Page 10 - Albina_1959_05
P. 10

Concursul                                                                                                          Concursul
                „ALBINEI 11                                                                                                        „A LBIN EI0



             S. i                                                                                                           Poşta                   (
                   C ffă m h tt
                                                                                                                   concursului  |
                  Nesupus  şi  posac,  din  răzor  în  răzoi
                  Negru  ca  un  călcîi  de  pălmaş  —
                  Aş  fi  rrut  să  te-adun                                                                           G heorghe  Borontea  —   Seve-   1
                  Tot  sub  piept,  pătimaş...                                                                     rineşti  —   C ralova,  Ion  T rifu   —    g
                                                                                                                    Sm îrdioasa  —   Bucureşti,  Io sif   g
                 Eram  slab,  ostenit,  număram  bob  cu                                                           A n derca  —   B ixad  —   B aia M are:   g
                                            bob.
                                                                                                                   întrebările  dvs.  se  referă  la  con-
                  Spin  cu  spin...                                                                                d itiile  de  participare  la  concursul   g g
                  Eu  eram  rob,
                 Tu  erai  îngust  şi  puţin.                                                                      organizat   de   redacţia   revistei   g
                                                                                                                   „A lb in a "  pe  tema  „S atu l  nostru   g
                  Azi  eu  sînt  liber,  fără  cătuşe.                                                             a z i".                          g
                 Tu  eşti  întins,  fără  răzor.                                                                      Concursul  este  închinat  celei   g
                 Eu  sînt  stăpin  pe  mine,  pe  tine.                                                            de  a  15-a  aniversări  a  elib eră rii   g
                 Tu  eşti  mai  darnic,  mai  roditor,                                                             patriei  noastre  de  sub  ju gu l  fas-   §§
                  Pămînt  înfrăţit  al  tuturor 1                                                                  cist.   In  m aterialele  trim ise  de   g
                                                                                                                   dvs.  trebuie  să  oglin d iţi  realiză-   g
                       NANCU  CONSTANTIN                                                                           rile   însemnate  înfăptuite  in  do-   g
                           Gât aia-Timişoara                                                                       m eniul  social-cultural,  atitudinea   g
                                                                                                                   nouă  faţă  de  muncă  şi  proprieta-   g
                                                                                                                   tea  obştească,  com baterea  men-   g
                         Ş t i r i                                                                                 talitătii  învechite,  a  misticismu-   g g
                                                                                                                        a  superstiţiilor.
                                                                                                                                        Să  daţi  la
                                                                                                                   lui,
                                                                                                                   iveală  tot  ceea  ce  e  nou  şi  frumos   g
                   ®  In  regiunea  Constanţa  se  desfă­                                                          în  viaţa  satului  dvs.         =
                  şoară  o  mare  acţiune  de  electrificare   Tot  mai  multe  şi  mai  variate  sînt  mărfurile  pe  care  ţăranii  muncitori   Aşa  după  cum  s-a  anunţat  de   g
                  a  satelor.  Sute  şi  mii   de  colectivişti   din  satele  noastre  le  găsesc  la  cooperativă.  fapt  prin  numărul  5 9 0   din  14  a-   g
                  participă  cu  entuziasm  la  munca  volun­  In  fotografie:  cooperativa  din  Vărăşti,  regiunea  Bucureşti.  p rilie   a.c.  al  revistei  noastre,  la   g
                  tară  Numai  în  ultimele  trei  luni  au                                                        concurs  pot  participa  toţi  cores-   g
                  fost  electrificate  -comunele:  Ciobanii,                                                       pondenţii  voluntari  şi  cititori  ai   g
                  Horia,  Qhindăreşti,   Runcu  şi  altele.                                                        revistei,  colectivişti,  m em brii  în   g
             1    Intr-un  timp  scurt  s-ati  construit  30   Codrule, frate  iubit                               în tovărăşirile  agricole,  ţărani  cu   g
                  km.  reţele  de  înaltă  tensiune  (cu  10 km.                                                   gospodării  individuale,  m uncitori,   g
                  mai  mult  decît  toate  reţelele  de  înaltă                                                    in gin eri  şi  tehnicieni  din  G .A .S .   =
                                                                                                                   şi  S .M .T .,  învăţători,  profesori,   g
                  tensiune  care  existau  în  Dobrogea  în   Frunză  verde  de  cicoare   Am  pornit  sub  roşul  steag
                  regimul  burghezo-moşieresc).  Lucrările   Drag  codrule,  frâţioare   Pumnii  sus  i-am  ridicat   m edici  şi  funcţionari  din  sate.   g
                  de  electrificare  a  satelor   dobrogene   Frurrtea-ti  rîde  ca  o  floare   Şi  ţara  am  curăţat   Fiecare  participant  la  concurs   =
                  continuă  cu  multă  însufleţire  Îs  strălucirea  de  soare.    De  rege  şi  moşieri.          trebuie  să  scrie  pe  m aterial  cît   jj
                                                  Codrule,  trate  iubit.          De  putregaiul  de  ieri.       mai  citeţ  şi  exact  adresa şi  profe-   g
                       C.  CONSTANTINESCU         Hai  să  stăm  la  povestit     Astăzi,  codrule  iubit          sia  pe  care  o  exercită  în  prezent,   |§
                        întreprinderea   regională   Căci  amîndoi  ne  ştim  dorul   Cerul  ni  s-a  limpezit.    indicîad  locul  unde  munceşte,   g
                        de  electrificare  Constanţa  Cum  ştie  turma  izvorul.   Jos  în  vale-n  al  nost’  sat   mentionînd  în  acelaşi  tim p  pe   g
                                                  Tu  mi-ai  iost  leagăn  şi  scut   Colectivă  am  durat.        m aterialul   respectiv   „P en tru    g
                   •   In  locul  vechii  şcoli  din  comuna                                                       concurs".                        g
                  Smîrdioasa.  raionul  Zimnicea,  care  nu   Şi-ai  ştiut  ce  m-a  durut.  Vara  eîntă pe  ogoare
                                                  Dădea  aurul  în  spice         Romîneşti,  mîndre  tractoare.      Participan ţii   la  concurs   pot   g
                  avea  decît  două  săli  de  clasă,  cu  ta­                                                     trim ite  în  cadrul  concursului  un   g
                  vanul  spart  şi  acoperită  cu  şiţă,  s-a   Eu  trudeam  izbit  de  bice.   Spicu-i  greu,  holda-i  bogată   număr  nelim itat  de  m ateriale,  de   g
                  ridicat  azi  o  şcoală  nouă  şi  frumoasă.   Belşugul  II  lua  bogatul   Rod  al  muncii  laolaltă.  d iferite  genu ri r  articole,  re por-   g
                                                                                  Hambarele  ne  sînt  plin*
                                                  Eu  bătaia  şi  oftatul.
                  Noua  clădire,  are   10  săli   mari  de   Cind  nu  mai  puteam  răbda                         taje,  m onografii  de  comune  şi  sa-   g
                  clasă,  două  cancelarii,  laboratoare,  săli                   Fâr’  de  grife  vine  miin*.    te,  schiţe,  povestiri,  poezii,  foto-   g
                  de  geografie,  de  istorie,  bibliotecă,  sală   Rînduiala  crudă,  rea   Be  cînd  e  Republica   g ra fii,  cu legeri  de  folclor,  schiţe   g
                  de  gimnastică.  Peste  300  de  copii  se   Doar  în  tine,  irăfioare   He-v-nllorit  c o d »,  viaţa   satirice,  momente,  caricaturi,  epi-   g
                  bucură  azi  de  acest  dar  făcut  de  pă­  Găseam  strop  de-alinare.                          gram e,  cronici  rim ate  etc.  In  a-   g
                  rinţii  lor,  la  chemarea  partidului  nos­                     Cum  Iţi  dă  ţie  frunza       precierea  m aterialelor  însă  nu  se   g
                  tru  drag.                      Şi  iar  verde  de  cicoare     Cînd  vine  primăvara.           va  ţine  seama  de  cantitatea  lor,   g
                             prof.  ION  TRIFU    De  la  răsărit  de  soaie                      I.  BRAGHEŞ      ci  de  calitate.                g
                            comuna  Smîrdioasa,  raio.   Ne-a  venit  eliberare.                                      Dvs.  aţi  trim is  în  cadrul  con-   g
                                 nul  Zimnicea    Conduşi  de  partidul  drag     (Cules  din  G.A.C.  Şercoda-Făgâraş)  cursului  un  număr  însemnat  de   g
             SS                                                                                                    scurte  inform ări.  Dar  cum  revi-   g
                                                                                                                   sta  „ A lb in a "   apare   săptămînal,   g
                                                                                                                   aceste  inform ări  cu  caracter  ope-   g
                                                                                                                   rativ  îşi  pierd  valabilitatea,  deve-   g
                                                                                                                   nind  nepublicabile.             g
                                                                                                                      încercaţi  deci  să  scrieţi  mate-   g
                                                                                                                   riale  care  ridică  problem e  valabi-   g
                                                                                                                   le   pentru  o  perioadă  mai  lungă   g
                                                                                                                   (reportat  literar,  schiţă,  povesti-   g
                   Cer  ca  sineala.„   De  sub  streaşină   aproape  i ar  fi  fost  peste  un  colţ  lin­  erau  la  şanţurile  de  pe  pămînturile
                  zării  se  ridicau  pufoşi  nori  albi   ca   gă  hotar,  spre  locul  vecinului  său,   Întovărăşirii  şi-i  despărţiră  din  încă­  re).   |
                  nişte  lebede  uriaşe...  Un  pui  de  vînt   Constantin  Parfenie...   „Am  să  vor­  ierare.
                  ce  începuse  să  bată  în  după  amiaza   besc  cu  el.  Nu-i  stric  nimic  cu  cîţiva   O   tăcere   mare,   apăsătoare   se   Constantin  Preatesen  şi  Romi-   1
                  zilei,  zvîntase  pe  alocuri  pămîntul   metri  de  pămînt  şi-i  dau  înapoi  grîu   Întinse  apoi  peste  cîmp, peste  oameni.   ţa  Predescu   —    Coloneşti   —    g g
                                                                                                                   —  Bacău.
                  udat  din  belşuq  de  ploaie.  La  o  mar­  cît  va  socoti".  Pascu  stătea  nemişcat,   Deodată,  unul  din  întovărăşiri,  rupse
                 gine  de  drum  —  sub  colb  —  stătea   cuprins de  gînduri. Privirile  însemnau   tăcerea.       Pentru  m aterialele  trim ise  In   g
                  culcată  o  piatră  dreptunghiulară,  să­  şanţul  pe  care  îl va tăia  chiar  a  doua   —   Ştii  ce,  măi  Neculae ?  Deschide   cadrul concursului  şi  publicate  în   g
                 pată   într-o  parte   eu  două  semne:   zi.  Peste  cîteva  zile  va  însămânţa  po­  şanţ  către  pămînturile  noastre,   ale   revistă  veţi  prim i  dreptul  de  au-   g
                 „N.  P."  (Neculae  Pascu).      rumbul...                       Întovărăşirii.  Dacă  nu  poţi  singur,  o   tor  cuvenit.  De  aici  însă  să  nu  se   g
                   Piatra  era  roasă  de  ape  şi  vînturi,   —   Ce  gîndeşti  vecine ?  să-ţi  ajutăm  şi  noi,  că  doar  oameni   tragă  concluzia  că  toate  materia-   g
                 şi  însemnările  abia  se  mai  desluşeau.   Neculae  tiăsări.  Se  uită  pe  lături   sfntem,  ce  naiba 1  lele  publicate  în  revistă,  pînă  la   g
                 A   fost  o  piatră  de  hotar I  Cum  aţun-   şi-l  văzu  pe  Parfenie.  Faţa  i  se  lumi­  Neculae  privea  uluit  în  juru-i.Nu-i   îneheierea   concursului,   vor   fi   g
                  sese  aruncată  la  o  margine  de  drum ?  nă.  Tocmai   la  el  se  gândea.   Să-i   venea  să  creadă  ochilor.  Se  puse  cu   prem iate.  V o r  fi  prem iate  numai   g
                   ...In  primăvara   lui  1957   plouase   spun...  Poate  Începe  chiar  astăzi  să   rîvnă  pe  lucru-..  acele  m ateriale  care  vor  întruni   =
                 fără  întrerupere   zile  şi  nopţi  de-a   sape  şanţul.          în  cîteva  ceasuri,  şanţul  îşi  tăie   cele  mai   bune  calităţi   atît  din   =
                 rîndul  prin  părţile  Salahorului  —  sat   —   Constantine,  d&-mi  voie  să  ies   cale  spre  albia  Zeletinului.  Apele  se   punct  de  vedere  al  conţinutului   g
                 spre  dealurile  Bacăului.   Cind  s-au   cu  apele  la  Zeletin  peste   colţişorul   retrăgeau.  Pămîntul  se  dezgolea.  Pas­  cît  şi  al  form ei,  m ateriale  ce  vor   g
                 răzbunat  insă  norii  şi  puhoaiele  ce­  ăsta...               cu  îşi  zicea  în  gî-nd :  „Dacă  nu  erau   fi  strîns  legate   de  viata  nouă  a   g
                 rului  au  contenit  —  apele  au  rămas   Parfenie  răspunse  acru:  vecinii  ăştia  mulţi  şi  buni,  pămîntul   satelor  patriei   noastre,   tratînd   g
                 pe  deasupra  pămîntului —  pe  o  parte                         meu ar fi şi acum sub  ap*".  Pe vecinii   problem e  în  aşa  fel,  în eît  să  răs-   g
                 şi  cealaltă  a  riului  Zeletin,  transfor-   —   Nu  dau  voie  nimănui  să-mi  stilj   lui  li  simţea  acum  atît  de  aproape.   pundă  tem aticei  revistei  „A lb in a "   g
                 mînd  ogoarele  cele  mai  mănoase,  |n-   ce  locul  meu...  Fac  moarte  de  om-...  A r  fi  vrut  să  sară  la  ei,  să le  atrîngă   ca  organ  al  A şezăm intelor  Cultu-   g
                 tr-o  haită...                    Pascu  scrişni:                mina,  s i  le  mulţumească.  Calm,  cum­  rale.                  g
                   —   Amarnică  vreme...          —   Cum,  mă,  faci  moarte   de  om   pănit,  zise  doar  a tît:
                   —   Amarnică 1                 pentru  nimica  toată ?           —   Dacă  aş  cere...  m-aţi  primi  şi  pe   Ştefan  Constantin  —   Babadag   g
                   —  Apei  n-ai  ce-i  face I  S-o  trage  ea   —   Aşa  fac,  s-o  ştii,  răspunse  duş­  mine  lingă  voi ?  —   Constanta ;  Tactae  Vasilache   g
                 singură...                       mănos  Parfenie,  ridicînd  pumnul  şi   —   Unde  Neculae ?  —   îl  Întrebă  un   Cîndeştl  —   Bacău.   g
                   Oamenii,  cu  feţele  negurate,  pri­  lovind  In  Pascu.      vecin.
                 veau  asupra  pămîntului.  Tăceau  şi   —   Ce  dai  mă,  ce...    —   La  tovărăşie,  răspunse  omul.  M aterialele  în  copie  nu  vor  in-   g
                 aşteptau  ca  apa  să  se  retragă  singu­  Alergară  îndată  oamenii  care   lu-  —   Asta  o  hotărăşte  adunarea  ge­  tra  în concurs.  De  asemenea,  ace-   g
                 ră.  Dar  apa  nu  şe  retrăgea.  Membrii                        nerală.  Tu,  dacă  te-ndeamnă   inima,   le  m ateriale  care  au  mal  fost  tri-   =
                 întovărăşirii   „1  Mai"   au   venit   2JeSLSULSLSLSLSLSLSLSLSULSLSULSUlSUULSlJt>  fă  cerere,  şi...  m ise  în  cadrul  a’ tor  concursuri,   g
                 atunci   cu  propunerea   şi  au  luat                             Plecă  spre  marginea  locului.  Măsu­  la  alte  publicaţii.   g
                 hotărîrea  să  facă  şanţuri  prin  pragu­  Strigătură           ră pămînturile  fără  hat  în  care  socoti    ★                 g
                 rile  dinspre  Zeletin.  Pragurile  ţin  a-                      şi  pe  al  său...  Apoi  plecă  şi  smulse   In  atenţia  tuturor  participant!-   g
                 pele...                                                          dintre  buruienile   marginei  o  piatră   lor  la  concurs  1   g
                                                    Ctte  flo ri  pe  Argeş  sus
                   Ceilalţi  oameni  al  satului  au  zîm-                        dreptunghiulară.  Gîfîind,  o  duse   pe   Docum entati-vă  minuţios  asu-   g
                 bit  la  aflarea  hotăririi  întovărăşirilor,   Toate  cu  mindra  le-am  pus;   spinare  şi  o  aruncă  intr-o  margine   pra  datelor  şi  faptelor  cuprinse   g
                                                    Cîte  flori  pe  Argeş  jos,
                 Socoteala  lor  era :  „Pînă  îşi  scormo­                       de  drum.                        în  m aterialele  ce  ni  le  trim iteţi  la   g
                 nesc  ei  locurile,   se  zvîntă  bălţile".   Toate  cu  mindra  le-am   scos.   —   Ce  faci  acolo,  omule ?  Ce-i  aia ?  concurs.  V o r fi  luate  în  seamă  nu-   n
                 Socoteală  greşită  Insă.  Pămîntul  era   Le-am   scos  şi  le.am   răsădit;   —   Nimic.  O  piatră  de  hotar I  Şi,   mal  acele  reportaje,  articole,  ma-   g
                                                    Le-am  udat  şi-au  înflorit,
                 sătul  de  apă.  Nu  mai  înghiţea  nici  o                      ca  să nu  mai  fie  haturi  şi hotar  Intre   teriale  critice şi  altele  care  cores-   g
                 picătură...                        Le-am  udat  numai  cu  rouă   mine  şi  voi,  am  scos-o  şi  am  arun-   pund  realităţii  şi  sînt  bazate  pe   =
                                                    Că  trăim   o  viaţă  nouă,   eat-o...
                   Vecin  cu  locurile  întovărăşirii  *tn   Viaţă  nouă  şi  senină                               fapte  riguros  verifica te  de  orga-   g
                                                                                    Privi  apoi  peste  pămîntul  negru,
                 locul  lui  Neculae Pascu.  Locul  acesta   Cu  belşug  şi cu  lumină.  gras,  şi  o  bucurie  nouă  îi  cuprinse   n e'e  în  drept.   g
                 era  ca  fundul  unei  străchini.  La  nbrd                      inima.                             A m   prefera  să  trim iteţi  în  ca-   g
                 şi  vest  pămînturile   întovărăşirii,  la   Cules  de  ION  S.  NAN1A                            drul  concursului  cît  mai   multe   g
                                                                        f  1 oai-
              _   est  pămîntul  individualilor.  A r  fl  dat   din  comuna  Bascov,  raio­   q  CONST.  C.  PREDESCU  m ateriale   beletristice,   schite,   1
             |    şi  el  drumul apelor, dar încotro?    nul  Piteşti                                              povestiri.                      g
                                                                                     Întovărăşit,  satul  Salahorii,  comu­
                                                  «d r r ir în n r v r in r in n m rnrmnrinnr?  na  Cokmeşti,  raionul  Bacău.       IWNIIIIMIWIHflIWIWIWIHIIIhi
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15