va spori gram pe kilogram şi chiar îm cale asta-i taina cifrelor „con tre ele cu sîrmă Pereţii realizaţi
ţie pe anul 1959 am ţinut seamă în primul rînd veniturile. Floa prumut pînă la recolta viitoare, tradictorii". astfel sînt chituiţi cu argilă.
de sarcinile care se desprind din 6 litri de ulei la fiecare 100 kg. „Taina" asta am desluşit-o
Chemarea Consfătuirii de la Con de seminţe şi multe altele. mai cu temei în numeroase Apoi se acoperă cu stuf şi graj
stanţa şi din Expunerea făcută Astfel, pentru cantitatea de dul e gata. Un asemenea grajd,
de tovarăşul Gh. Gheorghiu- 30.000 kg. floarea-soarelui pe gospodării colective pe care care e trainic şi călduros, se
Dej la şedinţa plenară a C.C. al care ne-am propus să o reali le-am vizitat apoi. La Vădeni, poate construi în 10-15 zile.
P.M.R. din 26— 28 noiembrie zăm, vom primi 1.800 litri ulei, colectiviştii ml-au arătat cinci
1958. cît şi de posibilităţile con asigurînd astfel fiecărei familii grajduri mari pentru cîte 80 de Costul unui asemenea grajd cu
crete de care dispune gospodăria cantităţi îndestulătoare pentru o capacitate de 80 de vite. se
noastră colectivă. consum. vite fiecare, pe care le-au cons ridică la mai puţin de 20.090
Gospodăria agricolă colectivă Cu sfeclă de zahăr vom culti truit în cursul anului trecut. lei în loc de peste 200.000 lei
a] cărei preşedinte sînt, se află va 20 de hectare de pe care Au fost făcute din paiantă şi
situată la numai 20 de kilometri ne-am propus să realizăm o pro acoperite cu plăci de stufit. Co cît costă un grajd construit eu
de fabrica de zahăr „Popa Şap ducţie medie de 20.000 kg. la materiale obişnuite.
că" din Giurgiu. Mai mult chiar, hectar. O vom însămînţa în te lectiviştii au făcut rost de ma Folosirea resurselor locale t
păinîntul gospodăriei colective ren bine pregătit şi la timpul teriale din Brăila. Totul — în
este foarte bun pentru cultivarea optim. O vom prăşi de cîte ori afară de munca pe care au Cuvinte cunoscute de toţi I Co
sfeclei de zahăr. Cu toate acestea va fi nevoie. Vom veghea să nu efectuat-o ei — i-a costat doar lectiviştii din regiunea Galaţi
cultura sfeclei de zahăr n-a cu fie atacată de dăunători şi să au ţinut seamă de ele. Ca ur
noscut la noi o prea mare dez fim puşi în situaţia să o în 70.000 lei. Aici trebuie arătat mare ei au realizat anul trecut
voltare Este foarte adevărat că toarcem, cum s a întîmplat în că un grajd asemănător, cons
în fiecare an am repartizat o alţi ani. In cazul în care vom a- truit dtn materiale obişnuite ar peste 750 de construcţii în Ioc de
anumită suprafaţă pentru a fi în- vea condiţiii vom iriga întreaga fi costat 220.000 lei. 598 cît au avut planificate.
săinînţată cu sfeclă de zahăr, suprafaţă cultivată cu sfeclă de Asta în vreme ce au renunţat
dar din cauză că nu aplicam zahăr. Dar ăsta nu e singurul la 230 tone de ciment, 132 tone
întocmai regulile agrotehnice, Luînd toate aceste măsuri, a- exemplu. La Ianea colectiviştii de var şi la alte materiale din
reroltele obţinute erau destul veni siguranţa că vom realiza re şi-au făcut singuri cărămidă şl
de mici rea soarelui şi sfecla de zahăr colte mari la hectar. Membrii fondul central, lată, aşadar,
Cît priveşte floarea soarelui, vor ocupa în anul 1959 aproxi au construit trei grajduri cu o cum se preocupă colectiviştii şi
era socotită cu ani în urmă o mativ 11 la sută din suprafaţa gospodăriei noastre colective sînt capacitate de 150 vite fiecare sfaturile populare de folosirea
plantă care poate fi cultivată arabilă a gospodăriei, ceea ce re hotărîţi să depună toate efortu şi o magazie cu o capacitate
printre lanurile de porumb, prezintă un procent destul de ri rile pentru îndeplinirea sarcinilor de 20 vagoane. Costul acestor resurselor locale pentru a weU*
nicidecum în loturi compacte. dicat Cît priveşte floarea soare care le revin din Expunerea to za construcţii mat ieftine jmal
Este de la sine înţeles că în lui, cultură care va ocupa su varăşului Gh. Gheorghiu-Dej. construcţii s-a ridicat de-abia multe. Merită, aşadar, ca ini
asemenea condiţii au putea fi prafaţa de 25 ha., ne am pro la un sfert tn comparaţie cu ţiativa colectiviştilor din regia-
vorba de aplicarea regulilor a- pus ca urmare a aplicării regu IOAN DAIA preţul la care at fi ajuns în
grotehnice. lilor agrotehnice, să dobîndim o preşedintele gospodăriei agricole cazul cînd «e foloseau mate nea Galaţi să fie studiată şi f<*
In ultimii ani am cultivat producţie medie de 1.200 kg. Ia colective „Ştefan Gheorghiu" losită-
fl -ca soarelui în terenuri com- hectar. Vom folosi numai sămîn- comuna Putineiu, raionul riale din fondul central.
p-ele. ţă soiul Wniimk, sămînţă care Giurgiu Mai departe. La gospodăriile T. DUMITRESCU
